QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate geografie

Caracterizarea ihtiofaunei din delta dunarii in conditiile perioadei 2003-2008








CARACTERIZAREA IHTIOFAUNEI DIN DELTA DUNARII IN CONDITIILE PERIOADEI 2003-2008


1 Factorii de mediu restrictivi ai ihtiofaunei


1.1 Nivelul Dunarii





Media multianuala a nivelului Dunarii, la statia de la Tulcea, in perioada 1964 2008 (ultimii 44 de ani) este aproape de valoarea de 200 cm, iar cu valorile cele mai mari este anul 1970, anul cu cele mai mari inundatii, urmat de anii 1980 si 2005 cu inundatii foarte mari (Fig. 20).



Figura 20 Media multianuala a nivelului Dunarii la statia de la Tulcea



1.2 Parametrii fizico-chimici


Analizele fizico-chimice au fost efectuate in laboratorul de chimie al Institutului National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii Tulcea, laborator acreditat in conformitate cu SR EN ISO/CEI 17025: 2005, de catre Asociatia de Acreditare din Romania, RENAR.

Conform Normativului 161/2006 al Ministerului Mediului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa, lacurile studiate in luna septembrie se incadreaza in clasa a II-a de calitate (ape ciprinicole, stre ecologica buna pentru dezvoltarea speciilor de pesti), exceptie fac Pb si Cd, mai ales ultimul care este in afara limitelor in toate lacurile din delta.


2 Bogatia speciilor


In complexele lacustre studiate din Delta Dunarii, in perioada de studiu 2003 2008, s-au capturat in total 45 de specii de pesti, cu explicatia ca toate exemplare din genul Cobitis, capturate in prima perioada 2003-2005, nu au fost identificate ca specie (situatia lor fiind incerta pana la momentul respectiv), dintre cele 45 specii in prima perioada (2003 2005) s-au capturat 34 de specii, iar in cea de-a doua perioada (2005 2008) 40 specii. Comune celor doua perioade de studiu sunt 29 de specii (Tab. 26).

Din totalul de 45, aproape 3/5 dintre specii - adica 27 de specii au valoare economica (9 specii 1/3 - cu valoare economica primara, peste 1/3 cu valoare secundara si aproape 1/3 cu valoare redusa). Totodata din cele 45 de specii, majoritatea sunt specii native si 6 specii sunt exotice (Aristichthys nobilis, Carassius gibelio, Lepomis gibbosus, Hypophthalmichthys molitrix, Pseudorasbora parva si Perccottus glenii) (Tab. 26).

Dupa hrana adultului 1/5 (20%) dintre specii sunt ihtiofage, majoritatea sunt omnivore (2/5), iar restul au diverse tipuri de hranire (Tab. 26).

Din cele 45 de specii de pesti capturate in mediul limnicol al Deltei Dunarii, cea mai interesanta stiintific este specia guvid de Amur (Perccottus glenii), specie semnalata pentru prima data in aria RBDD in 2007 de catre autor. Specia este una exotica, de origine sudestasiatica, ajunsa intamplator in bazinele piscicole din Ucraina, de unde s-a raspandit in zonele din Ucraina si din vecinatate. Prima semnalare a speciei in Romania a fost in 2004, de catre NALBANT et. al, 2004, in urma unui pescuit de cercetare in anul 2001 in raul Suceava, prin pescuit electric.

In Delta Dunarii au fost identificate 3 exemplare de Perccottus glenii (Foto 9) in mediul limnicol, acestea gasindu-se in zonele cu habitatul agreat de catre specie: vegetatie subacvatica abundenta, sol noroios malos, cu mult puiet de peste (specia fiind cunoscuta ca ihtiofaga, hrana constituind-o in special puietul si icrele, ceea ce dovedeste necesitatea cunoasterii si cercetarii biologiei si raspandirii speciei in habitatele Deltei Dunarii, dat fiind faptul ca este un pradator ihtiofag periculos ce poate provoca serioase daune in caz de inmultire excesiva). Dupa unii autori aceasta specie poate extirpa aproape toate speciile de pesti sau larvele de amfibieni in corpurile de apa de dimensiuni mai mici.



Foto. 9 Prima semnalare a speciei Perccottus glenii in RBDD de catre autor


Concluzie: Specia guvid de Amur (Perccottus glenii) imbogateste numarul de specii din RBDD cu inca una, ceea ce face ca numarul de specii din RBDD sa ajunga la 135 recunoscute ca specii, iar numarul de familii de pesti la 45 (familia Odontobutidae din ordinul Perciformes este noua familie intalnita in RBDD).


Tabel 26 Bogatia speciilor de pesti din Delta Dunarii (2003-2008)

Nr. Crt.

Specia

Denumire comuna

Total prezenta


Clasificari ecologice



Valoare economica

Origine

Dupa Gradul de reofilie

Dupa Salinitate

Dupa Hrana adultului

Toleranta la degradarea habitatului


Abramis brama L. 1758

platica




n

stag-reo

dulc

omni

tole


Acipenser stellatus L. 1758

pastruga




n

migr

euri

ihtio

into


Alburnus alburnus L. 1758

oblet




n

reo-stag

dulc

omni

tole


Alosa tanaica (A. caspia nordmanni)Antipa 1906

rizeafca




n

migr

euri

zoo



Aristichthys nobilis Richardson, 1945

novac




e

stag

dulc

fito



Aspius aspius L. 1758

avat




n

reo-stag

dulc

ihtio

into


Atherina boyeri Risso, 1810

aterina




n

stag

euri

bent



Blicca bjoerkna L. 1758

batca




n

stag-reo

dulc

omni

tole


Carassius carassius L.1758

caracuda




n

limn

dulc

omni

tole


Carassus gibelio L. 1758

caras




e

euritop

dulc

omni

tole


Cobitis sp. L. 1758

zvarlugi




n

euritop

dulc

bent

inter


Cobitis danubialis (C. taenia) L. 1758

zvarlugi




n

euritop

dulc

bent

inter


Cobitis megaspila L. 1758

zvarlugi




n

stag-reo

dulc

bent

inter


Cyprinus carpio L. 1758

crap




n

stag-reo

dulc

omni

tole


Clupeonella cultriventris Nordmann, 1840

gingirica




n

migr

euri

zoopl



Esox lucius L. 1758

stiuca




n

limn

dulc

ihtio

into


Gymnocephalus cernuus (Acerina cernua) L. 1758

ghibort




n

limn

dulc

bent

tole


Hypophthalmichthys molitrix Valenciennes, 1844

sanger




e

stag

dulc

fito



Knipowitschia caucasica Berg, 1916





n

stag

euri

bent

tole


Lepomis gibbosus L.1758

regina




e

limn

dulc

zoo

tole


Leucaspuis delineatus Heckel, 1843

plevusca




n

limn

dulc

omni

into


Lota lota L. 1758

mihalt




n

reo

dulc

ihtio

into


Leuciscus idus L. 1758

vaduvita




n

reo

dulc

omni

into


Misgurnus fossilis L. 1758

tipar




n

limn

dulc

bent

tole


Neogobius eurycephalus (Gobius cephalarges) Kessler, 1874

guvid de liman




n

stag-reo

euri

bent



Neogobius fluviatilis Pallas, 1814

guvid de balta




n

stag-reo

euri

bent



Neogobius gymnotrachelus Kessler, 1857

moaca de namol




n

stag

euri

bent



Neogobius kessleri Gunther, 1861

mitroace




n

stag-reo

euri

ihtio



Neogobius melanostomus Pallas, 1814

stronghil




n

stag-reo

euri

moluscofag



Perca fluviatilis L. 1758

biban




n

stag-reo

dulc

ihtio

tole


Perccottus glenii Dybowski, 1877

guvid de Amur




e

limn

dulc

ihtio



Petroleuciscus borysthenicus Kessler 1859

cernusca




n

limn

dulc

omni



Proterorhinus marmoratus Pallas 1811

moaca de bradis




n

stag

euri

bent

tole


Pseudorasbora parva Temmink & Schlegel, 1842

murgoi baltat




e

stag

dulc

omni

tole


Pungitius platygaster Kessler, 1859

palamida de balta




n

limn

dulc

omni

into


Rhodeus amarus Bloch 1782

boarta




n

stag

dulc

erbi

into


Rutilus rutilus L. 1758

babusca




n

euritop

dulc

omni

tole


Sander lucioperca (Stizosteidon lucioperca) L. 1758

salau




n

stag-reo

euri

ihtio

into


Sander volgensis (Stizosteidon volgensis) Gmelin,1788

salau vargat




n

stag-reo

euri

ihtio

into


Scardinius erythrophthalmus L. 1758

rosioara




n

stag-reo

dulc

omni

into


Silurus glanis L. 1758

somn




n

stag

dulc

ihtio

into


Syngnathus abaster (S. nigrolineatus) Risso, 1826

undrea




n

stag

euri

zoopl

into


Tinca tinca L. 1758

lin




n

limn

dulc

omni

inter


Umbra krameri Walbaum, 1792

tiganus




n

limn

dulc

omni

into


Vimba vimba L. 1758

morunas




n

reo

dulc

omni

inter


TOTAL












Simbolurile utilizate: 1=prezenta speciei; Valoare alimentara: ***=primar, **=secundar, *=redus; Origine: n=nativ, e=exotic; Reofilie: migr.=migrator, limn=limnofilic, stag=stagnofil, reo=reofil; Salinitate: dulc=dulcicol, euri=eurihalin; Hrana adult: omni=omnivor, ihti=ihtiofag, bent=bentofag, erbi=erbivor, zoopl=zooplantonofag, fito=fitofag, zoo=zoofag; toleranta degradare: tole=tolerant, into=intolerant, inter=intermediar);



3 Frecventa speciilor de pesti pe lacuri


In ceea ce priveste frecventa (constanta) speciilor pe lacuri in toata perioada (2003-2008) se observa ca, per ansamblul deltei, euconstante cu 100% prezenta per lac studiat sunt speciile Alburnus alburnus, Esox lucius, Blicca bjoerkna, Perca fluviatilis, Rutilus rutilus si Scardinius erythrophthalmus. Pe de alta parte speciile foarte rare din punct de vedere al constantei sunt circa din totalul speciilor (Tab. 30).


Tabel 30 Frecventa (constanta) speciilor in toata aria studiata (per lacuri) si in ambele perioade de studiu (1=prezenta speciei, C=constanta)


Specia/Lac

Babele

Garla Somova

Parches

Rotund

Somova

Furtuna

Baclanesti

Ligheasca

Gorgova

Potcoava

Isac

Uzlina

Chiril

Cuibada

3 Iezere

Merhei

Matita

Bogdaprste

Rosulet

Rosu

Puiu

Iacub

C %

C clasa

A. brama
























C4

A. stellatus
























C1

A. alburnus
























C5

A. tanaica
























C4

A. nobilis
























C1

A. aspius
























C5

A. boyeri
























C2

B. bjoerkna
























C5

C. carassius
























C4

C. gibelio
























C5

Cobitis sp.
























C4

C. danubialis
























C5

C. megaspila
























C2

C. carpio
























C5

C. cultriventris
























C4

E lucius
























C5

G.cernuus
























C5

H. molitrix
























C1

K. caucasica
























C2

L. gibbosus
























C4

L. delineatus
























C5

L. lota


























C1

L. idus
























C1

M. fossilis
























C4

N. euricephalus
























C1

N. fluviatilis
























C2

N. gymnotrachelus
























C4

N. kessleri
























C2

N. melanostomus
























C1

P. fluviatilis
























C5

P. glenii
























C1

P. borysthenicus
























C5

P. marmoratus
























C5

P. parva
























C4

P. platygaster
























C3

R. amarus
























C5

R. rutilus
























C5

S. lucioperca
























C5

S. volgensis
























C1

S. erythrophthalmus
























C5

S. glanis
























C5

S. abaster
























C4

T. tinca
























C5

U. krameri
























C2

V. vimba
























C1

TOTAL specii



























In prima perioada de studiu cele mai constante, cu 100 % prezenta per lac la ambele metode de esantionare, sunt speciile euconstante Alburnus alburnus, Carassius gibelio, Perca fluviatilis, Rutilus rutilus si Scardinius erythrophthalmus. Tot euconstante dar cu procente mai mici sunt alte 1/5 specii din totalul de 34 de specii. Pe de cealalta parte, speciile foarte rare in ceea ce priveste constanta sunt in numar de 3 (Acipenser stellatus, Hypophthalmichthys molitrix si Neogobius melanostomus), iar majoritatea speciilor fiind specii accesorii sau constante.

Comparativ cu prima perioada, in cea de-a doua perioada de studiu cele mai constante cu 100 % prezenta per lac la ambele metode de esantionare sunt speciile euconstante Alburnus alburnus, Blicca bjoerkna, Perca fluviatilis, Rutilus rutilus si Scardinius erythrophthalmus. Tot euconstante dar cu procente mai mici sunt si alte peste din totalul de 40 de specii. Pe de cealalta parte, specii foarte rare in ceea ce priveste constanta o reprezinta o alta patrime (aproape ) din totalul speciilor, restul de peste fiind specii accesorii sau constante.


4 Abundenta


Cu privire la abundenta totala a speciilor de pesti din Delta Dunarii, in perioada 2003-2008, se observa ca din cei aproape 75 000 de indivizi capturati (mai exact 74691) cei mai multi sunt indivizii de Alburnus alburnus (aproape 20 000 de indivizi), urmat la mare distanta de Rutilus rutilus (peste 10 000 de indivizi, pe ultimele locuri, cu cate 1 singur individ capturat in 6 ani de studiu in complexele lacustre ale Deltei Dunarii se gasesc Acipenser stellatus, Aristichthys nobilis, Hypophthalmichthys molitrix, Lota lota, Leuciscus idus, Neogobius melanostomus si Sander volgensis.

Sub 5 indivizi capturati au si speciile Perccottus glenii, Cobitis megaspila, Neogobius eurycephalus si Vimba vimba.

La pescuitul electric speciile de pe primele locuri sunt boarta (R. amarus), babusca (R. rutilus), carasul (C. gibelio) si obletul (A. alburnus), iar la pescuitul cu setci primele locuri sunt ocupate de obleti, babusca, biban (P. fluviatilis), batca (B. bjoerkna) si rosioara (S. erythrophthalmus).


4.3 Abundenta relativa intre 2003-2008


Abundenta relativa in NPUE (numar indivizi / 1 ora pescuit electric sau 100 m setca) in Delta Dunarii in toata perioada de studiu (2003-2008) este dominata de speciile de talie mica sau medie precum obletul (A. alburnus), boarta (R. amarus), babusca (R. rutilus), biban (P. fluviatilis), rosioara (S. erythrophthalmus), batca (B. bjoerkna) si caras (C. gibelio), cu diferente intre cele doua metode de esantionare.

La polul opus se gasesc specii sporadice, accidentale in mediul limnicol al deltei propriu-zise precum Neogobius fluviatilis, Neogobius melanostomus, Sander volgensis, Lota lota, Leuciscus idus, Cobitis megaspila, Perccottus glenii, Atherina boyeri, Neogobius eurycephalus, Hypophtalmichthys molitrix, Arisctichthys nobilis, Vimba vimba si Acipenser stellatus cu diferente intre metodele de esantionare.


La pescuit electric


Abundenta relativa per fiecare complex lacustru in 2 ani de studiu este urmatoarea: in complexul Somova-Parches 2003/2006 domina babusca, caras, obletul, bibanul, boarta, rosioara si stiuca; in complexul Sontea-Furtuna 2004/2007 abundente sunt boarta, carasul, babusca, rosioara, plevusca (Leucaspius delineatus) si linul (Tinca tinca); in complexul Gorgova-Uzlina 2004/2007 abundente sunt babusca, boarta, bibanul, carasul, rosioara si plevusca; in complexul Matita-Merhei 2005/2008 domina boarta, obletul, babusca, plevusca, caras si rosioara; iar in complexul Rosu-Puiu 2005/2008 abundente sunt babusca, oblet, boarta, plevusca si rosioara(Fig. 56 sus).

Abundenta relativa la pescuit electric per toata aria studiata (mediul limnicol al deltei propriu-zise) intre 2003-2008 este dominata de specii precum boarta, babusca, caras specii urmate de oblet, biban, plevusca si rosioara; in schimb pe ultimele locuri se afla Neogobius eurycephalus, Neogobius melanostomus, Cobitis megaspila, Perccottus glenii, Atherina boyeri, Lota lota si Leuciscus idus specii rare in mediul limnicol sau rare in zona malurilor (Fig 56 jos).

Abundenta relativa per fiecare lac studiat intre 2003-2008 in zona malurilor este urmatoarea (Fig. 57):

Garla Somova este dominata de speciile babusca, boarta, caras, plevusca.

Lacul Furtuna are abundente speciile boarta, babusca, linul, plevusca si carasul.

Lacul Baclanesti are dominante murgoiul baltat (P. parva) si carasul.

Lacul Ligheanca este dominat de, caras, boarta, babusca si rosioara.

Lacul Gorgova are abundente specii precum bibanul, babusca si carasul.

In lacul Potcoava domina speciile babusca, biban, caras, rosioara.

Lacul Isac are abundente speciile boarta, babusca, biban, caras.

Lacul Uzlina este dominat de boarta, babusca, rosioara, plevusca, biban, caras.

Lacul Cuibul cu Lebede este dominat de babusca, caras si rosioara.

In lacul Trei Iezere abundente sunt carasul, babusca, rosioara si cernusca.

Lacul Bogdaproste are dominante boarta, babusca, plevusca si carasul.

Lacul Matita este dominat de boarta, plevusca, babusca si rosioara.

Lacul Merhei are dominante obletul, boarta babusca, rosioara, caras, plevusca.

Lacul Iacub are ca specii dominante boarta, obletul, babusca si rosioara.

Lacul Puiu este dominat de specii precum babusca, obletul si rosioara.











Figura 56 Abundenta relativa in NPUE (n/h) la pescuit electric (sus-per complexe, jos-total medie delta per specii) 2003-2008


Figura 57 Abundenta relativa in NPUE (n/h) la pescuit electric per lacurile din Delta Dunarii 2003-2008

La pescuit cu setci


Abundenta relativa in NPUE (numar indivizi / 100 m setca) per fiecare complex lacustru este urmatoarea: in complexul Somova-Parches 2003/2006 domina obletul, babusca, rosioara, boarta si batca (B. bjoerkna); in complexul Sontea-Furtuna 2004/2007 abundente sunt obletul, boarta, rosioara si babusca; in complexul Gorgova-Uzlina 2004/2007 abundente sunt obletul, biban, babusca, rosioara si batca; in complexul Matita-Merhei 2005/2008 domina obletul, gingirica (Clupeonella cultriventris), rosioara si batca; iar in complexul Rosu-Puiu 2005/2008 abundente sunt obletul, batca, ghibortul, bibanul, babusca si gingirica (Fig. 58 sus).

Abundenta relativa din mediul limnicol al deltei la pescuitul cu setci per toata aria studiata intre 2003-2008 este dominat de specia oblet, urmat la foarte mare distanta de babusca, biban, boarta, rosioara si batca; in schimb pe ultimele locuri din punct de vedere al abundentei speciilor (specii sporadice) in delta sau in zona cu apa deschisa (luciu de apa) si adanca se afla Aristichthys nobilis, Cobitis megaspila, Hypophthalmichthys molitrix, Vimba vimba, Perccottus glenii, Acipenser stellatus si Sander volgensis (Fig 58 jos).

Abundenta relativa la setci per fiecare lac studiat intre 2003-2008 in zona de larg a lacurilor, cu apa deschisa si adanca, este urmatoarea (Fig. 59):

Garla Somova este dominata de speciile oblet, babusca, rosioara, batca.

Lacul Furtuna are abundente speciile oblet, boarta, rosioara, babusca.

In lacul Baclanesti predomina speciile boarta, oblet, rosioara, babusca.

Lacul Ligheanca este dominat de oblet, rosioara, babusca, boarta.

Lacul Gorgova e dominat specii precum oblet, biban, babusca, ghibort, rosioara.

In lacul Potcoava sunt abundente speciile oblet, babusca, batca, rosioara

Lacul Isac are abundente speciile oblet, biban, babusca, batca, rosioara, boarta.

Lacul Uzlina este dominat de oblet, babusca, rosioara si biban.

Lacul Cuibul cu Lebede este dominat de rosioara, lin (Tinca tinca), biban, tipar (Misgurnus fossilis), boarta, babusca.

In lacul Trei Iezere abundente sunt obletul, gingirica, (C. cultriventris), boarta, bibanul, rosioara.

In lacul Bogdaproste sunt dominante sunt obletul, rosioara, bibanul, boarta.

Lacul Matita are dominante obletul, gingirica, batca, rizeafca (Alosa tanaica) si babusca.

Lacul Merhei are abundente speciile oblet, rosioara, biban, babusca.

Lacul Iacub are ca specii abundente obletul, boarta, babusca, batca si bibanul.

Lacul Puiu este dominat de specii precum batca, ghibort, oblet, babusca si biban.

Lacul Rosu are ca specii dominante obletul, ghibortul, batca, gingirica, babusca si bibanul.

Lacul Rosulet este dominat de biban, oblet, babusca, ghibort, batca si gingirica.












Figura 58 Abundenta relativa in NPUE (n/100 m setca) la pescuit cu setci (sus-per complexe, jos-total medie delta per specii)


Fig. 59 Abundenta relativa in NPUE (n/100 m setca) la pescuit cu setci per lacurile din Delta Dunarii 2003-2008

5 Biomasa


In ceea ce priveste biomasa totala a speciilor de pesti din Delta Dunarii, in perioada 2003-2008, se observa ca din cele peste 1500 kg peste capturat (mai exact 1530 kg), speciile cu biomasa cea mai mare sunt carasul (C. gibelio) peste 300 kg, rosioara (S. erythrophthalmus), babusca (R. rutilus) fiecare cu peste 200 kg, batca (B. bjoerkna) si bibanul (P. fluviatilis) cu peste 150 kg, urmate de oblet (Alburnus alburnus) si stiuca (Esox lucius) fiecare cu putin peste 100 kg, pe ultimele locuri, cu sub 100 grame se gasesc speciile de dimensiuni mici sau specii foarte rare in delta precum tiganusul (Umbra krameri), guvid de balta (Neogobius fluviatilis), vaduvita (Leuciscus idus), undrea (Syngnathus abaster), guvidul de Amur (Perccottus glenii), guvid falcos (Neogobius eurycephalus), salaul vargat (Sander volgensis), aterina (Atherina boyeri), Cobitis megaspila, mihalt (Lota lota), palamida de balta (Pungitius platygaster), Knipowitskia caucasica si Neogobius melanostomus

La pescuitul electric primele locuri ale biomasei totale sunt ocupate de caras (C. gibelio), stiuca (E. lucius), biban (P. fluviatilis) si babusca (R. rutilus) fig. 61 sus, iar la setci sunt rosioara (S. erythrophthalmus), carasul (C. gibelio), babusca (R. rutilus), batca (A. brama) fig. 61 jos.


3 Biomasa relativa intre 2003-2008


Biomasa relativa in CPUE in Delta Dunarii in toata perioada de studiu (2003-2008) este dominata de specii precum caras (C. gibelio), babusca (R. rutilus), rosioara (S. erythrophthalmus), obletul (A. alburnus), batca (B. bjoerkna) si stiuca (Esox lucius) cu diferente intre cele doua metode de esantionare.

La polul opus se gasesc specii de dimensiuni mici precum Neogobius fluviatilis, Neogobius melanostomus, Syngnathus abaster, Atherina boyeri si Pungitius platygaster cu diferente intre metodele de esantionare.


La pescuit electric


Biomasa relativa in CPUE (grame / 1 ora pescuit electric) per fiecare complex lacustru este urmatoarea: in complexul Somova-Parches 2003/2006 domina in biomasa carasul (C. gibelio), urmat la mare distanta de stiuca (E. lucius), babusca (R. rutilus) si biban (Perca fluviatilis); in complexul Sontea-Furtuna 2004/2007 cu biomasa cea mai mare sunt carasul, stiuca, crap (C. carpio), urmate de departe de somn (S. glanis), biban si lin (T. tinca); in complexul Gorgova-Uzlina 2004/2007 biomasa cea mai mare o au, carasul, stiuca, bibanul, babusca si linul; in complexul Matita-Merhei 2005/2008 domina in biomasa carasul; iar in complexul Rosu-Puiu 2005/2008 au biomasa cea mai mare carasul, babusca, rosioara, stiuca, obletul si bibanul (Fig. 70 sus).

Biomasa relativa la pescuit electric per toata aria studiata (mediul limnicol al deltei propriu-zise) intre 2003-2008 este dominata de specia caras, urmat la mare distanta de stiuca, babusca, crap si rosioara; in schimb pe ultimele locuri se afla Perccottus glenii, Lota lota, Pungitius platygaster, Cobitis megaspila, Knipowitschia caucasica, Neogobius melanostomus si Atherina boyeri specii de dimensiuni mici din zona malurilor cu sub 1 gram / 1 ora pescuit electric per Delta Dunarii (Fig 70 jos).



Biomasa relativa in CPUE per fiecare lac studiat intre 2003-2008 in zona malurilor este urmatoarea (Fig. 71):

Garla Somova este dominata in biomasa de speciile caras, stiuca, babusca.

Lacul Furtuna are dominante in biomasa speciile stiuca, caras, biban si lin.

In lacul Baclanesti predomina speciile caras, crap, stiuca, somn.

Lacul Ligheanca este dominat in biomasa de caras, stiuca, tipar, lin.

Lacul Gorgova are dominante in biomasa specii precum caras, biban, stiuca, crap, babusca si rosioara.

In lacul Potcoava domina speciile stiuca, babusca, linul si rosioara.

Lacul Isac are dominante in biomasa speciile caras, stiuca, biban.

Lacul Uzlina este dominat in biomasa de caras, stiuca, rosioara, biban.

Lacul Cuibul cu Lebede este dominat in biomasa de caras, stiuca, rosioara.

In lacul Trei Iezere specia cu cea mai mare biomasa este carasul.

Lacul Bogdaproste are dominanta in biomasa speciile caras si boarta.

Lacul Matita are dominante in biomasa speciile caras si biban.

Lacul Merhei este dominat in biomasa de speciile caras, stiuca si babusca.

Lacul Iacub are ca specii dominante in biomasa carasul, stiuca, babusca si rosioara.

Lacul Puiu este dominat in biomasa de babusca, caras, stiuca, rosioara.














Figura 70 Biomasa relativa in CPUE (g/h) la pescuit electric (sus-per complexe, jos-total medie delta per specii), 2003-2008 (g=gram, h=ora)


Figura 71Biomasa relativa in CPUE (g/h) la pescuit electric per lacuri din Delta Dunarii, 2003-2008 (g=gram, h=ora)

La setci


Biomasa relativa in CPUE (grame / 100 m setca) per fiecare complex lacustru este urmatoarea: in complexul Somova-Parches 2003/2006 domina in biomasa obletul, urmat de babusca, rosioara, biban si batca; in complexul Sontea-Furtuna 2004/2007 biomasa cea mai mare o au rosioara, bibanul, stiuca, babusca, obletul si linul; in complexul Gorgova-Uzlina 2004/2007 domina in biomasa rosioara, babusca, bibanul, obletul, batca, stiuca; in complexul Matita-Merhei 2005/2008 domina obletul, rosioara, batca, carasul, bibanul; iar in complexul Rosu-Puiu 2005/2008 domina in biomasa batca, carasul, biban, obletul, rosioara si ghibort (Fig. 72 sus).


Biomasa relativa din mediul limnicol al deltei la pescuitul cu setci per toata aria studiata intre 2003-2008 este dominata de specia rosioara, urmata indeaproape de oblet si babusca, iar apoi de batca, biban si caras; in schimb pe ultimele locuri din punct de vedere al biomasei speciilor in delta sau in zona cu apa deschisa (luciu de apa) si adanca se afla Atherina boyeri, Perccottus glenii, Neogobius gymnotrachelus, Sander volgensis, Neogobius fluviatilis, Proterorhinus marmoratus, Cobitis megaspila si Syngnathus abaster (Fig 72 jos).


Biomasa relativa la setci per fiecare lac studiat intre 2003-2008 in zona de larg a lacurilor, cu apa deschisa si adanca, este urmatoarea (Fig. 73):


Garla Somova este dominata in biomasa de speciile babusca, oblet, rosioara, batca.

Lacul Furtuna are dominante in biomasa speciile rosioara, biban, stiuca, oblet.

In lacul Baclanesti predomina in biomasa speciile rosioara, crapul, babusca.

Lacul Ligheanca este dominat in biomasa de rosioara, biban, stiuca.

Lacul Gorgova are dominante in biomasa specii precum babusca, rosioara, bibanul, obletul, batca.

In lacul Potcoava domina in biomasa speciile oblet, rosioara, caras, biban, batca si lin.

Lacul Isac are dominante in biomasa speciile biban, rosioara, batca, oblet, stiuca si caras.

Lacul Uzlina este dominat in biomasa de rosioara, oblet, biban, stiuca, caras.

Lacul Cuibul cu Lebede este dominat in biomasa de rosioara, lin, biban, stiuca, crap (Cyprinus carpio).

In lacul Trei Iezere dominante in biomasa sunt rosioara, caras, oblet.

Lacul Bogdaproste are dominante rosioara, obletul, rizeafca (Alosa tanaica) carasul.

Lacul Matita are dominante in biomasa batca, babusca, carasul, obletul, rizeafca.

Lacul Merhei este dominant in biomasa de rosioara, biban, oblet, caras, batca.

Lacul Iacub are ca specii dominante in biomasa batca, caras, rosioara, babusca, biban.

Lacul Puiu este dominat in biomasa de specii precum batca, babusca, carasul, stiuca.

Lacul Rosu are ca specii dominante batca, babusca, rosioara, caras, oblet.

Lacul Rosulet este dominat in biomasa de biban, batca, babusca, rosioara, oblet, caras si stiuca.










Figura 72 Biomasa relativa in CPUE (g/100 m setca) la pescuit cu setci (sus-per complexe, jos-total medie delta per specii), 2003-2008


Figura 73 Biomasa relativa in CPUE (g/100 m setca) la pescuit cu setci per lacuri in Delta Dunarii, 2003-2008

6 Semnificatia ecologica (W) a ihtiofaunei

6.3 Totalul semnificatiei ecologice intre cele doua perioade


Tabel 38 Clasele de dominanta (D), constanta (C) si semnificatie ecologica (W) a ihtiofaunei din Delta Dunarii, in toata perioada studiata, 2003-2008

Nr. crt.

Specii

Electric

Setci

D clasa

C clasa

W clasa

D clasa

C clasa

W clasa


A. brama

D1

C2

W1

D1

C4

W1


A. stellatus




D1

C1

W1A


A. alburnus

D5

C5

W5

D6

C5

W6


A. tanaica




D1

C4

W2


A. nobilis




D1

C1

W1A


A. aspius

D1

C3

W1

D1

C5

W2


A. boyeri

D1

C1

W1A

D1

C2

W1A


B. bjoerkna

D2

C5

W3

D4

C5

W4


C. carassius

D1

C3

W1

D1

C3

W1


C. gibelio

D5

C5

W5

D1

C5

W2


Cobitis sp.

D1

C3

W1

D1

C3

W1


C. danubialis

D2

C5

W2

D1

C4

W1


C. megaspila

D1

C1

W1A

D1

C1

W1A


C. carpio

D1

C3

W1A

D1

C4

W1


C. cultriventris




D3

C4

W3


E. lucius

D2

C5

W3

D1

C5

W2


G.cernuus

D1

C3

W1

D4

C5

W3


H. molitrix




D1

C1

W1A


K. caucasica

D1

C2

W1





L. gibbosus

D1

C4

W2

D1

C3

W1


L. delineatus

D4

C5

W4





L. lota

D1

C1

W1A





L. idus

D1

C1

W1A





M. fossilis

D1

C4

W2

D1

C3

W1


N. eurycephalus

D1

C1

W1A





N. fluviatilis

D1

C2

W1

D1

C2

W1A


N. gymnotrachelus

D1

C3

W2

D1

C2

W1A


N. kessleri

D1

C2

W1





N. melanostomus

D1

C1

W1A





P. fluviatilis

D4

C5

W4

D4

C5

W4


P. glenii

D1

C1

W1A

D1

C1

W1A


P. borysthenicus

D3

C5

W3

D1

C4

W1


P. marmoratus

D3

C5

W3

D1

C2

W1A


P. parva

D2

C4

W2

D1

C4

W2


P. platygaster

D1

C3

W1





R. amarus

D6

C5

W6

D4

C5

W4


R. rutilus

D6

C5

W5

D5

C5

W5


S. lucioperca

D1

C2

W1A

D1

C5

W2


S. volgensis




D1

C1

W1A


S. erythrophthalmus

D4

C5

W4

D4

C5

W4


S. glanis

D1

C5

W2

D1

C5

W1


S. abaster

D1

C4

W2

D1

C1

W1A


T. tinca

D2

C5

W3

D1

C5

W2


U. krameri

D1

C2

W1





V. vimba




D1

C1

W1A


Tabel 39 Semnificatia ecologica (W) in Delta Dunarii, 2003-2008



electric

setca

W1A

A. boyeri

A. stellatus


C. megaspila

A. nobilis


C. carpio

A. boyeri


L. lota

C. megaspila


L. idus

H. molitrix


N. eurycephalus

N. fluviatilis


N. melanostomus

N. gymnotrachelus


P. glenii

P. glenii


S. lucioperca

P. marmoratus



S. volgensis



S. abaster



V. vimba




W1

A. brama

A. brama


A. aspius

C. carassius


C. carassius

Cobitis sp.


Cobitis sp.

C. danubialis


G.cernuus

C. carpio


K. caucasica

L. gibbosus


N. fluviatilis

M. fossilis


N. kessleri

P. borysthenicus


P. platygaster

S. glanis


U. krameri





W2

C. danubialis

A. tanaica


L. gibbosus

A. aspius


M. fossilis

C. gibelio


N. gymnotrachelus

E. lucius


P. parva

P. parva


S. glanis

S. lucioperca


S. abaster

T. tinca




W3

B. bjoerkna

C. cultriventris


E. lucius

G.cernuus


P. borysthenicus



P. marmoratus



T. tinca





W4

L. delineatus

B. bjoerkna


P. fluviatilis

P. fluviatilis


S. erythrophthalmus

R. amarus



S. erythrophthalmus




W5

A. alburnus

R. rutilus


C. gibelio



R. rutilus





W6

R. amarus

A. alburnus





Concluzie generala: in mediul limnicol al Deltei Dunarii speciile principale sunt obletul A. alburnus, boarta R. amarus si babusca R. rutilus, in schimb speciile accidentale sunt 1/3 dintre specii (aterina A. boyeri, pastruga A. stellatus, novac A. nobilis, sanger - H. molitrix, mihalt L. lota, vaduvita L. idus, guvidul de Amur P. glenii, salau vargat S. volgensis, morunas V. vimba, C. megaspila, N. eurycephalus si N. melanostomus).


In ceea ce priveste studiul ecologic al ihtiofaunei toata perioada de studiu 2003-2008 aceasta arata ca speciile oblet (Alburnus alburnus) si boarta (Rhodeus amarus), urmate indeaproape de babusca (Rutilus rutilus) sunt specii eudominante, euconstante si principalele specii din mediul limnicol al deltei, iar la polul opus se gasesc specii precum pastruga (Acipenser stellatus), novac (Aristichthys nobilis), guvid de liman (Neogobius eurycephalus), stronghil (Neogobius melanostomus), zvarluga (Cobitis megaspila), salaul vargat (Sander volgensis), sanger (Hypophthalmichthys molitrix), aterina (Atherina boyeri), mihalt (Lota lota), vaduvita (Leuciscus idus), morunas (Vimba vimba) si guvidul de Amur (Perccottus glenii) care sunt specii sporadice, foarte rare, per ansamblu accidentale in mediul limnicol al Deltei Dunarii si unele chiar in toata aria RBDD, cu diferente intre cele doua metode de esantionare. Speciile accidentale reprezinta peste din totalul speciilor capturate in toata perioada de studiu.

La pescuitul electric per ansamblu dupa W, la pescuit electric, specia boarta este specia principala, iar babusca, carasul si obletul sunt specii caracteristice, in schimb specii accidentale sunt zvarluga (C. megaspila), aterina (A. boyeri), mihaltul (L. lota), vaduvita (L. idus), guvidul de Amur (P. glenii), moaca de namol (N. melanostomus), guvidul de liman (N. eurycephalus), dar si crapul (Cyprinus carpio) si salaul (Sander lucioperca), specii accidentale la pescuit electric in zona malurilor din mediul limnicol al deltei sau unele chiar in toata aria RBDD.

La pescuitul cu setci per ansamblu dupa W, la pescuitul cu setci, specia oblet este specia principala, urmata de specia caracteristica babusca, in schimb sunt 12 specii accidentale (1/3 dintre speciile capturate la setci): pastruga (A. stellatus), guvid de balta (N. fluviatilis), moaca de namol (N. gymnotrachelus), moaca de bradis (P. marmoratus), aterina (A. boyeri), novac (A. nobilis), zvarluga (C. megaspila), sanger (H. molitrix), morunas (V. vimba), guvidul de Amur (P. glenii), salaul vargat (S. volgensis) si undrea (S. abaster) in zona apelor adanci din mediul limnicol al deltei si unele chiar in toata aria RBDD.



7 Indicii de diversitate ai ihtiofaunei


Atat la pescuitul electric cat si la pescuit cu setci se observa ca valorile ihtiodiversitatii cele mai mari, in consecinta cele mai stabile ihtiocenoze sunt in lacurile Cuibul cu Lebede si Baclanesti, lacuri de dimensiuni medii, pline de vegetatie lacuri de tipul III, in schimb cele mai mici valori ale ihtiocenozei sunt in lacurile Iacub, Garla Somova, Ligheanca si Furtuna, lacuri medii de tipul II cu ecosisteme mai putin stabile.


Atat la pescuitul electric cat si la pescuitul cu setci, per ansamblu, se observa ca valorile cele mai mari, in consecinta cele mai stabile ihtiocenoze sunt in complexul lacustru Gorgova-Uzlina, in schimb cele mai mici valori ale ihtiocenozei sunt in complexul lacustru Sontea-Furtuna.


Per ansamblul deltei, ambele perioade de studiu se observa ca zona malurilor (unde s-a efectuat o esantionare prin pescuit electric) este mai stabila decat zona de apa deschisa si adanca (unde s-a esantionat prin pescuit cu setci); desi diversitatea maximala are aceleasi valori, diferenta dintre valorile diversitatii reale si ale echitabilitatii este semnificativa, ceea ce ne indica ca valorile echitabilitatii nu tin cont de numarul de specii (bogatia de specii) din ecosistem.



8 Structura ihtiofaunei din Delta Dunarii


Din cei aproape 75 000 de indivizi capturati in toata perioada de studiu 2003-2008, peste 15 000 de indivizi au fost capturati in prima perioada 2003-2005, iar peste 55000 de indivizi (de 3 ori mai multi indivizi) au fost capturati in cea de-a doua perioada 2006-2008.


8.3 Comparatii si sumarizarea structurii ihtiofaunei intre cele doua perioade


In raportul prada/rapitori in prima perioada procentul de rapitori e mult mai mic fata de cea de-a doua perioada (7% fata de 15 %) per total in ambele perioade procentul de rapitori e putin peste 10 %, in schimb procentul de stiuca dintre rapitori este mult mai mic in cea de-a doua perioada decat in prima perioada (2% fata de 30 %), per total in ambele perioade procentul de stiuca este de sub 10% (Fig. 94).

Raportul specii native/exotice arata ca in prima perioada procentul de exotici este de 10 % mult mai mare fata de cea de-a doua perioada unde procentul abia ajunge la 5 %, per total in ambele perioade de studiu procentul de exotici ajunge la 6 %, iar procentul de caras dintre exotici este de 95% in prima perioada mult mai mare fata de 80 % din a doua perioada, per total in ambele perioade de studiul procentul de caras dintre exotici este peste 85 % (Fig. 95).

Raportul de adult/tineret este oarecum echilibrat in ambele perioade de studiu, in prima perioada procentul de adult este putin peste 40 % fata de sub 60 % tineret, iar in cea de-a doua perioada procentul de adult ajunge la 45 % fata de 55 % tineret, per total in ambele perioade de studiu procentul este de aproape 45 % adult si peste 55 % tineret (Fig. 96).



Figura 94 Raportul numeric exprimat in procente Prada/Rapitori (stanga) si procentul de stiuca dintre rapitori (dreapta) in toata perioada de studiu (2003-2008)




Figura 95 Raportul numeric exprimat in procente Exotici/Nativi (stanga) si procentul de caras dintre exotici (dreapta) in toata perioada de studiu 2003-2008


Figura 96 Raportul numeric exprimat in procente Adult/Tineret in toata perioada de studiu, 2003-2008


In concluzie in ambele perioade de studiu rapitorii au aproape 10 % (restul de 90 % este prada), iar din totalul rapitorilor stiuca detine aproape 10 % (ocupa pozitia secunda intre rapitori dupa biban), totodata indivizii speciilor exotice au un procent de 6 % (restul de 94 % sunt nativi), din totalul de indivizi exotici carasul are un procent de peste 85 %, iar procentul de adulti este de 45 % fata de 55 % tineret.



loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







loading...


Cauta referat