Unitati organizatorice in cadrul COMERTULUI CU AMANUNTUL

Unitati organizatorice in cadrul COMERTULUI CU AMANUNTUL

Unitatea reprezentativa a CA este magazinul comercial. Acesta este unitatea operativa de baza, cu sau fara personalitate juridica, ce "functioneaza intr-un spatiu propriu bine delimitat, dotat si amenajat special pentru primirea, pastrarea si vanzarea marfurilor"[1].

Din punct de vedere a dimensiunilor magazinului acesta poate fi mic, mijlociu sau mare.

Magazinele mari si foarte mari se caracterizeaza prin:

suprafete care depasesc 1.000 m² si care pot ajunge la 10-12.000 m², in cazul hipermarketurilor

structura diversificata de marfuri, organizate pe raioane si subraioane, cu o bogata varietate sortimentala

suprafetele auxiliare dimensionate in functie de marimea magazinului

spatiile de circulatie proiectate astfel incat sa se evite incrucisarea fluxurilor

Forma predominanta de vanzare este prin autoservire

Evitarea liniilor de asteptare prin proiectarea unui numar suficient de case de marcat

Capacitate financiara mare

Posibilitatea fizica de a realiza promotii la diferite marfuri

Posibilitatea transportului interior a marfurilor prin intermediul carucioarelor

Asigurarea spatiilor de parcare pentru astfel de unitati

Tendinta actuala in cadrul CA este de crestere a numarului de magazine mari si foarte mari, in defavoarea  celor de dimensiuni reduse. De asemenea, se poate observa o diversificare a formelor acestora in functie de mai multe aspecte cum ar fi structura sortimentala, marcile promovate, preturile practicate sau alte servicii oferite.

In prezent regasim pe piata mai multe forme de magazine in raport cu cele amintite mai sus. Intre acestea amintim:

Supermarketul. Este un magazin de dimensiuni medii sau mari care comercializeaza produse alimentare si nealimentare, cu preponderenta cele din prima categorie. El se caracterizeaza prin:

Suprafete de la 500 m²  pana la 3-4.000 m²

Diversificare, mai ales pentru grupele de marfuri alimentare, prin prezenta diferitelor marci de la diversi producatori

Varietate din punct de vedere al pretului datorita prezentei marcilor ieftine dar si a celor scumpe la o anumita grupa de marfa

Oferte promotionale regulate pe fiecare raion, anuntate de regula in pliantele promotionale ale unei perioade

Marfurile nealimentare sunt din categoria celor complementare - chimico-casnice, becuri, cosmetice, igiena personala, etc.

Prezenta, de regula, a unei marci proprii, care se promoveaza pe diferite raioane si care are preturi avantajoase comparativ cu alte marfuri similare

Magazinul tip discount este asemanator supermarketului doar ca are un raport diferit intre marfurile alimentare si cele nealimentare. El se caracterizeaza prin:

Suprafete intre cateva sute si 1.000-1.500 m²

Prezenta prioritara a marfurilor mai putin cunoscute din punct de vedere al marcii

Prezenta marcilor proprii la preturi reduse

Varietate redusa la nivelul grupelor de marfuri, iar in cadrul acestora structura sortimentala este relativ mica

De regula, oferte promotionale pentru marfurile "no-name", respectiv cele necunoscute pe piata

Structura sortimentala relativ echilibrata pentru marfurile alimentare si cele complementare

Prezenta unor marfuri necomplementare celor alimentare, dar de sortiment redus si promovate sub nume propriu

Apartenenta la o retea tip discount - vezi Plus, XXL sau Penny Market

Magazinul universal este o unitate mare, in care se imbina forma de vanzare clasica, cu cea prin autoservire, in scopul comercializarii cu prioritate a marfurilor nealimentare. Acesta se caracterizeaza prin:

Suprafete mari care ajung si la peste 10.000 m²

Amenajarea raioanelor specializate

Se pot oferi anumite servicii complementare

Nivelul ofertei de marfuri are un caracter mediu daca ne referim la pret sau la recunoasterea lor pe piata

Practica diferite oferte promotionale

Inchirierea unor spatii altor firme si comercializarea marfurilor acestora in incinta spatiului propriu

Completarea activitatii de baza comercializarea marfurilor cu servicii de alimentatie publica

Hipermarketul este o unitate complexa pentru ca, pe langa serviciile comerciale clasice, desfasoara si alte tipuri de servicii: bancare, de asigurari, alimentatie publica sau de recreere. Trasaturile principale se refera la:

Suprafete cuprinse intre 5-6.000 m² si pana la 12.000 m²

In componenta sa sunt incluse mai multe firme, care au personalitate juridica distincta

Prezenta diferitelor activitati de comert cu amanuntul sau alte prestari servicii in incinta hipermarketului se asigura prin inchirierea unui spatiu

In interior exista un magazin mare, care detine 60-70 % din totalul suprafetei si in care se vand diferite categorii de marfuri alimentare si nealimentare

ofera posibilitatea petrecerii unei zile intregi de catre o familie in cadrul unitatii dand un caracter placut cumparaturilor, prin prezenta unor servicii de recreere.

Magazinele mici au urmatoarele caracteristici:

au suprafete care pot ajunge la cateva sute de metri patrati (200-300 m² )

au un grad redus de diversificare

suprafetele auxiliare, de depozitare si administrative sunt reduse

spatiile de circulatie in cadrul unitatii sunt reduse

se preteaza, mai ales, formei clasice de vanzare datorita spatiilor mici si imposibilitatii de a fi vizitat de un numar mare de clienti in acelasi timp

se creeaza cozi, fie la locul in care se serveste clientul cu marfa, fie la casa de marcat de la iesirea din magazin, fie in ambele

posibilitati reduse de promovare a diferitelor marfuri datorita capacitatii financiare limitate

posibilitati reduse de negociere a  unor preturi de achizitie mai mici

se creeaza situatii dificile datorita spatiului de intrare/iesire in/din magazin care este, de regula, unul si acelasi

lipsa unor spatii corespunzatoare pentru descarcarea si receptia marfurilor

cumparaturile realizate de un client intr-un astfel de magazin sunt de obicei, reduse

lipsa unor spatii adecvate de parcare

in astfel de magazine se realizeaza cumparaturile cotidiene sau fortuite

Pe langa magazine, in cadrul retelei fixe a CA se mai intalnesc si alte forme de organizare mai reduse atat ca numar dar si ca volum tranzactionat de marfuri. Acestea sunt:

Tonetele si chioscurile. Ele se caracterizeaza prin:

Spatii reduse de vanzare

Lipsa unor spatii auxiliare

Amplasare determinata in general de un trafic zonal intens: piete agroalimentare, scoli, spitale, gari, etc.

Forma de vanzare preponderent clasica

Calitate redusa a procesului de comercializare

Diversitate mica a marfurilor si sortimentelor

Preponderenta a marfurilor alimentare; panificatie, sucuri, patiserie, tigari, etc.

Automatele. Sunt unitati de dimensiuni foarte mici utilizate in cadrul retelei fixe a CA, care se amplaseaza de obicei in zone de trafic intens si asigura o comercializare continua (24 de ore din 24) a unor sortimente reduse ca varietate, de stricta necesitate cum ar fi cafea, ceai, sucuri, tigari, etc. De aici, principalele trasaturi ale automatelor sunt:

Ofera o functionare continua

Forma de vanzare este autoservirea

Nu necesita personal de vanzare, ci simpla alimentare cu energie electrica

Necesita personal de intretinere si aprovizionare cu marfuri

Spatiile necesare pentru buna functionare sunt de cativa m²

Pot fi amplasate in zone cu cerere mare (in parcari, pe autostrazi, in institutii) unde nu se justifica prezenta unui magazin mai mare pentru marfurile de necesitate imediata

In ultimii ani se remarca o extindere a automatelor in domenii ale prestarilor de servicii cum ar fi cele bancare, de emitere a biletelor de calatorie, fotografice, etc.

In completarea retelei fixe a CA intervine reteaua mobila sau ambulanta a CA. Aceasta este formata dintr-un numar mic de unitati care se deplaseaza in spatiu, in functie de cerintele ocazionale ale clientilor: la diferite evenimente organizate, in piete sau zone turistice frecventate in anumite perioade din an sau din zi.

Comertul mobil se desfasoara prin intermediul unor unitati mici care se pot deplasa in spatiu, cum ar fi tonetele si tarabele mobile sau prin intermediul unora mai mari, cum ar fi autobuzele magazin. Indiferent de specific, putem aprecia ca acest tip de comert are urmatoarele trasaturi:

Completeaza  de multe ori reteaua fixa

Este o alternativa preferata in diverse situatii ocazionale pentru care nu se justifica o unitate fixa

Are posibilitatea de a ajunge in zone greu accesibile in care nu este dezvoltata reteaua fixa din diferite motive

Poate asigura gruparea la nevoie a unor sortimente diferite de marfuri, care sa fie duse de urgenta in diferite zone, ceea ce ii confera un caracter de flexibilitate

Structura sortimentala este redusa la 1-2 grupe de marfuri, de obicei de necesitate imediata, cu putine sortimente de asemenea in interiorul grupei

Vanzarea este de tip clasic

Dificultate in urmarirea incadrarii proceselor de comercializare in limitele legalitatii datorita caracterului mobil