Normativ pentru compostarea deseurilor municipale organice

NORMATIV PENTRU COMPOSTAREA DESEURILOR MUNICIPALE ORGANICE

CUPRINS

INTRODUCERE

SCOP

DEFINITII

1. Modul de colectare a deseurilor compostabile

Aglomerari urbane si orase mici

Zone rurale

Transportul deseurilor

2. Predarea, stocarea si manevrarea deseurilor
3. Tehnici pentru compostare
4. Elemente specifice protectiei mediului
5. Exploatarea statiilor de compostare
6. Valorile limita pentru emisii si tehnici de reducere a emisiilor

Valorile limita pentru emisii/imisii in aer

valorile limita pentru emisiile in apa

7. Controlul metrologic al emsiilor
8. Valorificarea materialelor provenite din compostare
9. Autorizarea si controlul statiilor de compostare

Anexa nr. 1 - Schema tehnologica a unei statii de sortare si compostare

INTRODUCERE

Prezenta lucrare a fost elaborata in baza contractului nr. M/6/19.04.2005 incheiat cu Ministerul  Mediului si Gospodaririi Apelor, in cadrul fazei 6.3. denumita "Normativ pentru compostarea deseurilor municipale organice".

Lucrarea a fost realizata prin studiu documentar (vezi bibliografia) si analiza modului de proiectare, constructie si exploatare a unor statii existente in strainatate (Franta, Germania, Austria).

Pentru a se putea pastra aceleasi definitii in cadrul normativului, capitolul 3, au fost folosite definitiile si prezentate echipamentele din lucrarea "Tratarea mecanica a deseurilor", material documentar de prezentare realizat anterior in cadrul institutului pentru MMGA.

Conform temei-program aceasta reprezinta "prima varianta" a "Normativului pentru compostarea deseurilor municipale organice" si urmeaza a fi completata/modificata pana la sfarsitul lunii noiembrie 2005.

SCOP

Prezentul Normativ tehnic privind compostarea deseurilor urbane solide reciclabile se aplica in conformitate cu prevederile  OUG 78/2000 privind regimul deseurilor si Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 si stabileste conditiile de lucru si regimul de functionare pentru instalatiile de compostare a deseurilor biodegradabile, controlul instalatiilor de monitorizare a emisiilor, precum si elemente generale specifice activitatii desfasurate de autoritatea competenta pentru protectia mediului (autorizare si control).

Prezentul Normativ tehnic face referire la o serie de standarde, normative tehnice si ghiduri care sunt in vigoare la momentul aplicarii sale. Deoarece aceste documente se pot modifica, utilizatorii trebuie sa se asigure ca aplica variantele in vigoare, asigurand astfel o calitate stiintifica unitara.

Standardele mentionate in prezentul Normativ tehnic reprezinta standarde de referinta pentru cerintele minimale specifice domeniilor lor de aplicare.

Prezentul normative tehnic nu se aplica fermentarii anaerobe.

DEFINITII

Deseu - orice substanta sau orice obiect din categoriile stabilite in anexa IB, din Legea 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor , pe care detinatorul le arunca, are intentia sau obligatia de a le arunca;

Deseuri municipale mixte - deseuri menajere si comerciale, industriale si din institutii, care, din cauza naturii si compozitiei, sunt similare cu deseurile menajere, dar excluzand fractiile indicate in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, sub numarul 20 01 care sunt colectate separat la sursa, si excluzand alte deseuri indicate sub numarul 20 02 din aceeasi anexa.

Deseuri din comert asimilabile cu cele menajere - deseuri rezultate din activitati comerciale, magazine, activitati de servicii publice si industriale etc., cu conditia sa poata fi depozit impreuna sau in acelasi mod ca deseurile menajere in  functie de tipul si cantitatea lor.

Deseuri din parcuri si gradini - deseuri de origine vegetala provenind de pe suprafete folosite la gradinarit, din parcuri publice, cimitire si spatii verzi amplasate de-a lungul strazilor.

Bio-deseuri - sunt deseuri biodegradabile solide. Biodeseurile sunt deseuri menajere contanand deseuri alimentare, deseuri verzi sau menajere sau deseuri de gradina, hartie si cartoane. Colectarea selectiva  a biodeseurilor (in sistem "U-U" sau "AP" permite obtinerea unui material valorificabil prin compostare si prodecerea unui material de calitate (compost). Si alte deseuri pot fi colectare si compostate, de exemplu deseuri rezultate de la cantine, restaurante si complexe comerciale. Prin extindere si namolurile rezultate din statiile de epurare care corespund unor criterii de calitate stabilite, pot fi asimilate ca "biodeseuri" si valorificate dupa compostare.

Compostare

- proces de descompunere si transformare a substantelor organice solide de catre microorganisme (in principal bacterii si fungi) intr-un material stabil, care poate fi valorificat in agricultura. Procesul este controlat in ceea ce priveste accelararea descompunerii, optimizarea eficientei si minimizarea impactului asupra mediului si populatiei, se poate aplica deseurilor verzi si deseurilor solide municipale si se desfasoara in doua faze : a) tratarea mecanica; b) descompunerea (fermentarea).

proces de degradare microbiologica, in conditii aerobe/ anaerobe a materialelor organice, cu formare de CO2, apa si substante humice.

Deseuri periculoase - orice deseu solid sau lichid, asa cum este definit in anexa nr. IA la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. .

Deseuri reciclabile - deseuri provenite din activitati casnice sau asimilabile cu acestea si cuprind deseuri de hartie, carton, deseuri de ambalaje, plastic sau metal.

Pre-colectarea - este activitatea care se desfasoara inaintea colectarii. Ea se desfasoara inainte de locul de ridicare a  deseurilor de catre serviciul de colectare. Precolectarea regrupeaza toate operatiunile necesare pentru evacuarea deseurilor menajere din locuinte pana la locul de ridicare a deseurilor de catre serviciile de colectare.

Colectare - strangerea, compostarea si/sau regruparea (depozitarea temporara) a deseurilor, in vederea transportului lor. (Legea 426/2001)

Colectarea deseurilor urbane - este un ansamblu de operatiuni care constau in ridicarea deseurilor si trimiterea lor spre o statie de transfer, un centru de compostare, un centru de tratament sau un depozit.

Colectarea selectiva - este un proces de gestionare a deseurilor municipale prin care materialele de origine casnica (domestica) care au un potential de reciclare (hartie, carton, sticla, plastic si metal) sunt recuperate si dirijate spre filierele de reciclare.

Acest proces necesita o compostare "la sursa", o colectare separata a materialelor secundare si tratamentul lor intr-un centru de recuperare.

Colectare "din usa in usa" (U-U) este un mod de organizare a colectarii selective in care numarul de persoane care produc deseuri este usor identificabil iar containerul de stocare a deseurilor este situat in imediata vecinatate a domiciliului producatorului sau a locului unde sunt produse deseurile.

Colectarea prin aport voluntar (AP) - este un mod de colectare a deseurilor in care containerul de stocare a deseurilor nu apartine unui grup de producatori. Unul sau mai multe containere sunt amplasate astfel incat sa aiba acces liber pentru toate persoanele care isi depun in mod voluntar deseurile in prealabil sortate. Containerele sunt puse la dispozitia locuitorilor, pe drumul public, fie in centre de colectare voluntara, fie in parcarile mari. Cele mai raspandite containere sunt cele pentru colectarea sticlei, pentru colectarea hartiei si suprafetele cu grilaje pentru colectarea plasticului.

Operator - orice persoana fizica sau juridica ce exploateaza sau controleaza instalatia ori careia i s-a delegat puterea economica decizionala pentru functionarea tehnica a instalatiei.

Flux - la nivelul colectarii selective, adica la intrarea in centrul de compostare

Fractiune - la nivelul procesului de compostare, adica in interiorul centrului de compostare

Statie de compostare - instalatie care permite efectuarea operatiunii de compostare si conditionare biologica a deseurilor.

Emisie - degajarea directa sau indirecta din instalatie de substante, vibratii, caldura sau zgomote din surse individuale ori difuze, in aer, apa sau sol.

Valori limita de emisie - masa exprimata in termenii parametrilor specifici, concentratia si/sau nivelul unei emisii, care nu poate fi depasit in cursul uneia sau mai multor perioade de timp.

Refuz de compostare - deseuri care nu au fost recuperate in urma operatiunii de compostare. Unele refuzuri de compostare pot fi supuse unui tratament ulterior.

Reutilizare - orice operatiune prin care ambalajul care a fost conceput si proiectat pentru a realiza in cadrul ciclului sau de viata un numar minim de parcursuri sau rotatii este reumplut sau reutilizat pentru acelasi scop pentru care a fost conceput; (Legea 426/2001)

Reciclare - operatiunea de reprelucrare intr-un proces de productie a deseurilor pentru scopul original sau pentru alte scopuri; (Legea 426/2001)

Tratare - totalitatea proceselor fizice, chimice si biologice care schimba caracteristicile deseurilor, in scopul reducerii volumului si caracterului periculos al acestora, facilitand manipularea sau valorificarea lor; (Legea 426/2001)

Valorificare - orice operatiune mentionata in anexa nr. II B din Legea 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor.

1. MODUL DE COLECTARE A DESEURILOR COMPOSTABILE

Deseurile care pot fi tratate biologic (compostate) sunt, in principal, urmatoarele :

fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile;

deseuri din gradini si parcuri;

deseuri din piete si complexe alimentare;

resturi biodegradabile din industria alimentara;

namol rezultat din statiile de epurare orasenesti.

Tratarea mecanica si biologica (compostare) a deseurilor este conditionata de tipul deseurilor si modul de colectare.

Colectarea selectiva este un proces de gestionare a deseurilor municipale prin care materialele de origine casnica (domestica) care au un potential de reciclare (hartie, carton, sticla, plastic si metal) sunt recuperate si dirijate spre filierele de reciclare.

Acest proces necesita o compostare "la sursa", o colectare separata a materialelor secundare si tratamentul lor intr-un centru de recuperare.

Obiective

Contribuie la reciclarea materiala si organica

Reduce fluxul colectarii in amestec pentru tratare

Factori limitativi (piedici)

Efortul cerut producatorilor particulari de deseuri, prin urmare motivatia este un factor esential in reusita colectarilor selective

Gestiune riguroasa a organizarii sistemului de colectare selectiva

Deseurile care fac obiectul colectarii selective

Se disting doua tipuri principale de colectare selectiva:

• Colectarea selectiva a deseurilor "curate si uscate" (sticla, hartie, cartoane, ziare - reviste, plastic, aluminiu)
• Colectarea selectiva a partii fermentabile a deseurilor menajere sau "bio-deseurile"

Colectarea selectiva a deseurilor depinde de:

T    contextele locale : tipul de habitat, densitatea populatiei, etc

T    natura si numarul fluxului care trebuie tratat (partea reciclabila a ambalajelor menajere, ziare - magazine, partea fermentabila a deseurilor menajere, etc)

T    modalitatile de colectare

usa in usa

aport voluntar

colectare regrupata sau colectare mixta, etc

T    organizarea colectarii (frecventa colectarii, echipamente de incarcare, tipurile de recipienti sau de vehicule de colectare, etc.

Aglomerarile urbane si orase mici

Colectarea separata a deseurilor reciclabile in aglomerarile urbane si orasele mici se poate realiza prin combinarea celor 2 sisteme:

- deseurile menajere biodegradabile si deseurile de ambalaje (plastic, hartie, carton, metal) trebuie colectate prin sistemul U-U;

- deseurile voluminoase, electrice si electrocasnice, periculoase, deseuri din constructie si demolari trebuie colectate prin sistemul aport voluntar

- deseurile verzi trebuie colectate prin sistemul U-U

Zone rurale

Colectarea separata a deseurilor reciclabile in aglomerarile urbane si orasele mici se poate realiza prin combinarea celor 2 sisteme:

- deseurile de ambalaje (plastic, hartie, carton, metal) trebuie colectate prin sistemul U-U, preluate prin statii de transfer si transportate la statia de compostare cea mai apropiata;

- deseurile voluminoase, electrice si electrocasnice, periculoase, deseuri din constructie si demolari trebuie colectate prin sistemul aport voluntar si transferate la o statie de aport voluntar din zona oraseneasca cea mai apropiata

- deseurile menajere biodegradabile si deseurile verzi trebuie colectate prin aport voluntar si valorificate pe plan local.

In general, statiile de compostare sunt impartite in trei domenii, in functie de capacitatea de prelucrare :

a) capacitate mica - intre 1.000 si 3.000 t/an; maxim 6.000 locuitori;

b) capacitate medie - intre 3.000 si 10.000 t/an; maxim 20.000 locuitori;

c) capacitate mare - peste 10.000 t/an; peste 20.000 de locuitori.

Tehnicile de compostare folosite sunt direct corelate cu capacitatea de prelucrarea statiei si implicit cu numarul de locuitori deserviti.

In general, statiile de compostare amplasate in zonele urbane sau deservind mai multe localitati rurale, sunt statii mixte (compostare-valorificare, compostare, eliminare reziduuri). In Anexa nr. 1 este prezentata schema tehnologica a unei statii de tratare mecano-biologica care include si o treapta de compostare. Informatiile sunt preluate de la ADEME (Agentia Franceza de Protectie a Mediului) si procentele corespund deseurilor din Franta (valori medii pentru 24 de statii la nivelul anului 2002).

Dimensionarea capacitatii unei statii de compostare trebuie facuta pe baza rezultatelor obtinute in cadrul unor studii pentru stabilirea caracteristicilor si compozitiei deseurilor. Standardul SR 13493/2004 - Caracterizarea deseurilor. Metodologie de caracterizare a deseurilor menajere - ROMECOM, reprezinta un instrument important in cadrul acestor studii.

Transportul deseurilor

Transportul deseurilor trebuie realizat in conditii curate, pentru a limita dispersia in aer a poluantilor.

Deseurile municipale se transporta in autogunoiere compactoare, autotransportoare cu containere, autocamioane cu obloane, autobasculante, tractoare cu una sau doua remorci si alte tipuri de autovehicule.

2. PREDAREA, STOCAREA SI MANEVRAREA DESEURILOR

Prevederile acestui capitol trebuie aplicate indiferent de tipul de colectare, transport si tratare folosit pentru compostarea deseurilor urbane sau rurale.

Controlul cantitativ al deseurilor receptionate trebuie realizat printr-un pod-bascula verificat si controlat metrologic.

Toate utilajele care transporta deseuri trebuie sa fie cantarite in totalitate, sa aiba suficient loc pe cantarul de intrare si iesire. Cantarul trebuie sa fie accesibil, in siguranta, indiferent de conditiile meteorologice si trebuie sa dispuna de suficienta capacitate de cantarire.

Utilajele trebuie sa fie dirijate obligatoriu catre cantare (prin marcarea traseului, garduri, panouri, bariere). Cantarele trebuie conectate la un sistem de monitorizare a cantitatii de deseuri care intra in statie.

Calibrarea cantarului trebuie realizata in conformitate cu normele metrologice in vigoare.

In apropierea cantarului se amenajeaza cabina operatorului responsabil cu preluarea deseurilor.

Acesta trebuie sa indeplineasca urmatoarele sarcini:

- directionarea utilajelor catre cantarul de intrare sau iesire (actionarea barierelor sau a semaforului);

- controlul cantaririi complete a utilajelor (cu ajutorul unei camere video sau a unei oglinzi);

- primirea documentelor de insotire a transportului si verificarea acestora;

- verificarea organoleptica a deseurilor (control vizual si al mirosului);

- dirijarea transportului de deseuri catre zona de descarcare;

- controlul utilajelor care parasesc incinta statiei de compostare.

Expeditorul completeaza si semneaza formularul de expeditie/transport, cu urmatoarele date si informatii:

- denumirea deseurilor, codificate conform H.G. nr. 856/2002;

- numarul formularului de transport;

- numele si adresa expeditorului, transportatorului, destinatarului;

- cantitatea deseurilor transportate;

- data preluarii deseurilor de catre transportator;

- tipul mijloacelor de transport.

La predare se verifica documentele insotitoare ale deseurilor.

Predarea si receptia deseurilor

Deseurile sunt predate si receptionate urmand urmatoarele etape:

- verificarea documentelor insotitoare;

- determinarea cantitatii de deseuri;

- identificarea deseurilor predate;

- inspectie vizuala;

- eliberarea unei copii din documentul pentru transportul deseurilor care dovedeste predarea acestora;

- descarcarea vehiculului in zona indicata.

Iregistrarea deseurilor acceptate in statia de compostare se va face conform formularului de inregistrare a transportului de deseuri prevazut in Ordinul pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei, Anexa 3 (MAPAM  - 2/2004, MTCT - 211/2004, MEC - 118/2004).

Se vor intocmi doua exemplare, unul pentru transportator si unul pentru operatorul statiei de compostare.

Stocarea deseurilor si a deseurilor sortate trebuie realizata in conditii care limiteaza riscul de poluare (dispersia poluantilor in atmosfera, infiltratii, mirosuri).

3. TEHNICI PENTRU COMPOSTARE

3.1. Scopul compostarii

Scopul compostarii este :

- respectarea legislatiei in domeniul reciclarii-revalorificarii;

- reducerea fluxurilor de deseuri spre depozitare;

- obtinerea unui material valorificabil, in functie de caracteristici, in agricultura sau lucrari de imbunatatiri funciare (ameliorarea solului);

In principiu, compostarea implica doua faze principale si anume:

tratarea mecanica;

tratarea biologica (fermentarea).

Fermentarea

a.    Factorii principali care favorizeaza fermentarea aeroba.

Oxigenul din aer. In mod teoretic cantitatea de aer care asigura oxigenul necesar pentru fermentarea deseurilor  menajere tratate mecanic este de 4,5 - 5 litri aer pe Kg de materie uscata (la deseurile cu umiditate de 45%) si pe ora. Acolo unde este posibil, este preferabil ca aceasta cantitate de aer sa fie sporita.

Aerarea se poate face prin mai multe sisteme, conform procedeului de compostare adaptat, astfel:

aerare simpla, prin rasturnarea gramezilor de compost, in cazul compostarii pe platforme in aer liber;

introducerea aerului prin conducte perforate in cazul unor compostari in gramezi;

introducerea de aer rece sau cald in camerele de fermentare;

prin realizarea unei usoare depresiuni in camera de fermentare;

prin amestecarea continua cu ajutorul unor utilaje speciale.

Aceste sisteme pot fi combinate.

Apa. In functie de cantitatea de materii organice, existente in deseuri, procentul de umiditate optim pentru fermentare trebuie sa fie urmatorul:

cand continutul de materii organice al reziduurilor este <50% umiditatea trebuie sa fie de circa 45%;

cand continutul de materii organice >50% umiditatea trebuie sa fie de circa 50 - 55%.

Pentru a controla procesul de fermentare, este necesar ca materialul de compostat sa fie ferit de ploaie, deoarece o umiditate prea mare poate duce la fenomene specifice fermentarii anaerobe.

Compozitia deseurilor. Este unul dintre factorii importanti in declansarea procesului de fermentare. Daca deseurile au o incarcare mare in materii fermentabile si temperatura mediului este mare, procesul de compostare se declansaza rapid si se poate desfasura corespunzator, daca este condus bine prin introducerea cantitatii necesare de aer. Dimpotriva, daca deseurile au o incarcare redusa in substante organice, in special in perioadele de iarna, fermentarea este intarziata si introducerea de aer suplimentar, nu face decat sa dauneze procesului de fermentare (aparitia si dezvoltarea de mirosuri neplacute).

b.  Factorii auxiliari care favorizeaza fermentarea aeroba.

In afara factorilor principali mentionati mai sus, fermentarea aeroba mai este influentata si de o serie de factori auxiliari, printre care:

omogenitatea amestecului;

granulatia deseurilor supuse fermentarii;

modul de asezare a deseurilor macinate in gramezi sau in recipienti de fermentare;

incetinire vitezei de crestere a temperaturii.

c.  Fazele procesului de fermentare aeroba.

Compostul nu poate fi utilizat in agricultura decat in stare finita (maturat). Deseurile proaspat macinate sunt foarte active si pot fi utilizate, uneori, ca paturi calde pentru culturile de iarna, sau primavara.

Deseurile prefermentate pot fi satisfacatoare din punct de vedere igienic, insa utilizarea lor imediata este ingradita de consideratiile de mai sus.

Deseurile transformate in compost maturat sunt apte din punct de vedere igienic si numai acestea pot fi utilizate in agricultura fara inconveniente de ordin sanitar. Un compost poate fi considerat matur in momentul cand activitatea microorganismelor este redusa la minimum. Determinarea maturitatii se face prin determinarea consumului de O₂ (sau a productiei de CO₂ ) prin incercari pe plante, prin analiza structurii fizice, etc.

In procesul de compostare se urmareste obtinerea unei temperaturi ridicate pentru distrugerea microbilor patogeni si producerea materiilor coloide de natura termica. Aceste doua procese se datoresc actiunii microorganismelor asupra materiilor organice din deseuri in conditiile optime ale mediului de temperatura, de aer, apa.

Principalele faze care apar in procesul de fermentare al deseurilor sunt urmatoarele:

faza latenta: corespunde perioadei de timp necesar colonizarii microorganismelor in noul mediu creat; aceasta faza incepe practic din perioada de depozitare in recipienti de precolectare si colectare si dureaza pana la inceperea cresterii temperaturii;

faza de crestere: este cea de marire a temperaturii si depinde de compozitia deseurilor, umiditate, aer;

faza termofila: reprezinta perioada corespunzatoare celei mai inalte temperaturi; aceasta faza poate dura perioade mai lungi sau mai scurte, dupa cum se actioneaza asupra mediului cu aer sau apa, in functie de cantitatea de substante organice fermentabile si de gradul de izolare termica realizat. In faza termofila se poate actiona mai eficient asupra fermentarii.

faza de maturizare sau de crestere: corespunde unei fermentari secundare, lente, favorabila umezelii, respectiv transformarii unor compusi organici in humus sub actiunea microorganismelor.

Compostul este bine sa fie utilizat in agricultura la sfarsitul fazei termofile cand produsul este mai bogat in substante organice. Maturizarea excesiva in depozit, duce la o mineralizare prea avansata a acestuia ceea ce face sa-si piarda din efectele sale favorabile solului. De aceea se admite in general un timp de maximum 3 luni pentru mentinerea compostului in depozit.

In cursul fermentarii, materiile organice din deseuri faciliteaza doua actiuni simultane si antagoniste in care intra carbonul si azotul si care duce la mineralizarea substantelor biodegradabile, ducand pe de o parte la producerea de bioxid de carbon si amoniac iar pe de alta parte la formarea humusului, al carui rol este foarte important pentru mentinerea proprietatilor fizice, chimice si biologice ale solului.

d. Compozitia medie a unui esantion de compost

Determinarea compozitiei compostului constand din stabilirea proprietatilor fizico - chimice se face in scopul cunoasterii posibilitatilor de utilizare a acestora in agricultura.

Raportul carbon / azot este un factor care reflecta stadiul evolutiei fermentarii deseurilor. Compostul obtinut poate fi considerat bun pentru agricultura daca prezinta, in medie, urmatoarele caracteristici:

granulometrie: 90% din compost sa fie cernut cu ciurul de 35 mm;

procentul de carbon sa fie > 5% din materiile uscate;

procentul de azot > 0,3% din materiile uscate;

raportul carbon / azot cuprins intre 20 - 30 in deseurile initiale, poate duce dupa compostare la un raport de 10 - 15.

Tehnicile de compostare trebuie sa asigure eliminarea riscului de alterare a procesului prin:

accelerarea proceselor prin optimizarea conditiilor de alterare;

directionarea procesului aerob;

verificarea emisiilor.

Tehnicile se bazeaza pe doua procedee de baza :

procedeul static (compostare in stoguri, compostare in celule);

procedeul dinamic (compostarea cu tambururi de alterare, compostarea in turnuri de alterare).

Operatiile si echipamentele pentru compostare depind de tipul deseurilor ce urmeaza a fi compostate:

fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile;

deseuri din gradini, parcuri, piete, resturi biodegrababile din industria alimentara;

Fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile

Etape de realizare :

a) colectarea, transportul, receptia, depozitarea;

b) tratarea mecanica pentru compostarea materialelor valorificabile in cadrul unei statii de compostare (plastic, hartie si carton, metale);

c) tratarea speciala pentru compostare - sfaramare, maruntire, separare;

d) tratare biologica - compostare si finisare - cu controlarea temperaturii, oxigenului si a umiditatii;

e) prepararea finala a compostului - maruntire, sitare, ambalare.

Echipamentele si instalatiile sunt identice cu cele dintr-o statie de compostare, mai putin in treapta de tratare biologica (compostare).

Deseuri din gradini, parcuri, piete, resturi biodegrababile din industria alimentara

Etape de realizare :

f)  colectarea, transportul, receptia, depozitarea;

g) tratarea mecanica manuala (eliminare metale) si sfaramare (optional);

h) tratare biologica - compostare si finisare - numai cu controlarea umiditatii;

i)  prepararea finala a compostului - maruntire, sitare (optional), ambalare.

In cazul compostului obtinut din astfel de deseuri gradul de siguranta se poate verifica simplu prin introducerea compostului intr-un sac de plastic, inchiderea etansa si deschiderea dupa 48 de ore. Daca dupa 48 de ore compostul miroase neplacut, insemna ca etapa de finisare nu este terminata.

Echipamentele si instalatiile sunt identice cu cele dintr-o statie de compostare (vezi Normativ pentru compostarea deseurilor urbane reciclabile), mai putin in treapta de tratare biologica (compostare).

4. CERINTE CONSTRUCTIVE MINIME

O serie de factori tehnici, sociali, economici si politici trebuie luati in considerare la alegerea unui amplasament si anume :

- distanta maxima economica de transport;

- existenta unei "zone tampon" intre statia de compostare si zonele locuite din vecinatatea imediata;

- conditii topografice optime si caracteristici hidrogeologice optime pentru turnarea fundatiilor;

- existenta posibilitatii de extindere in viitor.

Amplasamentul statiei de compostare

Posibile amplasamente optime pentru statii de compostare sunt considerate cele din vecinatatea statiilor de transfer, statiilor de compostare, depozitelor de deseuri si statiilor de epurare orasenesti.

Exista si reglementari speciale, de exemplu in SUA unde este interzisa amplasarea de statii de compost la o distanta mai mica de 2 mile de un aeroport, aceasta pentru a preveni atragerea de pasari si interferenta zborului pasarilor cu cel al avioanelor.

Amplasamentele posibile trebuie evaluate din punct de vedere a impactul constructiilor asupra mediului. Unele lucrari de amenajare sunt necesare dar este preferabila minimizarea lor pentru reducerea investitiilor si mentinerea unei "zone - tampon" naturale (ex. copaci in lungul drumul de accces si la limita dinspre zona locuita invecinata, zone deluroase, etc).

Amplasamentul unei statii de compostare trebuie sa nu fie in zone inundabile (ape de suprafata si pluviale), sa nu permita acumularea de ape in incinta si sa fie ferit de fenomene de eroziune. Se considera optim pentru o statie de compostare un teren cu o  panta minima de 1% si optima de 2 - 4% (se asigura scurgerea apelor pluviale si a levigatului din incinta spre instalatiile de preepurare).

Pentru o statie de compostare este foarte important sistemul de alimentare cu apa. Cantitatea de apa necesara intr-o statie de compostare depinde de tipul deseurile care se composteaza, tehnologia de compostare folosita, capacitatea de compostare, marimea incintei si clima din zona (ex. pentru compostarea unui mc de frunze este necesara o cantitate de 80 l de apa).

Pentru a putea functiona eficient o statie de compostare trebuie sa aiba spatiu suficient pentru zona de pretratare, tratare - compostare, posttratare ca si pentru "zona-tampon". In general suprafetele mari sunt reprezentate de zona de compostare si "zona tampon". Se considera ca optima pentru proiectare luarea in calcul a unei suprafete care sa asigure compostarea la nivelul unei productii anuale a statiei.

Proiectarea statiei de compostare

Dupa alegerea amplasamentului, proiectul trebuie sa ia in considerare atat aspectele tehnico-economice cat si aspectele de protectie a mediului si a sanatatii populatiei.

Elementele urmatoare sunt foarte importante in proiectarea statiei :

zona de pretratare;

zona de tratare (compostare);

zona de posttratare (finisare);

zona-tampon;

drumurile de acces si drumurile interioare;

utilitatile si securitatea intregului amplasament.

Zona de pretratare

Este zona de predare, stocare, manevrare, compostare si transfer spre zona de compostare. Marimea si modul de proiectare depind de cantitatea de deseuri primita, modul de compostare si cantitatile de deseuri obtinute dupa tratarea mecanica : deseuri sortate pentru valorificare si deseuri transferate spre zona de compostare.

Elementele de proiectare privind zona de pretratare sunt specifice normelor stabilite pentru compostarea deseurilor solide urbane (ex. deseurile trebuie sa fie depozitate in hale acoperite; pardoseala trebuie sa fie rezistenta ca sa preia eforturile induse de mijloacele de transport, manevrare si incarcare, etc) completate cu norme specifice pentru compostare (zone pentru umezirea deseurilor compostabile si zone pentru incarcare si manipulare inaintea transferului sprezona de tratare - compostare).

Zona de tratare (compostare)

Zona de tratare este reprezentata de zona de compostare si zona de finisare.

Zona de compostare pentru deseurile verzi nu trebuie pavata, dar trebuie sa aiba o panta de scurgere si sa fie impermeabilizata pentru a nu se eroda sau acumula apa pluviala.

Zonele in care are loc compostarea in spatii deschise trebuie sa fie paralele cu panta terenului.  Ca o masura de siguranta intre zone trebuie sa fie construite sisteme de colectare si drenare a apei pluviale si a compostului. Un sistem ineficient de drenare a compostului are ca urmare duce la fermentarea in conditii nestandard ceea ce are ca rezultat un compost de proasta calitate si emisii de mirosuri neplacute.

Intretinerea zonei de compostare trebuie sa prevada inspectii si lucrari anuale de mentinere a nivelului de impermeabilizare si a pantei terenului.

Zona de compostare a fractiei biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile trebuie proiectata cu luarea unor masuri suplimentare pentru prevenirea poluarii apelor. Este necesara construirea unei bariere geologice cu folosirea de materiale pentru impermeabilizare (argila, materiale sintetice) care sa asigure un coeficient de permeabilitate mai mic sau egal cu 10^-7 cm/s.

Levigatul trebuie colectat si evacuat din incinta. Metoda folosita este de colectare, stocare si pompare in reteaua de canalizare oraseneasca, dar pentru fiecare caz in parte trebuie verificata necesitatea sau nu de introducere, inainte de stocare, a unui separator.

Marimea zonei de compostare depinde de cantitatea tratata, tehnologia de tratare, densitatea initiala si finala a compostului si umiditatea compostului. Echipamentele mecanice de amestecare pentru introducerea de aer influenteaza de asemenea marimea zonei de compostare. Se considera eficienta o distanta de 1,5 m intre zonele de compostare pentru asigurarea accesului echipamentelor de amestecare.

Asigurarea unei ventilatii proprii in spatiile de compostare inchise este necesara datorita faptului ca aerul din incinetele inchise de compostare contine bioaerosoli, pulberi, mirosuri neplacute si umiditate in exces.

Instalatiile de ventilatie pentru evacuarea aerului din spatiile de compostare inchise trebuie sa includa biofiltre pentru eliminarea mirosurilor neplacute.

Zona de finisare a compostului (zona de stationare in care se asigura stabilizarea compostului) trebuie dimensionata in functie de perioada de stationare. In cazul deseurilor verzi se poate considera ca reprezinta 25% din necesarul pentru zona de compostare dar in cazul fractiei biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile dimensionarea trebuie sa se faca pe baza rezultatelor unor experimentari.

Zona de posttratare (finisare)

Zona de posttratare este folosita pentru tratarea mecanica finala a compostului (maruntire, sitare), depozitarea sau depozitarea/ambalarea compostului expedierii.

In cazul deseurilor verzi se poate considera ca reprezinta 20% din necesarul pentru zona de compostare dar in cazul fractiei biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile dimensionarea trebuie sa se faca pe baza rezultatelor unor experimentari.

Daca compostul nu se ambaleza in saci de plastic si se depoziteaza in gramezi, gramezile trebuie acoperite cu folii de plastic pentru a nu se degrada.

Daca compostul se ambaleaza in saci de plastic, trebuie prevazute spatii inchise de depozitare a sacilor pe calitati si cerinte cantitative sezonale.

Zona de depozitare trebuie dimensionata la o capacitate de depozitare de maxim 3 luni.

Zona-tampon

Suprafata zonei-tampon trebuie sa fie de cateva ori mai mare ca suprafata totala a statie de compostare, mai ales daca statia este amplasata in vecinatatea unei zone locuite.

In faza de proiectare trebuie evaluate viteza predominanta si viteza minima a vantului in zona propusa de amplasare a statiei de compostare.

Pe baza acestei analize proiectul trebuie sa prevada extinderea zonei-tampon pe directia vantului predominant din zona de amplasare, in acest fel asigurandu-se minimizarea transportului bioaerosolilor si mirosurilor neplacute spre zonele locuite.

Distanta de la statia de compostare pana la zona locuita trebuie sa fie de minim 1.000 m, daca prin studiul de evaluare a impactului nu s-a stabilit o distanta mai mare.

Drumurile de acces si drumurile interioare

In faza de proiectare trebuie avuta in vedere problema traficului in zona de amplasare a statiei de compostare.

Traficul in zona statiei de compostare depinde de tipul de deseuri compostate.

Pentru o statie de compostare de deseuri verzi traficul va fi mai redus in perioada de iarna, in timp ce pentru o statie de compostare a fractiei biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile traficul va fi constant tot timpul anului.

In interiorul statie de compostare proiectarea drumurilor se va face in functie de natura terenului, dimensiunea traficului, panta terenului si sistemul de colectare si evacuare a apelor pluviale. Drumurile interioare trebuie, minim, pietruite sau pavate pentru a se asigura circulatia si in conditii atmosferice dificile (iarna, ploi, inghet).

Utilitatile si securitatea intregului amplasament

O statie de compostare include, in afara depozitelor si halelor de productie, diferite cladiri cu diferite functionalitati (cladiri pentru activitati de  intretinere-exploatare, cladiri administrative, etc).

In cazul unei statii de compostare de deseurilor verzi cu o capacitate de maxim 3.000 t/an este suficienta o singura cladire.

Cladirile trebuie sa fie racordate la apa curenta, electricitate, caldura.

Statia trebuie prevazuta cu sisteme de comunicatie care sa permita alertarea personalului si a mijloacelor de interventie in caz de accidente.

Drumul de accces in incinta statiei trebuie securizat cu gard, poarta pazita, sistem de iluminare si averizare.

Zona-tampon trebuie ingradita cu gard de sarma si iluminata.

4. ELEMENTE SPECIFICE PROTECTIEI MEDIULUI

Daca nu este controlat procesul de compostare poate crea numeroase probleme de mediu, cum sunt : poluarea apei, solului si atmosferei, disconfort in zonele locuite datorat zgomotului, vibratiilor si morosurilor neplacute, incendii, etc.

Mult din aceste probleme pot fi minimizate din etapa de proiectare sau exploatarea corecta a constructiilor si instalatiilor.

Calitatea apei

Poluare apei in zona statiilor de compostare se poate datora levigatului si apelor pluviale.

Levigatul

Levigatul rezultat din statiile de compostare a deseurilor verzi poate avea o incarcare mare in substante organice (exprimata in CCO-Cr), fenoli si azotati, incarcare rezultata din chiar procesul de fermentare.

Producerea de levigat poate fi redusa sau prevenita prin monitorizarea si corectarea nivelului de umiditate in compost si prin folosirea de spatii de compostare acoperite.

In cazul spatiilor de compostare descoperite se pot amenaja canale de colectare a levigatului, stocare si repompare in compost in functie de necesitati (asigurarea nivelului de umiditate optim al compostului).

Excesul de levigat poate fi introdus in sistemul de canalizare, stocat si pompat in reteaua de canalizare orasenesca sau in bazinul vidanjabil.

Evacuarea in reteaua de canalizare oraseneasca (direct sau cu autovidanje) trebuie sa se faca pe baza unor analize de laborator pentru stabilirea conformitatii cu cerintele legale (NTPA 001/2002 sau 002/2002).

Pentru reducerea pericolului de poluare a apelor subterane sunt necesare urmatoarele masuri:

proiectarea unei retele speciale de colectare a levigatului;

colectarea levigatului din zonele de tratare si posttratare si evacuarea controlata din incinta;

folosirea de sisteme de impermeabilizare a suprafetelor posibil a fi contaminate (argila, materiale sintetice).

Apele evacuate din incinta

Apele evacuate din incinta sunt definite ca :

a) ape pluviale poluate cu substante colectate din incinta statiei;

b) ape folosite in procesele de productie si care sunt poluate cu substante poluante specifice proceselor de productie (ex. apele care sunt folosite la spalarea mijloacelor de transport, a halelor de productie, etc).

Apele evacuate din incinta care au intrat in contact cu deseurile primite, deseurile partial tratate, compostul nematurat, apele de spalare si apele pluviale colectate de pe anumite suprafete nu pot fi evacuate din incinta fara a fi preepurate.

Sistemul folosit este de colectare, trecere printr-un separator si evacuare in reteaua de canalizare oraseneasca sau in bazin vidanjabil.

Evacuarea in reteaua de canalizare oraseneasca (direct sau cu autovidanje) trebuie sa se faca pe baza unor analize de laborator pentru stabilirea conformitatii cu cerintele legale (NTPA 001/2002 sau 002/2002).

Mirosul

Mirosurile neplacute pot apare pe perioada colectarii, transportului, depozitarii si compostarii in special daca apar fenomene de compostare anaeroba.

Compostarea anaeroba poate duce la generarea de compusi mirositori cum sunt acizii organici, mercaptanii, hidrogenul sulfurat, amoniacul, etc.

Zgomotul

Zgomotul este generat de masinile care intra si ies din statie si echipamente de lucru.

Echipamentele de lucru (mori, concasoare, site tambur, etc) pot genera un nivel de zgomot de peste 90 dB.

Masurile pentru reducerea nivelului de zgomot la nivelul zonelor locuite invecinate sunt :

- construirea si explotarea corespunzatoare a zonei-tampon;

- includerea de specificatii tehnice pentru echipamentele de productie (prevederea cu sisteme de reducere a zgomotului);

- intretinerea corespunzatoare a echipamentelor de lucru;

- stabilirea unui program de limitare a traficului in incinta si in exterior (pe ore si zile).

Purtatorii de germeni infectiosi

Sunt definiti ca "animale mici sau insecte care transporta boli".

Sobolani, soareci, muste, tantari, etc sunt "potentiali" vizitatori ai unei statii de compostare.

Masurile necesar a fi luate sunt pastrarea curata a incintei si halelor, mentinerea de procese aerobe si temperaturi corespunzatoare proceselor in zonele de compostare si maturare, etc.

Incendii

Daca compostul se usuca si devine prea cald apare pericolul de ardere spontana. Substantele organice din compost pot lua foc instantaneu chiar si la o umiditate de 25-45%.

Masurile necesar a fi luate sunt :

asigurarea unei inaltimi de maxim 3 m a gramezilor de material compostabil pe durata compostarii;

mentinerea unei temperaturi in compost de maxim 60⁰C.

Suplimentar fata de aceste masuri specifice procesului de compostare, incinta trebuie proiectata cu sistem de alimentare si rezervor pentru rezerva de incendiu si drum de acces rapid a masinilor de interventie.

O masura suplimentara si foarte importanta este asigurarea ca pe durata operarii statia nu va deveni, chiar pe termen scurt, un depozit de uleiuri uzate, de pulberi acumulate in vecinatatea echipamentelor de compostare si conditionare si alte materiale inflamabile.

Reziduuri antrenate de vant

Reziduurile antrenate de vant, din cadrul unei statii de compostare, pot deveni o sursa de poluare si discomfort pentru zonele locuite invecinate. Aceste sunt, in principal, materiale plastice si hartie in care au fost aduse anumite deseuri si din care mici parti se regasesc dupa pretratare in materialul compostabil. Aceste reziduuri pot fi controlate prin:

transportul deseurilor in mijloace de transport acoperite;

primirea, procesarea si ambalarea materialelor reciclabile in spatii inchise;

adunarea lor din incinta dupa fiecare operatie care are loc in spatii deschise.

Compusi organici volatili (COV)

Compusii organici volatili (ex. benzene, chloroform, tricloretilena) prezinta un potential risc pentru statiile de compostare. Aceste substante pot apare in statia de compostare daca anumite deseuri de lemn au fost admise la compostare chiar daca contin solventi si vopseluri.

Combinarea procesului de aerare fortata, amestecarea deseurilor si temperatura ridicata poate elibera COV in spatiile de lucru sau/si in atmosfera.

Acest proces are loc in perioada de compostare si COV sunt evacuati in atmosfera fie direct (compostare in spatii deschise) fie prin sistemele de ventilatie (compostare in spatii inchise).

Tehnicile de eliminare sunt foarte costisitoare si este de preferat folosirea unor masuri de limitare a aparitiei care constau intr-un examen foarte atent la primirea deseurilor si neacceptarea deseurilor care pot genera, prin tratare, aparitia de COV.

5. EXPLOATAREA STATIILOR DE COMPOSTARE

Prezentul capitol cuprinde aspecte referitoare la functionarea statiei compostare de  si stabileste unele practici operationale destinate minimizarii impactului pe care instalatia o poate avea asupra mediului inconjurator.

Problemele abordate sunt urmatoarele:

• Operatiuni si planuri de intretinere
• Programul de functionare al instalatiei
• Interactiunea cu publicul
• Compostarea deseurilor
• Situatii de urgenta
• Tinerea evidentelor

Planuri de functionare si intretinere  

Aceste planuri trebuie elaborate in mod special pentru fiecare operatiune in parte si trebuie sa contina urmatoarele elemente:

• Programul de lucru al instalatiei, care sa precizeze zilele de lucru, orele de lucru ale fiecarei zile si sarbatorile legale;
• Schema de personal, care descrie sarcinile care revin fiecarei functii in parte, numarul minim de personal si programul de lucru;
• Descrierea deseurilor acceptabile si inacceptabile si procedurile pentru inlaturarea deseurilor inacceptabile inainte si dupa descarcare;
• Metode operationale pentru fiecare componenta a instalatiei, inclusiv metodele de compostare-compostare a deseurilor, procedeele de cantarire a deseurilor, operatiunile executate pe platforma de compostare, incarcarea vehiculelor care pleaca din statie, curatenia in perimetrul statiei si in afara acesteia si operatiunile specifice sistemului de colectare a apelor reziduale;
• Descrierea procedeelor de intretinere ale fiecarei componente, inclusiv a cladirilor, echipamentelor mobile, utilitatilor si amenajarilor peisagistice;
• Instruirea angajatilor;
• Reguli si regulamente de siguranta;
• Procedee de tinere a evidentelor;
• Planuri de actiune pentru cazuri de urgenta, precum avarii ale vehiculelor sau utilajelor, sau cazurile cand locul de evacuare nu este disponibil;
• Proceduri de urgenta.

Programul de functionare al instalatiei 

Programul de functionare al unei statii de compostare trebuie sa tina seama de graficul de functionare al vehiculelor care livreaza deseurile la statie, de capacitatea de prelucrare a echipamentelor de compostare si perioadele de compostare si finisare. Programul de lucru trebuie sa tina cont si de amplasarea in teren a statiei, de destinatiile terenurilor invecinate, precum si de orarul de functionare al societatilor reciclatoare care primesc materialele recilabile de la statie si a societatilor care preiau compostul.

Programul de functionare variaza de la caz la caz, in functie de circumstantele specifice locului. Multe instalatii mari, localizate in zone industriale urbane functioneaza in regim 24 de ore, 7 zile pe saptamana.

Statiile de compostare care deservesc companiile de colectare a deseurilor, de obicei, functioneaza 6 pana la 7 zile pe saptamana.

Situatii de urgenta   

In majoritatea zilelor, statiile de compostare desfasoara activitati de rutina. Cu toate acestea, operatorii statiilor de compostare trebuie sa fie pregatiti pentru cazuri de urgenta si sa includa procedurile pentru situatiile de urgenta in planul de activitate. Trebuie anticipate cel putin urmatoarele situatii de urgenta:

• Pene de curent. Planul trebuie sa trateze problema tinerii evidentelor clientilor, a incasarii taxelor si incarcarii camioanelor de transport in caz de intrerupere a energiei electrice.
• Lipsa sau defectarea cantarelor. Planul trebuie sa descrie cum se tine evidenta si pe ce criterii se vor stabili taxele, in conditiile in care cantarul este defect. In instalatiile care au cantare si la intrarea si la iesirea din statie, daca se defecteaza unul, temporar se poate utiliza celalalt pentru ambele sensuri.
• Incendiu. Apararea impotriva incendiilor si procedeele de stingere sau limitare se refera la incendiile declansate in toate punctele de lucru din statia de compostare, inclusiv in incintele in care au loc operatii de compostare. In mod obisnuit, masurile de aparare impotriva incendiilor constau in protejarea sanatatii personalului si chemarea fortelor speciale de interventie.
• Controlul scurgerilor. Scurgerile pot apare din materialele descarcate sau din vehiculele care alimenteaza statia. De exemplu, furtunele din sistemele hidraulice de compactare sau care echipeaza camioanele de gunoi se pot rupe. Planul pentru controlul scurgerilor prevede identificarea si localizarea scurgerilor, aducerea de materiale absorbante si metode de curatire. Pentru scurgerile mari, planul trebuie sa includa si prevenirea infiltrarii acestor scurgeri in sistemele de evacuare a apelor reziudale sau pluviale.
• Descoperirea unor materiale periculoase. Planul pentru materiale periculoase trebuie sa prevada metode de identificare si izolare a acestora, depozitarea temporara in spatii special amenajate si numere de telefon pentru urgente
• Accidente ale angajatilor sau clientilor. Planul trebuie sa prevada procedee de prim ajutor, numere de telefon pentru urgente si trasee pana la cele mai apropiate spitale.
• Planurile pentru situatii de urgenta trebuie sa includa o lista de telefoane de contact, inclusiv numerele unde pot fi gasiti, ziua si noaptea, directorii, membrii personalului de deservire, echipele de interventie, clientii fideli si organismele de resort.

Tinerea evidentelor 

Tinerea unor evidente detaliate permite atat operatorilor statiei cat si administratiei locale, inclusiv de protectie a mediului, sa se asigure ca statia de compostare functioneaza in mod eficient si in conformitate cu prevederile legale. Statiile de compostare de dimensiuni medii si mari, indiferent de tipul deseurilor compostabile trebuie sa tina evidenta urmatoarelor informatii:

• Incarcaturile care intra in statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului, greutatea (vehicul incarcat), greutatea (vehicul gol), provenienta incarcaturii, taxa perceputa;
• Incarcaturile care ies din statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului, greutatea (vehicul incarcat), greutatea (vehicul gol), tipul materialelor transferate (de ex. deseuri, materiale reciclabile, compost vrac, compost in saci), destinatia incarcaturii;
• Registrul operational al instalatiei: aici se noteaza toate evenimentele neobisnuite din cursul zilelor de lucru;
• Registru de reclamatii se noteaza data, ora, numele reclamantului, natura reclamatiei si masurile luate pentru solutionare;
• Poluarea (accidentala) a mediului: se scriu detalii despre poluarea accidentala a mediului cu deseuri lichide, solide, mirosuri, aerosoli;
• Rezultatele analizelor de monitorizare a mediului precum contaminarea apelor de suprafata, deversarile in canalizare, poluarea aerului, a apelor sau analize de zgomot;
• Registre de intretinere: pentru utilaje fixe sau mobile;
• Rapoarte cu privire la sanatatea si securitatea angajatilor;
• Documentatie care sa ateste pregatirea si certificarea ca operatori a angajatilor.

Protectia muncii si prevenirea incendiilor

Toate activitatile din cadrul unei statii de compostare se executa in baza prevederilor legale referitoare la protectia muncii si prevenirea incendiilor.

Toate persoanele care desfasoara o activitate in cadrul statiei de compostare trebuie sa fie instruite corespunzator in ceea ce priveste prevenirea incendiilor si protectia muncii.

Constructiile si instalatiile, in special, cele pentru depozitarea deseurilor, materialelor reciclabile, compostului si a combustibililor se proiecteaza, amenajeaza, functioneaza si se verifica conform normelor legale si standardelor tehnice pentru prevenirea incendiilor.

Probleme de mediu  

Construirea unei statii de compostare care sa minimizeze impactul asupra mediului inconjurator implica o atentie sporita la planificarea, proiectarea si functionarea instalatiei. Prezenta sectiune prezinta problemele legate de neplacerile cauzate mediului inconjurator si prezinta "practici de buna vecinatate" elaborate cu scopul de a imbunatati imaginea publica a statiei de compostare.

Se vor prezenta caracteristici de proiectare si functionare referitoare la trafic, zgomote, mirosuri, poluarea aerului, calitatea apelor, purtatorii de germeni infectiosi si pastrarea curateniei.

Amplasarea, proiectarea si functionarea corespunzatoare a statiei de transfer poate solutiona sau aplana impactul acestor factori asupra mediului inconjurator si a comunitatii.

Acestor probleme trebuie sa li se dea atentie inca din faza de planificare si amplasare a instalatiei, iar dupa ce instalatia a fost pusa in functiune, aceste probleme trebuie monitorizate in mod regulat. Proiectul statiei de compostare trebuie sa satisfaca cerintele de mediu, indiferent de amplasament sau de destinatia terenurilor invecinate.

Statiile amplasate in zone industriale trebuie sa satisfaca aceleasi cerinte de mediu ca si statiile din zone mai populate. Minimizarea aspectelor negative asociate acestor instalatii se poate realiza prin alegerea unor variante de proiectare corespunzatoare.

Traficul

Unele caracteristici de proiectare si functionare care ar putea reduce impactul produs de traficul in si de la statie asupra mediului sunt descrise in continuare:

• Desemnarea unor trasee de parcurs inspre si dinspre statia de compostare care sa evite zonele aglomerate, cartierele de locuinte sau alte zone cu probleme.
• Adaugarea, in afara statiei, a unor indicatoare, marcaje pe sosea si semnalarea  intersectiilor.
• Construirea unor benzi de accelerare sau incetinire care sa permita vehiculelor intrari si iesiri line din trafic, reducand aglomeratia si pericolul de accidente din vecinatatea statiei.
• Utilizarea virajelor la dreapta pentru intrarea si iesirea din statii si reducerea la minim a virajelor la stanga pentru a reduce aglomeratia si pericolul producerii de accidente.
• Spatiu de asteptare in perimetrul statiei, pentru clientii si vehicule colectoare care sa stea la coada in interiorul statiei, fara a stanjeni traficul pe drumurile publice.
• Instalarea si utilizarea echipamentelor de compactare pentru a maximiza cantitatea de deseuri incarcate in fiecare vehicul de transfer, reducand astfel numarul de vehicule care parasesc statia.
• Stabilirea unui program de functionare, chiar impunerea unor restrictii care sa incurajeze utilizarea statiei in afara orelor de varf ale traficul din zona.
• Programarea livrarilor comerciale astfel incat sa se evite orele de aglomeratie maxima a traficului.

Zgomotul  

Statiile de compostare pot reprezenta o sursa permanenta de zgomot deoarece traficul de vehicule grele si functionarea utilajelor industriale mari reprezinta sursele producatoare de zgomot ale statiei de compostare. Zgomotul produs de traficul de pe soselele adiacente statiei va fi perceput ca provenind de la statia de compostare. Zgomotul provenind de la utilaje se datoreaza motorului, semnalelor de avertizare (producand sunete de intermitente), unitatilor hidraulice si pistoanelor sau lamelor utilajelor care se izbesc sau zgarie suprafete de beton sau otel. Statiile care utilizeaza sisteme compactoare fixe sau echipament de comprimare actionat de motoare produc zgomote suplimentare mecanice, datorate acestor utilaje.

Proiectarea si functionarea corespunzatoare a statiei poate reduce zgomotul produs de instalatiile sale. Aceasta problema include urmatoarele aspecte:

• Maximizarea utilitatii zonelor tampon care inconjoara perimetrul, in special de-a lungul zonelor unde se afla terenuri invecinate. Cresterea distantei intre sursa de zgomot si receptor, sau existenta barierelor naturale sau artificiale sunt cele mai eficiente modalitati de reducere a zgomotului, atunci cand acesta nu se pot reduce la sursa;
• Orientarea cladirilor in asa fel incat topografia locului si zidurile din zonele tampon ale instalatiei sa protejeze vecinatatile de expunerea directa la sursa de zgomot;
• Echiparea cu materiale amortizoare de sunet a zidariei si plafoanelor constructiilor;
• Inchiderea utilajelor care nu lucreaza si oprirea motoarelor vehiculelor care asteapta intrarea in statie;
• Evitarea fluxului de trafic din vecinatatea zonelor locuite;
• Amplasarea intrarilor in cladiri astfel incat sa nu fie pe directia vecinatatilor care ar putea fi deranjate de zgomot;
• Echiparea alarmelor care scot sunete intermitente cu becuri intermitente sau alte mijloace de avertizare;
• Restrangerea activitatilor producatoare de zgomot in anumite cladiri sau incinte. De exemplu unitatile hidraulice de putere ale compactoarelor ar putea fi plasate in zone speciale impreuna cu alte echipamente care nu produc zgomot. Se poate opta, in etapa de proiectare, pentru utilizarea unor utilaje mai silentioase;
• Intretinerea corespunzatoare a amortizoarelor de zgomot si a compartimentului motoarelor apartinand utilajelor mobile care functioneaza in statie;
• Pastrarea cat mai multor usi inchise in timpul orelor de functionare;
• Efectuarea activitatilor care produc cele mai mari zgomote la anumite ore, cum ar fi dimineata si dupa-amiaza, cand locuitorii pleaca si vin de la servici, in intervalul cand locuitorii nu sunt acasa sau cand nivelul de zgomot din afara statiei este maxim.

Mirosurile   

Mirosurile devin mai puternice in perioadele de vreme calda sau ploioasa. Mirosurile pot fi controlate datorita unor caracteristici de proiectare si functionare precum cele ce urmeaza:

• Ca si in cazul reducerii zgomotelor, cresterea distantei intre sursa care degaja mirosul si receptor reduce efectiv impactul produs;
• Observarea directiei din care bate vantul in mod obisnuit, pentru a stabili orientarea cladirii si amplasarea ei in raport cu terenurile invecinate;
• Orientarea atenta a cladirii si a usilor de acces astfel incat sa nu afecteze vecinii si inchiderea cat mai multor usi in timpul orelor de functionare;
• Crearea unor platforme usor de curatat, inclusiv a unei suprafete de beton usor inclinate, pentru a facilita scurgerea apelor reziduale. Eliminarea intrandurilor, a colturilor si suprafetelor perfect plate, care sunt greu de curatat, si in care se pot acumula gunoaie;
• Sigilarea suprafetelor din beton  sau altor materiale semi-poroase pentru a preveni absorbtia mirosurilor;
• Minimizarea depozitarii deseurilor in statia de compostare;
• Incorporarea unor sisteme de neutralizare a mirosurilor;
• Inlaturarea tuturor deseurilor de pe platforma de descarcare, din buncarele de alimentare a benzilor transportoare, din buncarul de stocare a refuzului la sfarsitul fiecarei zile de lucru, iar apoi curatarea acestor zone;
• Includerea unor bazine, gauri de scurgere in podele si sisteme de evacuare, astfel incat resturile mirositoare sa nu se acumuleze;
• Tratarea periodica a sistemelor de scurgere cu substante care dezinfecteaza si neutralizeaza mirosurile;
• Refuzul de a accepta anumite deseuri care miros extrem de urat;
• Practicarea altor masuri "gospodaresti" precum curatirea si dezinfectarea regulata a containerelor, utilajelor si altor suprafete care intra in contact cu deseurile.

Emisiunile atmosferice (poluarea aerului)

Emisiunile atmosferice ale statiilor de compostare sunt cauzate de praful degajat din deseurile descarcate, depozitate si sortate in instalatii, gazele de esapament (in special din motoarele diesel) ale utilajelor mobile precum camioane sau incarcatoare, centrala termica, etc. Ca si in cazul mirosurilor, caracteristicile de proiectare si functionare pot minimiza emisiunile atmosferice, astfel:

• Pavarea tuturor suprafetelor de trafic;
• Pastrarea curateniei suprafetelor pavate si a platformelor de descarcare-incarcare si asigurarea faptului ca la operatiile de curatare a spatiilor betonate se utilizeaza suficienta apa incat sa nu se antreneze praful;
• Restrictionarea accesului vehiculelor pe strazile din cartierele de locuinte;
• Alegerea unor utilaje mai putin poluante (de ex, prevazute cu catalizatori);
• Mentinerea motoarelor in stare buna de functionare, prin efectuarea reviziilor de rutina;
• Curatirea caroseriilor si a cauciucurilor pentru a evita raspandirea murdariei pe strazi;
• Introducerea unui sistem de filtrare a aerului din halele de compostare, depozitare.

Apele pluviale  

Precipitatiile si apele care se scurg de pe acoperisuri, din sosele, parcari si zonele amenajate in interiorul statiei de compostare, ajung in final in sisteme de canalizare. Aceste scurgeri pot patrunde si in panza de apa freatica si pentru acesta evitarea contaminarii cu scurgeri din deseuri, namol si combustibili este foarte importanta pentru pastrarea calitatii atat a apelor de suprafata cat si a panzei de apa freatica. Construirea unei statii de compostare duce la aparitia unor noi suprafete impermeabile (de exemplu suprafetele pavate) care sporesc cantitatea totala de scurgeri si pot contribui la producerea unor inundatii.

Majoritatea statiilor de compostare evacueaza apa uzata menajera si pluviala in sistemul de canalizare municipala.

Pentru minimizarea impactului asupra sistemelor de canalizare municipala si a statiilor de epurare, statiile de compostare trebuie sa ia urmatoarele masuri:

• Acoperirea zonelor unde se efectueaza transferul si depozitarea deseurilor ale caror ape reziduale sunt deversate in sistemul de canalizare. Aceasta masura reduce cantitatea de precipitatii care ar contribui la volumul total al apelor reziduale evacuate din incinta statiei;
• Indepartarea cat mai multor resturi de pe platforma de descarcare utilizand mijloace mecanice (de ex. prin razuire sau periaj) inainte de a o spala cu furtunul;
• Instalarea unor grupuri sanitare, dusuri si robineti cu debite mici;
• Asigurarea efectuarii preepurarii apelor care intra in contact cu deseurile. Cerintele specifice de preepurare variaza in functie de capacitatea canalului colector, dar pot cuprinde prevederi referitoare la decantarea materialelor solide, utilizarea unor separatori de ulei/apa sau utilizarea altor sisteme de preepurare.

Alte masuri care trebuie luate in vederea supravegherii calitatii apelor de suprafata  sunt urmatoarele:

• Respectarea tuturor normelor si regulamentelor pentru gospodarirea apelor de suprafata aplicabile in zona in care este amplasata statia de compostare. In zone unde aceste reglementari sunt bine puse la punct, caracteristicile de proiectare si functionare trebuie sa includa si instalatii pentru retinerea apelor de suprafata (bazine, rezervoare sau tevi de dimensiuni mari) care reduc debitul de scurgere al apelor pana la valoarea stabilita. In plus, reglementarile in privinta calitatii apelor pot impune construirea unor instalatii de decantare a namolului si aplicarea unor metode diverse de filtrare biologica, pentru decontaminarea apelor. Uneori poate fi necesara corectia valorii pH-ului sau folosirea alte tehnologii de preepurare;
• Amplasarea statiilor in afara zonelor cu potential de inundatie;
• Minimizarea zonelor impermeable si maximizarea zonelor naturale sau acoperite cu vegetatie, pentru a reduce volumul scurgerilor de apa;
• Limitarea depozitarii in aer liber a containerelor sau, ca alternativa, utilizarea containerelor inchise ermetic. Daca containerele pline sunt depozitate in aer liber, trebuie prevazute bazine de scurgere, conectate la sistemele de canalizare interioare;
• Pastrarea in bune conditii a tuturor instalatiilor de preepurare a apelor uzate. Aceasta presupune curatenia periodica si indepartarea namolului sau a corpurilor solide din bazine si gauri de scurgere, precum si indepartarea uleiurilor din separatoarele de ulei si apa;
• Interventia prompta in cazul aparitiei unor scurgeri in exterior, pentru a preveni patrunderea deseurilor in sistemul apelor de suprafata.

Purtatorii de germeni infectiosi 

Germenii infectiosi sunt organismele care pot transmite boli. Purtatorii de germeni infectiosi de la statiile de compostare sunt soarecii, insectele si pasarile care scormonesc prin gunoaie. Problema purtatorilor de germeni infectiosi intra in categoria factorilor care produc neplaceri, dar trebuie tratata cu mai multa atentie. Pentru reducerea purtatorilor de germeni se pot lua urmatoarele masuri:

• Eliminarea sau astuparea crapaturilor sau deschizaturilor din cladiri, containere si zone de depozitare la statiile de transfer complet inchise. Aceste masuri reduc sansele de patrundere a purtatorilor de germeni infectiosi, in special a soarecilor;
• Luarea unor masuri de indepartare a pasarilor, cum ar fi sarmele suspendate care impiedica pasarile sa intre in statie si eliminarea suprafetelor orizontale unde se pot aduna pasarile;
• Indepartarea tuturor deseurilor la sfarsitul fiecarei zile de lucru;
• Curatarea zilnica a platformelor de descarcare-depozitare;
• Inspectii de rutina ale instalatiilor pentru descoperirea eventualelor habitate pentru purtatorii de germeni infectiosi si luarea masurilor necesare, de la caz la caz;
• Daca este necesar, apelarea la servicii specializate.

Pastrarea curateniei in incinta statiei de compostare   

In conditiile normale de desfasurare a activitatii instalatiilor, este de asteptat sa apara gunoaie in interiorul si in jurul instalatiiilor. In zone unde nu se impune transportul deseurilor in vehicule inchise, problema gunoaielor apare cel mai adesea pe traseele care duc la statia de transfer. Materiale usoare si uscate, cum ar fi pungile de plastic pot sa se desprinda din spatele sau de pe deasupra camioanelor, sau de pe platforma de descarcare-depozitare, si sa ajunga in afara perimetrului statiei.

Masurile care trebuie luate sunt urmatoarele:

• Desfasurarea tuturor operatiunilor pe cat posibil in spatii inchise;
• Orientarea cladirii principale de transfer in functie de directia predominanta a vantului astfel incat gunoaiele sa nu ajunga in afara perimetrului statiei. In general latura 'oarba' a cladirii trebuie plasata in bataia vantului;
• Aplicarea stricta a prevederilor privind acoperirea camioanelor va duce la reducerea cantitatilor de deseuri cazute din camioane. Unii operatori ai statiilor de compostare au dreptul de a refuza acceptarea unor incarcaturi neacoperite si de a percepe taxe suplimentare pentru vehiculele neacoperite, pentru a descuraja folosirea lor;
• Instalarea dispozitivelor paravant, care sa devieze vantul pe alta directie decat cea a zonei de descarcare-depozitare;
• Amplasarea usilor in zone unde nu se depun deseuri, indiferent de orientarea cladirii;
• Minimizarea bordurilor orizontale, unde se pot acumula deseuri;
• Dotarea cu mansoane (de obicei bucati late de cauciuc) care sa inchida portiunea dintre marginea de jos a toboganului si partea de sus a containerului la statiile care utilizeaza tobogane si bare de incarcare care sa tina deseurile cand sunt depozitate in camioane sau containere;
• Instalarea unor garduri si plase de sarma care sa impiedice imprastierea deseurilor dincolo de perimetrul statiei;
• Curatirea cu regularitate a platformelor de descarcare-depozitare exterioare si interioare si mentinerea unor practici gospodaresti eficiente. Acestea vor minimiza cantitatea de deseuri care ar putea ajunge dincolo de perimetrul statiei.

Calitatea compostului

Calitatea compostului depinde de tipul deseurilor tratate.

Deseurile verzi au o calitate superioara fractiei biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile si ca urmare calitatea acestora este superioara.

Controlul procesului de compostare

Controlul procesului de compostare se poate realiza in cadrul statiei de compostare prin masurarea, in principal, a doi indicatori de proces : pH si temperatura.

In tabele urmatoare sunt prezentate domeniile de variatie medii optime pentru dimensionarea constructiilor si instalatiilor.

Controlul indicatorului - pH - valori medii

Controlul temperaturii

Evident pe durata exploatarii se pot obtine pentru fiecare statie de compostare in parte indicatori specifici care trebuie urmariti (concentratia in oxigen, valoarea maxima admisibila masurata a hidrogenului sulfurat care nu reprezinta trecerea la fermentarea anaeroba, etc) pentru a se asigura obtinerea unui compost de buna calitate.

Chiar valorile teoretice prezentate in tabelele de mai sus pot fi modificate in exploatare in functie de calitatea solicitata compostului.

6. VALORILE LIMITA PENTRU EMISII SI TEHNICI RECOMANDATE DE REDUCERE A EMISIILOR

6.1. Valori limita pentru emisii/imisii in atmosfera

Valorile limita pentru emisiile in atmosfera in cazul statiilor de compostare ca si in cazul statiilor de sortare si transfer se refera, in principal, la indicatorul "pulberi". Conform prevederilor din O.M. nr. 462/1993 prin care se aproba "Conditiile tehnice privind protectia atmosferei" si "Norma metodologica privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare", nivelul emisiilor pentru acest indicator si activitate este de maxim 50 mg/Nm³ la evacuarea din sistemul de ventilatie a halelor de compostare (Anexa 1 - articolul 4.1).

Analiza poate fi facuta in mod discontinuu iar metoda de analiza este cea prevazuta in SREN 13284-1/2002.

O atentie deosebita trebuie acordata mirosului, care nu este normat la nivelul emisiilor dar este normat la nivelul imisiilor, pentrua  se evalua impactul asupra zonelor locuite. Conform prevederilor din STAS 12574/1987 - Aer in zonele protejate - Conditii de calitate, activitatea din cadrul unei statii de compostare/statii de transfer apare genera miros neplacut care poate fi analizat sub forma indicatorului "metil mercaptan".

Valoarea imisiilor totale pe durata unei zile (concentratia maxima admisibila medie de lunga durata - zilnica) nu trebuie sa depasesca 0,00001 mg/m³.

Daca in cadrul statiei de compostare functioneaza o centrala termica, atunci in functie de tipul combustibilul folosit, nivelel maxime de emisii admisibile sunt cele prevazute in O.M. nr. 462/1993 - Anexa 2.

Pentru respectarea conditiilor impuse la emisii la nivelul halelor de productie, la indicatorul "pulberi", este necesara prevederea unui sistem de reducere a emisiilor din halele de compostare prin filtrare.

Pentru respectarea conditiilor impuse la nivelul emisiilor din centralele termice este necesara folosirea unui tip de combustibil cu un continut maxim de sulf de 1% (% masa). In caz contrar este necesara prevederea de instalatii de desulfurare a gazelor reziduale de ardere.

6.2. Valori limita pentru emisii in apa

La evacuarea apelor din incinta statiei de compostare in reteaua de canalizare municipala, trebuie respectate conditiile prevazute in NTPA 002/2002 iar la evacuarea intr-un emisar natural respectate conditiile prevazute in NTPA 001/2002.

In general, se considera ca o treapta de preepurare mecanica (separator) poate asigura incadrarea indicatorilor de calitate a apelor preepurate in normele solicitate. Este necesara totusi o evaluare preliminara a emisiilor in apa si in functie de acesta verificarea eficientei teoretice a treptei mecanice. Daca nu este suficient se poate introduce si o treapta de preepurare biologica.

7. CONTROLUL METROLOGIC AL EMISIILOR

Masuratorile concentratiilor de poluanti pentru apa si aer trebuie sa fie reprezentative.  Pregatirea, desfasurarea si evaluarea trebuie facuta conform normelor CEN, daca acestea exista, sau conform altor norme internationale care sa asigure o calitate unitara stiintifica.

Masuratorile se efectueaza in baza tuturor normelor existente, atata timp cat acestea asigura calitatea unitara stiintifica.

Respectarea cerintelor metrologice este asigurata de conditiile din autorizatia de mediu.

Corectitudinea masuratorilor se bazeaza pe o buna cunoastere si o experienta suficienta a metrologilor din oficiul de masurare insarcinat. Un sistem corespunzator de notificare si supraveghere a institutelor de verificare este inca in curs de implementare in Romania. Prevederile din UE se regasesc in EN ISO/IEC 17205.

In cazul tratarii in comun a mai multor ape uzate, se vor face masuratori separat pe fiecare din aceste  fluxuri, atat la punctul final de deversare in emisar cat si la punctele de intrare a apelor uzate in statia de preepurare. Apoi se va calcula prin bilant de masa aportul fiecarui flux de poluanti cat si fluxul de masa total al poluantilor la locul de deversare in emisar. Din acest flux se calculeaza concentratia relevanta de poluanti la locul de deversare in emisar.

La locul de deversare se vor masura urmatorii parametri:

• pH;
• temperatura;
• debitul;
• materii in suspensie.

Se considera necesara masurarea continuu a valorile indicatorilor pH, debit si temperatura. Valorile concentratiilor indicatorului materii solide totale in suspensie se vor masura zilnic. Metalele grele se vor masura cel putin de patru ori pe an impreuna cu toti ceilalti indicatori prevazuti in NTPA 001/2002 sau NTPA 002/2002 in functie de sistemul de evacuare a apelor preepurate.

Monitorizarea activitatii desfasurate in cadrul unei statii de compostare este necesara a fi efectuata de un laborator acreditat de cel putin patru ori pe an.

8. VALORIFICAREA MATERIALELOR PROVENITE DIN COMPOSTARE

Materialele care pot fi valorificabile in cadrul unei statii de compostare sunt :

deseurile valorificabile obtinute in treapta de sortare;

compostul.

Asigurarea calitatii compostului joaca un rol principal si influenteaza toate treptele de tratare a deseurilor biodegradabile:

• Colectarea selectiva

Asigurarea calitatii poate fi utilizata pentru a trage concluziile asupra calitatii surselor de separare si poate introduce masuri pentru imbunatatire.

• Tehnologii de exploatare

Erorile din tehnologiile de exploatare pot fi identificate rapid prin controlul de calitate. In sectorul sanitar controlul calitatiie garanteaza protectia muncitorilor.

• Productia de compost

Numai calitatea constanta si controlul produsului evita erorile in productia de compost.

• Marketing

Deoarece consumatorii vor compost de calitate, numai un sistem de asigurare a calitatii garanteaza acest lucru. Semnul calitatii ca simbol ajuta eforturile de marketing.

Relatii de lucru

O buna imagine pentru compost poate fi creata prin asigurarea calitatii si etichetare.

Aplicatii (studii de caz pe instalatii-pilot asa cum se prevede in legislatia in vigoare)

Rezultatele analitice formeaza baza pentru declararea si recomandarile de utilizare si prin urmare pentru o corecta si reusita aplicare a compostului.

Politica/Legislatura

Datorita evaluarii statistice a rezultatelor testului, legislatorul este familiarizat cu standardul actual al compostului si posibilitatile tehnologiilor de compostare si poate publica directive care sunt potrivite pentru situatii practice ale calitatii compostului.

Certificari

Un sistem de asigurare a calitatii este o pre-conditie pentru certificarea tehnologiilor de compostare conform standardului EN ISO 9002.

Sistemul de asigurare a calitatii pentru compost trebuie sa contina urmatoarele :

calitatea materialului brut ;

controlul accesului si identificarea ;

limite pentru substante nocive ;

criterii de calitate pentru constituentii valorosi din compost ;

producerea compostului ;

control extern (produs si/sau productie) ;

monitorizare interna ;

nivel (eticheta) de calitate pentru produs ;

certificat pentru tehnologie si/sau produs ;

declararea proprietatilor compostului ;

recomandari privind utilizarea si aplicarea ;

instruiri si calificari ale operatorilor;

managementul si operarea tehnologiilor (evaluare tehnologie);

certificate de calitate anuale.

Un element important din punct de vedere al calitatii compostului in reprezinta cotinutul de metale grele.Tabelul urmator prezinta valorile pragurilor categoriilor de metale grele in unele tari din UE.

Valori limita pentru metale grele in Europa

Datorita faptului ca este necesara acordarea unei atentii deosebite la introducerea sistemului de tratare biologica a deseurilor la nivel national si folosirea compostului indiferent daca provine din fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile sau deseuri din gradini, parcuri, piete, resturi biodegrababile din industria alimentara, in prima etapa se considera necesara obtinerea de compost care sa poata fi folosit la inchiderea gropilor de deseuri existente si abia dupa certificarea tehnologiilor de compostare conform standardului EN ISO 9002 folosirea compostului in agricultura.

Rezidurile (refuzurile), cu exceptia deseurilor feroase si neferoase, rezultate din activitatea de compostare sunt deseuri cu putere calorifica mare si este preferabila incinerarea acestora. Daca in zona nu este in functiune un incinerator, este posibila depozitarea controlata la un depozit de deseuri nepericuloase definit conform O.M. nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic pentru depozitarea deseurilor.

Deseurile feroase si neferoase pot fi reciclate in industria metalurgica.

9. AUTORIZAREA SI CONTROLUL STATIILOR DE COMPOSTARE

Prezentul normativ nu reglementeaza detaliile procedurii de autorizare, a notificarii de autorizare si a modului de control a activitatii. Totusi, din legislatia de mediu in vigoare decurg anumite obligatii.

Notificarea de autorizare trebuie sa contina o lista detaliata a tuturor deseurilor ce pot fi tratate mecano-biologic in statie de compostare.

Aceasta lista trebuie sa cuprinda cel putin codurile din catalogul european al deseurilor.

Notificarea trebuie sa cuprinda si principalele caracteristici ale statiei :

amplasamentul si incadrarea in planul de urbanism zonal si in zonal si planul regional de gestionare a deseurilor;

situatia juridica a societatilor de colectare, transport, a operatorului si a societatilor reciclatoare;

zona deservita;

capacitatea medie zilnica si anuala a fiecarei linii de compostare;

capacitatea maxima de depozitare a deseurilor care urmeaza a fi sortate, a refuzului si a materialelor sortate (capacitatea maxima de depozitare a deseurilor care urmeaza a fi sortate si a refuzului trebuie sa corespunda functionarii maxime pentru trei zile in perioada de vara si pentru cinci zile in perioada de iarna); capacitatea maxima si conditiile de depozitare a materialelor sortate se vor stabili pe baza contractelor incheiate cu societatile reciclatoare;

tipul deseurilor care nu pot fi primite in statie (ex. deseuri menajere biodegradabile, deseuri verzi, deseuri menajere periculoase, deseuri din constructii si demolari, deseuri explozive, inflamabile, radioactive, contaminate, etc);

caracteristicile constructiilor din exteriorul si incinta statiei de compostare, in corelare cu prevederile legale privind protectia muncii si prevenirea incendiilor (ex. drumul de acces la statia de compostare sa permita  ajungerea in timp util a echipajelor de interventie a pompierilor in caz de incendiu);

caracteristicile instalatiilor de compostare (incarcatoare, benzi rulante, separatoare, prese, cicloane, compactoare, instalatii de conditionare, etc) si a utilitatilor, inclusiv a constructiilor si instalatiilor pentru protectia mediului, protectia muncii si prevenirea incendiilor;

Se va mentiona care sunt procedeele de esantionare si masurare pentru masuratorile periodice, continue si discontinue, prevazute a fi realizate pentru monitorizarea activitatii din punct de vedere a protectie mediului (poluantii in aer si apa).

Daca se considera necesar de catre autoritatea locala de protectie a mediului, se vor include si informatii privind procedeele de esantionare si masurare pentru masuratorile periodice prevazute a fi realizate pentru monitorizarea impactului activitatii asupra factorilor de mediu "sol", "sanatatea populatiei", "biodiversitate", etc.

Bibliografie :

O.M. nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor

O.M. nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor

O.M.  nr. 462/1993 pentru aprobarea "Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei"

B.Bilitewski, G.Härdtle, K.Marek, A.Weissbach, H.Boeddicker: "WASTE MANAGEMENT" - Springer Edition;

F.McDougall, P.White, M.Franke, P.Hundle: "INTEGRATED SOLID WASTE MANAGEMENT: A Life Cycle Inventory" - Blackwell  Science Edition;

INCDPM - ICIM Bucuresti: "Studiu privind metodele si tehnicile de gestionare a deseurilor "

ADEME - La collecte selective et le traitement biologique des biodechets des menages - 2001

Legislation et reglementation - Elimination des dechets et recuperation des materiaux - Journaux Officiels - 2003 - Franta