QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente geografie

Releveul peisagistic - un model de evaluare a starii peisajului, utilizabil in cadrul activitatilor extrascolare



RELEVEUL PEISAGISTIC - UN MODEL DE EVALUARE A STARII PEISAJULUI, UTILIZABIL IN CADRUL ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE



Cuvinte cheie: activitati extrascolare, releveu peisagistic, sectiuni


Relevé paysager - model d′évaluation d′état du paysage utilisant pour les activités en dehors d′ école: les activités en dehors d′école doivent être motif de repos, déducation pour lenvironnement et également, méthode dapplication pragmatiques a des connaissances théoriques. Lexpérience pratique a relevé que les activités en dehors décole joues une très importante rôle en ce qui concerne: motivation des élèves pour penser sans frontières; développement desprit de travailler en équipe ; une nouvelle et plus réaliste perception sur lenvironnement ; développement de penser critique ; initiation des attitudes préventives contre les phénomènes de pollution et dégradation de la nature etc. En présent, on considère comme meilleurs pour létude du paysage les méthodes danalyse pluridisciplinaires. Une telle méthode que nous lavons proposée pour utiliser par des élèves sur terrain concerne en relevé paysager. Les acteurs participants a ce démarche sont: des élèves qui cherchent et découvrent; des professeurs de géographie, biologie, chimie, physique, désigne, mathématique etc. Le relevé paysager comprendre 7 sections; c est la raison pour travailler en différentes équipes surveillées par des professeurs.





  1. Valoarea instructiv- educativa a activitatilor extrascolare


Ca disciplina de invatamant, geografia are un rol deosebit in formarea si educarea elevilor. Disponibilitatile stiintifice ale geografiei ii amplifica valentele in plan didactic, exprimate prin dimesiuni educationale variate, intrucat, asa cum afirma G. Valsan (1931), 'Lumea nu se prezinta sub forma de felii de plante, de animale (), ci ca o stiinta care este realitatea cu care vine in contact imediat copilul si care are valoarea practica in viata.' Prin continutul sau ca disciplina de invatamant, geografia contribuie la:

- largirea orizontului de cunoastere a naturii, a valorilor inestimabile, insa adesea mult prea fragile pe care aceasta le detine;

- cunoasterea activitatilor antropice cu impact pozitiv sau negativ asupra componentelor naturii si comunitatilor umane;

- dezvoltarea capacitatilor intelectuale, dobandirea unor abilitati de investigare si a unor deprinderi comportamentale necesare unui cetatean civilizat.

In desfasurarea activitatii de predare-invatare, folosind ca repere principiile, metodele si procedeele generale ale didacticii, profesorilor de geografie le revine sarcina de a le adapta specificului disciplinei, nivelului intelectual al fiecarei clase de elevi, astfel incat sa fie atins obiectivul asimilarii si mai ales al intelegerii noilor cunostinte inca din clasa.

Cele mai trainice cunostinte, mai realist si mai corect intelese de catre elevi, sunt cele care au drept suport materialul intuitiv (harta, mulajul, profilul, mostra etc.) sau materialul faptic cules in timpul activitatilor extrascolare (plimbari, vizite, drumetii excursii, expeditii, aplicatii in orizontul local). Acestea din urma pot fi considerate cele mai eficiente modalitati de consolidare a cunostintelor teoretice, de cunoastere a fenomenelor sau de descoperire a lor in vastul 'laborator al naturii'. Prin explicarea si intelegerea cauzalitatii fenomenelor se dezvolta la elevi spiritul de observatie si curiozitatea stiintifica. Aplicatiile practice efectuate in orizontul local sunt importante atat prin faptul ca ajuta la consolidarea cunostintelor predate in clasa cat si prin stimularea interesului fata de locurile natale, a trairilor afective determinate de imagini concrete cunoscute, insa redescoperite si din alte perspective. Aceste stari afective pot schimba comportamentul social al copilului, atitudinea sa fata de mediul inconjurator, motivandu-l sa actioneze in sens pozitiv.

Practica a demonstrat faptul ca, principalele valente formativ - educative ale activitatilor extrascolare rezida in:

- motivarea elevilor de a gandi cu indrazneala, fara a fi descurajati de parerile altora;

- participarea activa chiar si a elevilor cu rezultate mai slabe la invatatura;

- dezvoltarea spiritului de echipa;

- asumarea de catre elevi a responsabilitatilor;

-stimularea adaptabilitatii elevilor la situatii noi;

- sporirea gradului de perceptie a realitatii inconjuratoare;

- sensibilizarea copilului in raport cu impactul activitatilor antropice asupra mediului;

- dezvoltarea gandirii critice;

- initierea unor atitudini si comportamente preventive in raport cu fenomenul de poluare si asumarea unor responsabilitati minime in lupta impotriva poluarii;

- stimularea capacitatii de autoevaluare a propriilor activitati.

Activitatile extrascolare trebuie sa fie atat prilej de odihna activa si de educatie ecologica, cat si metoda de organizare si desfasurare a unor lectii curente sau de recapitulare.

Conform 'Cartei internationale a educatiei prin geografie', in cadrul curriculum-ului de geografie se contureaza un nou curent si anume, modelul integrat al geografiei generale; acesta reuneste cele doua dimensiuni complementare ale disciplinei, respectiv de stiinta despre natura si stiinta despre societate. In acest context sunt recomandate abordarea integrata a realitatii inconjuratoare si accentuarea dimensiunilor transdisciplinare ale geografiei.


2. Releveul peisagistic - un model de abordare pluridisciplinara a peisajului geografic



In contextul lectiilor desfasurate in cadrul orelor de curs la disciplinele din ariile  curriculare "Om si societate", respectiv "Matematica si stiinte ale naturii", elevilor li se prezinta secvential aspectele ce vizeaza in principal structura, functionalitatea si mai putin aspectele estetice (cromatica, forma etc) ale componentelor de peisaj, in conformitate cu obiectivele de referinta si operationale specifice geografiei, respectiv fiecareia dintre stiintele naturii, cuprinse in aria curriculara.

Pornind de la aceasta realitate, consideram ca un rol deosebit in dezvoltarea capacitatilor de perceptie de catre elevi a complexitatii relatiilor dintre componente si a multitudinii fatetelor sub care se prezinta peisajele revine activitatilor extrascolare cu valente instructiv - educative; ele reprezinta un excelent cadru de abordare pluridisciplinara a peisajului, una dintre metodele propuse pentru acest demers, constituind-o releveul peisagistic.

Releveul peisagistic - ansamblul (algoritmul) operatiilor de prelevare si transpunere schematica pe hartie a realitatii din teren sau, altfel spus, perceptia si constientizarea realitatii spatiale la un moment dat.

Actorii implicati in actiunea de realizare a releveului peisagistic vor fi:

elevii - cei care descopera si experimenteaza;

profesorii de geografie, biologie, chimie, fizica, desen si chiar matematica; acestora le revine sarcina de a organiza activitatea, de a coordona procesul de cunoastere, de a oferi explicatii pertinente referitoare la situatiile concrete de pe teren.

Releveul cuprinde 7 sectiuni, ceea ce presupune lucrul pe echipe indrumate de profesorii anterior mentionati. Pentru a facilita modul de completare si mai ales pentru a creiona un profil complex dar sintetic al componentelor de peisaj, cele sapte sectiuni sunt structurate sub forma de tabele distincte. Precizam faptul ca, acest model de lucru cu elevii a incitat curiozitatea unor profesori de geografie chiar din momentul prezentarii in cadrul sesiunii de comunicari; acestia si-au manifestat intentia de a-l testa in propriile scoli.

In cele ce urmeaza, vom prezenta continutul celor sapte sectiuni; suntem convinsi ca modelul sugerat este perfectibil, suntem deschisi oricaror sugestii pertinente pe care le asteptam si de care cu siguranta vom tine seama.



Clasa:

Profesori indrumatori:

Tema:

Sectiunea I-a: Coordonate ale localizarii perimetrului supus analizei si resurse materiale utilizabile

Definirea temei

Exemplu:  Analiza componentelor peisajului metropolitan

Data:


Teritoriul supus evaluarii (studiu de caz)

Cartierul Colentina, sectorul 2; puncte de observatie si analiza (suprafete de proba): . . . . . . . . . . . . .

Resurse materiale recomandate

Busola, altimetru, termometru, harta, carnet, bloc de desen, sfoara cu flotori, creioane colorate etc.


Sectiunea a II-a: aprecieri calitative si cantitative ale componentelor abiotice; coordonator: prof.de geografie

RELIEFUL

Unitate fizico-geografica

Unitate de relief

Tip de relief

Altitudine (m)

Procese de

modelare








CLIMA

Temperatura medie anuala

Precipitatii medii anuale

Temperatura momentana

Intensitate si directie a vantului

Nebulozitate








APELE

Ape curgatoare

Lacuri naturale

Lacuri amenajate

Balti

Nivel al panzei freatice








SOLUL

Clasa de sol

Tip genetic de sol












Sectiunea a III-a: aprecieri asupra exploatarii biotice (vegetatie si lume animala); coordonatori: prof. de geografie si biologie

VEGETATIA

Tip de vegetatie







Naturala

Stratificare a vegetatiei

Grad de acoperire in suprafata (%)

Specii caracteristice

Stadiu vegetativ

Alte observatii :(adaptari, varsta etc.)



Arbori

(peste 7 m)


Strat arborescent (3,5-7m)


Arbusti

(1,5-3,5 m )


Subarbusti

(0,5-1,5 m)


Strat ierbaceu

(0-0,5 m)


Litiera (cm)






Spatii verzi amenajate)

Stratificare a vegetatiei

Grad de acoperire in suprafata (%)

Specii caracteristice

Stadiu vegetativ

Alte observatii


-parcuri


- gradini


- scuaruri

Arbori

(peste 7 m)


Strat arborescent (3,5-7m)


Arbusti

(1,5-3,5 m )


Subarbusti

(0,5-1,5 m)


Strat ierbaceu

(0-0,5 m)


Litiera (cm)












LUMEA ANIMALA

Animale salbatice

Mamifere

Pasari

Reptile

Amfibieni

Nevertebrate










Animale domestice














RELATII INTERSPECIFICE

Planta-planta

Planta-animal

Animal-animal












*(se va sublinia tipul de spatiu verde analizat, indicandu-se si denumirea acestuia)

Sectiunea a IV-a: perceptii senzoriale ale peisajului (vizuale, olfactive, auditive)

Tonuri cromatice

motivatie

Mirosuri

cauze

Zgomote

cauze









Sectiunea a V-a: arhitectura peisagistica; coordonatori: prof. de geografie, matematica si desen


Denumire

Stil arhitectonic;tip de constructie

Cromatica

Geometrie

Materiale de constructie utilizate

Inaltime

Stare de conservare

Ansambluri rezidentiale









Spatii cultural-istorice









Spatii comerciale








Spatii pentru agrement








Spatii verzi









Spatii industriale








Spatii sanitare









Trama stradala










Sectiunea a VI-a: activitati antropice cu impact asupra componentelor de peisaj; coordonatori: prof. de geografie, biologie, chimie, fizica

ACTIVITATILE ANTROPICE

Tipologie

Surse de degradare a peisajului

Componente de peisaj afectate

Impacte (efecte)





pozitive

negative


Industriale






Comerciale






De constructii






De transport






De agrement






Menajere






Altele






Sectiunea a VII-a: recomandari ce vizeaza mentinerea sau ameliorarea starii de sanogeneza (sanatate) a peisajului

Componentul vizat

Recomandari

Relieful


Topoclimatul


Vegetatia naturala


Spatiile verzi


Constructiile


Reteaua stradala


Spatile cultural-istorice


Spatiile comerciale


Spatiile de agrement


Spatiile industriale


Spatiile sanitare



BIBLIOGRAFIE


DULAMA MARIA ELIZA (1996), Didactica geografica, Editura 'Clusium', Cluj-Napoca

ILINCA N.   (2000), Didactica geografiei, Editura 'Corint', Bucuresti

PATROESCU MARIA   (1987), Succesiunea zonelor si etajelor de vegetatie din R..S. Romania, Sinteze geografice. Lucrari practice, Tipogr. Univ. Bucuresti

TOMESCU VIORICA    (2003), Didactica geografiei, Editura Universitaria Craiova


Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti/Scoala generala nr. 25, Bucuresti



Sursa de provenienta a articolului: MANEA Gabriela, STOICA Maria (2006)
Releveul peisagistic - un model de evaluare a peisajului, utilizabil in activitatile extrascolare,
Comunicari de Geografie
vol. XI, 2007, pag. 531-536, ISSN 145 35 483.

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }