QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate geografie

Raurile








Apele curgatoare


1. Sistemele de rauri
2. Raurile in actiune
Apele curgatare cuprind paraie, rauri si fluvii, pentru toate acestea utilizandu-se denumirea generica de rauri. Ele provin din apele de precipitatie si din izvoare, care curg la suprafata scoartei terestre concentrandu-se pe anumite directii(fagase).
Apele alearga spre vale formand torente; in drumul lor se unesc dand nastere unor rauri ce se varsa in cele din urma in mare. Cu toate ca fortele ce actioneaza in acest proces sunt extrem de simple, procesul este complicat de o multitudine de factori.
1. Sistemele de rauri
Sistemele de rauri ocupa o regiune numita drenaj sau bazin hidrografic. Marginile unui bazin hidrografic sunt de obicei marcate de un relief inalt. Aceste frontiere naturale sunt denumite cumpana apelor. De exemplu Marea Cumpana a Apelor –denumita si Continentala- din America de Nord se intinde de la nord spre sud, prin masivul Rocky Mountains.



Raurile situate de o parte a acestei cumpene curg spre vest , varsandu-se in Oceanul Indian. Cele situate de cealalta parte a cumpenei, curg spre nord-est spre Oceanul Artic, spre vest varsandu-se in Oceanul Atlantic sau spre sud-est varsandu-se in Golful Mexic. Punctele de joasa inaltime din cumpenele apelor sunt denumite trecatori sau pasuri, deoarece prin aceste puncte soselele si caile ferate tranverseaza lanturile muntoase.
Principalele tipuri de retele hidrografice
In drumul lor spre mare, raurilor li se alatura afluentii. Vazute de sus, sau pe o harta, raurile impreuna cu afluentii lor formeaza modele complicate si distincte de retele hidrografice. In unele zone aceste modele sunt extrem de complexe, iar geomorfologii intampina numeroase probleme in incercarea de a afla cum s-au format aceste retele hidrografice. (Geomorfologii se ocupa cu studiul formarii si modificarii reliefului.) Structura bazinelor hidrografice difera de la o zona la alta, datorita actiunii combinate a mai multor factori. Printre acestia se numara clima, duritatea rocilor de la suprafata, inclinatia solului si factori legati de evolutia geologica a regiunii ( cutremure si perioadele de formare a muntilor). Geomorfologia incearca sa afle de ce in unele regiuni se afla numeroase rauri, in timp ce in zone invecinate, caracterizate de aproximativ acelasi nivel de precipitatii, exista putine ape curgatoare de suprafata.
Exista 12 tipuri de retele hidrografice, trei dintre ele fiind mai des intalnite- radiare, in gratii si dentritice. Cel mai simplu tip de retea hidrografica se aseamana cu coroana unui copac si a fost numit detritic, pornind de la cuvantul grec pentru copac. Retelele hidrografice de tip dentritic se formeaza atunci cand raurile tranverseaza o regiune in care rocile, de obicei argile, sunt de acelasi tip, iar miscarile terestre nu au adus reliefului modificari( cum ar fi fisuri ale rocilor) care sa influenteze semnificativ directia de curgere a raurilor.
Cel de-al doilea tip de retea, numit retea in gratii, ia nastere in zonele cu pante abrupte. Acestea sunt caracteristice in special regiunilor cu siruri de dealuri formate din roci tari si separate de vai largi in care straturile de roci moi ajung la suprafata. Aici cursurile de apa mai mici ce curg de-a lungul vaii, tind sa se alature raurilor mai mari, ce curg prin spatiile dintre dealuri, in unghi drept. Acest tip de peisaj duce la formarea unei retele hidrografice in gratii.


Modelul radiar
Cel de-a treilea tip de retea hidrografica seamana cu spitele
unei roti, deoarece raurile curg dintr-o zona centrala spre
exterior. Datorita formei sale, aceasta retea e denumita retea
radiara sau concentrica.Aceste retele iau nastere in muntii cu forma cronica- cum sunt vulcanii-sau in muntii cu forma de cupola.
Densitatea bazinului hidrografic
Densitatea retelei hidrografice e data de suprafata dintre apele curgatoare ce alcatuiesc aceea retea. Despre bazinele hidrografice dense se spune ca au o textura fina, iar despre cele mai putin dense ca au o textura rarefiata.
Densitatea retelei hidrografice e influentata de o multitudine de factori, printre care se numara si clima. De exemplu, in zonele ploiase o mare parte a apei de ploaie se scurge la suprafata formand o retea densa de torente, astfel luand nastere o retea cu textura fina.
Un alt factor de influenta e tipul de roca. Torentele se formeaza in principal in zonele cu roci impermeabile- roci prin care apa se scurge cu greutate. Din contrra, retelele cu textura rarefiata apar in regiuni in care calcarul, o roca permeabila, predomina in straturile de la suprafata. In regiunile calcaroase apele ploilor se infiltreza in pamant prin numeroase fisuri(crapaturi) si cavitati din roci, numite puturi de scurgere. Ca urmare a acestui fenomen, solul ramane uscat, in timp ce apa isi incepe calatoria prin fisurile, pasajele si pesterile subterane.
Evolutia, unui sistem hidrografic
Pentru ca un sistem hidrografic sa evolueze, ploaia are nevoie de o suprafata pe care sa cada si o panta pentru a curge. Acest fenomen se produce cand suprafetele noi de pamant sau cele in schimbare sunt expuse ploilor. De exemplu, cand se formeaza un vulcan ca urmare a unei succesiuni de eruptii violente, sau la ciocnierea a doua placi terestre, ia nastere prin incretire un lant muntos. De indata ce o suprafata de pamant e expusa aerului, fortele naturii incep sa o modeleze. Unul dintre principalii agenti de eroziune din regiunile ploioase e apa, care formeaza torente ce curg in zonele aflate in panta.


Torentele ce se scurg pe pantele initiale sunt denumite torente consecvente. Directia lor de scurgere este data de sensul pantelor care le-au generat. Afluentii care se alatura cursurilor de apa principale sunt denumiti afluenti colaterali consecventi, iar in cazul in care curg perpendicular pe cursurile principale se spune ca sunt consecventi. Situatia este mult mai complicata atuci cand suprafatele de pamant nou formate sunt alcatuite din roci de duritati diferite. Astfel, cursurile de apa consecvente vor tranversa cand suprafete cu roci dure, cand suprafete cu roci moi, comportandu-se diferit de la o situatie la alta. Torentele erodeaza rocile moi, cum ar fi argila, dand nastere unor vai largi. In rocile dure ce formeaza culmi si dealuri rezistente la actiunea apelor, ele sapa vai inguste. Aceste vai inguste sunt deseori denumite chei.
Sudul Angliei are un peisaj aparte, fiind strabatute de lanturi de dealuri alcatuite din calcar; Printre aceste zone se numara Cotswolds si Chilterns. Intre sirurile de dealuri se afla vai largi, strabatute de afluentii cursorilor de apa consecvente. Geomorfologicii numesc acesti afluenti cursuri de apa subsegvente. O combinatie intre torentele consegvente care curg, urmand directia pantei si formeaza chei si torentele subsegvente, care curg de-a lungul vailor argiloase perpendicular pe panta principala, duce la formarea unei retele hidrografice de tip gratii.
Torentelor subsecvente li se alatura cursuri de apa numite torente consecvente secundare. Acestea se scurg pe pantele cu inclinatie mica – in general culmi alcatuite din roci dure – si se unesc cu torentele subsecvente. Alte torente de lungime mica curg in directie opusa torentelor consecvente secundare, spre baza coastelor abrupte, unindu-se cu torentele subsecvente. Aceste torente sunt denumite obsecvente.
Straturi de roci
Cand se creeaza o noua suprafata de pamant datorita presiunii laterale extrem de puternice, cauzata de miscarea placilor din straturile superioare ale Pamantului , straturile de roci care fusesera drepte devin curate ca o fata de masa mototolita .

Rocile formeaza o serie de sinclinate si anticlinale. Rocile din sinclinate compacte , in timp ce rocile din anticlinale sunt dilatate, sfaramicioase si fisurate. Prin urmare rocile din anticlinale sunt mai vulnerabile in fata eroziunii produse de rauri si torente , decat rocile din sinclinale.
In general anticlinalele sunt erodate transformandu-se in vai, in timp ce sinclinalele rezista erodarii formand munti.De exemplu , Snowdon, cel mai inalt munte din Tara Galilor, s-a format dintr-un sinclinal . Acest proces, prin care culmile de anticlinal devin vai, iar vaile de sinclinal devin munti, e numit inversiune de relief. Formarea retelelor hidrografice intr-un relief inversat, incepe in mod obisnuit prin scurgerea unui torent de-a lungul vaii de sinclinal. Dar rocile cu rezistenta scazuta din anticlinalul invecinat sunt sparte de torentele subsecventele , in timp ce torentele obsecvente se scurg pe pantele interioare.
Daca rocile dure si cele noi sunt dispuse in mod normal, erodarea anticlinalului de catre torentele consecvente, se produce mult mai repede decat erodarea sinclinalului . In consecinta se produce o inversiune a reliefulului. Denumirea sugereaza ca acest tip de relief e neobisnuit. De fapt, inversiunea reliefului este cel mai intalnit proces din zonele cu straturi de roci.

Captarea
Raurile isi erodeaza continuu albia, incepand de la izvor pana spre gura de varsare. De asemenea impingandu-l in susul raului. Acest proces numit erodare regresiva, e in general rezultatul cresterii debitului de apa la izvor sau dizlocarii si indepartarii rocilor din apropierea locului unde izvoraste raul.


loading...



Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }