Unitatea organizatorica a COMERTULUI EN-GROS

Unitatea organizatorica a COMERTULUI EN-GROS

Din punct de vedere al modului de transfer a marfurilor intre furnizorul si beneficiarul COMERTUL EN-GROS, deosebim:

• situatia in care marfurile "trec" din punct de vedere fizic direct de la furnizor spre beneficiar - situatie in care unitatea EG este doar un intermediar cu diferite atributii, fara a intra in contact nemijlocit cu marfa. In aceste situatii COMERTUL EN-GROS indeplineste cateva functii, in grade diferite, fara a o indeplini pe cea legata de depozitare, respectiv transformarea sortimentului industrial in cel comercial - vanzarea prin depozit
• situatia in care COMERTUL EN-GROS ia in proprietatea sa marfurile si le manipuleaza din punct de vedere fizic, care presupune indeplinirea obligatorie a celor doua functii de mai sus, in timp ce celelalte se manifesta cu diferite intensitati - vanzarea prin tranzit

Unitatea organizatorica de baza a COMERTUL EN-GROS este, in mod clasic, depozitul de marfuri. Acesta poate fi definit ca acel spatiu delimitat, dotat cu mijloace si echipamente specifice pentru primirea, receptia, pastrarea si vanzarea marfurilor catre beneficiar, care in principal este CA. Depozitul poate avea sau nu personalitate juridica. El realizeaza in interiorul sau diferite procese prin care determina un anumit volum de cheltuieli, pe care le acopera din vanzarea marfurilor depozitate catre diferiti beneficiari.

Depozitele se clasifica in functie de diferite criterii, astfel:

1. dupa modul de primire/livrare in ceea ce priveste structura marfii:
• Depozite de colectare, sunt cele care achizitioneaza marfa de la mai multi furnizori, transforma sortimentul industrial in sortiment comercial si livreaza beneficiarilor (CA). De exemplu, un engros specializat pe articole de imbracaminte care are surse multiple de aprovizionare si care livreaza apoi CA cantitati relativ mari, dar de varietate sortimentala mare, comparativ cu achizitiile de la producatori, caracterizate de o varietate redusa pe fiecare sursa. Ecuatia de baza este:

COMERTUL EN-GROS

Mai multi producatori = = = == Un beneficiar

Depozite de repartizare, care aprovizioneaza marfa in cantitati mari si o livreaza in cantitati mai mici la diversi beneficiari, comercianti cu amanuntul. Este o situatie tipica pentru engrosurile tip "cash & carry" care prin sistemul de autoservire se adreseaza mai ales acestor mici unitati cu amanuntul, dar si persoanelor fizice. Ecuatia de baza este:

COMERTUL EN-GROS

Un producator   = = = = Mai multi beneficiari

Depozite de tranzit si transbordare, amplasate in zone de trafic feroviar sau maritim, sunt folosite pentru depozitarea temporara sau tranzitarea acestor zone pana la preluarea lor de catre beneficiari. Acestia pot fi direct comerciantii cu amanuntul sau un depozit al engrosistului.

Depozite sezoniere, utilizate pentru depozitarea periodica a unor grupe de marfuri - mai mult intalnite la unii producatori

2. dupa sortimentele de marfa depozitate

depozite strict specializate; de exemplu, depozit de sare, zahar - mai mult la producatori, sau la engrosisti din categoriile B si C prezentate la tipologie

depozite specializate: de legume-fructe, de materiale de constructii, etc

depozite mixte sau combinate: unitatile tip cash &carry, cu peste 30.000 sortimente (Metro)

3. dupa caracteristicile constructiei si dotare

depozite speciale, care impun anumite conditii specifice de temperatura, umiditate, lumina, etc.

depozite generale, care pot primi, pastra si livra orice grupa de marfuri care nu necesita conditii specifice.

Pe langa necesitatea existentei depozitului, este necesara dotarea unitatii cu mijloace de transport-manipulare care sa poata tranzita marfa atat dinspre furnizor spre beneficiar, cat si in interiorul depozitului en-gros. Astfel, exista doua mari grupe de mijloace de transport/manipulare:

Cele utilizate in afara incintei depozitului

Cele utilizate in interior

In exterior se folosesc mijloace de transport de capacitate mare, care fac diferite rute de transport pe drumurile publice, sau alte tipuri de transport: naval, maritim sau aerian. Cel din urma este rar folosit datorita costurilor sale mari, comparativ cu celelalte.

Pentru eficientizarea transportului extern se tine cont in principal de doua elemente importante, circuitul de transport, cu implicatii asupra distantelor parcurse si fluxurile de marfa care fac obiectul transportului.

Prin optimizarea celor doua aspecte se asigura o utilizare eficienta a mijloacelor de transport. Se recomanda in acest sens alegerea rutelor cele mai scurte precum si combinarea unor trasee daca este posibil si justificat, din punct de vedere al utilizarii capacitatii mijloacelor de transport. De asemenea se urmareste si maximizarea utilizarii capacitatilor disponibile, chiar daca acest obiectiv se realizeaza prin alegerea unor rute mai lungi.

In interior se utilizeaza cele de capacitate mica - carucioare, platforme mobile, benzi transportoare, echipamente de manipulare cu scopul de a realiza in cele mai bune conditii activitatile interne de transport-manipulare.

Aici trebuie acordata o atentie sporita personalului din depozit precum si clientilor, care intr-un cash&carry, de exemplu, pot circula printre aceste echipamente pentru a se autoservi. Responsabilitatea celor angajati creste datorita acestui aspect, dar si pentru raspunderea relativ la grupele de marfuri manipulate. Determinarea necesarului acestor echipamente este un aspect care este legat direct de rezultatele activitatii de transport, dar si de satisfacerea beneficiarilor.