QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Taxele vamale







Taxele vamale


Istoricul taxelor vamale


Aparitia taxelor vamale se impleteste organic cu formarea si conturarea statelor in perioada de inceput a oranduirii sclavagiste. Aparitia taxelor vamale se justifica printr-un scop pur fiscal, ca sursa de venituri ale aparatului de stat, derivand din dreptul suveran, fiind menite sa duca la suportarea cheltuielilor bugetare determinate de exercitiul functiilor statului.




Dezvoltarea relatiilor comerciale determinata de amplul proces de adancire a diviziunii muncii, de crestere a productivitatii, aparitia banilor si consolidarea centrelor comerciale determina o crestere a rolului fiscal al taxelor vamale, dar si dobandirea de catre acestea a unor noi valente, taxele vamale devenind instrumente protectioniste ale economiei.

In Europa, dezvoltarea productiei de marfuri la orase si sate, specializarea si

dezvoltarea mestesugurilor determina, incepand cu secolul XIII, o largire a comertului si relatiilor de schimb, formarea unor piete imense, a targurilor.

In  perioada capitalismului, taxele vamale devin, alaturi de conventiile

comerciale, principalele mijloace de politica comerciala, servind pentru protejarea industriilor nou aparute, transformandu-se in instrumente ale politicii protectioniste agresive.

In perioada postbelica, in evolutia politicii comerciale se contureaza trei tendinte principale: tendinta de liberalizare a comertului international, insotita de o revenire a protectionismului; multiplicarea si largirea acordurilor regionale de integrare economica si a aranjamentelor comerciale preferentiale; aplicarea unui regim preferential schimburilor comerciale cu tarile in curs de dezvoltare.

Din punct de vedere administrativ, vamile erau la inceput concesionate,

ulterior fiind inlocuite cu o „regie”. Sursele documentare atesta ca taxele vamale s-au perceput intr-o perioada apropiata de intemeierea statului, fiind legate si de inceputurile vietii urbane. Aceste taxe se incasau la frontiera pentru orice fel de marfa, la trecerea mijloacelor de transport prin centrele urbane, cu ocazia vanzarii lor si la iesirea din tara. Intr-o anumita perioada, taxele vamale au constituit aproape sursa principala de venituri in bani si marfuri a statului, deoarece se aplicau pe toate marfurile importate, exportate si in tranzit.


Functiile si clasificarea taxelor vamale


Taxa vamala reprezinta un impozit indirect, care este perceput de catre stat, atunci cand marfurile trec peste granitele tarii respective.

Taxele vamale reprezinta taxe care se percep fara un echivalent direct si imediat.

Ca orice impozit indirect, taxele vamale sunt suportate in final de catre consumatori.

In Codul vamal al Romaniei, se prevede ca marfurile care se importa sunt supuse taxelor prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei.

Obligatia de a plati taxele vamale la termenele stabilite este o obligatie juridica, deoarece este prevazuta de normele juridice in vigoare si, potrivit acestora, neindeplinirea obligatiei respective atrage raspunderea juridica si silita de a plati taxele neachitate integral sau la termenul legal.

Forma de concretizare a acestei obligatii este forma baneasca si se individualizeaza printr-un titlu de creanta, act juridic, prin care se constata si se individualizeaza obligatia baneasca a fiecarui subiect taxabil, titluri declarative de drepturi si obligatii.

Uneori, aceste taxe constituie o adevarata bariera la frontiera, care nu permite patrunderea marfurilor straine in tara.

Unele state acorda altor state avantaje deosebite cu privire la comertul exterior, stabilindu-se si taxe vamale de import preferentiale, mai scazute pentru marfurile importate din tarile respective.

Instituirea taxelor vamale de import urmareste ca agentii economici sa examineze cu mai mult simt de raspundere necesitatea, oportunitatea si eficienta importurilor.

Taxele percepute asupra importului produselor produc efecte complexe care se inscriu in sfera pur financiara, dar si efecte economice si comerciale.

Astfel, taxele vamale au urmatoarele implicatii:

- efect asupra venitului bugetar de formare a veniturilor statului;

- efect de protejare a economiei nationale sau productiei interne;

- efect asupra consumului intern;

- efect de redistribuire a veniturilor intre diferite categorii de participanti la activitatea economica (producatori, consumatori, stat);

- efect asupra raportului de schimb al tarii;

- efecte de competitivitate;

- efecte asupra veniturilor diferitelor categorii sociale;

- efecte asupra balantei de plati;

- efecte asupra costurilor.

Se supun taxelor vamale, potrivit Tarifului vamal de import al Romaniei”, marfurile importate in tara noastra.

Taxele vamale pot fi majorate in relatiile cu acele tari care introduc majorari de taxe vamale neconvenite in prealabil.

Taxele vamale de import au un nivel diferit in functie de natura marfurilor care  fac obiectul taxarii marfuri agro-alimentare, industriale, produse finite, materii prime, semifabricate etc.).

Taxele vamale de import pentru produse finite sunt mai ridicate decat la materii prime si semifabricate.

Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Economiei si Comertului pot stabili suprataxe vamale de import cu caracter temporar, in cazul in care anumite importuri de marfuri pot prejudicia grav productia interna.

Suprataxele vamale de import se aplica pana la eliminarea influentelor negative rezultate din importuri, avute in vedre la instituirea lor.

Instituirea acestor suprataxe se face la cerere, temeinic fundamentata, a ministerelor sau agentilor economici, ori a asociatiilor de agenti economici.

Clasificarea taxelor vamale se poate face dupa mai multe criterii: In functie de obiectul impunerii:

- taxe vamale de import – se instituie asupra importului de marfuri si se

calculeaza asupra valorii acestora, in momentul in care ele trec frontiera tarii importatoare. Aceasta taxa are rolul unui impozit de egalizare, deoarece conduce la apropierea nivelului pretului marfii importate de nivelul pretului marfii indigene. Perceperea taxelor vamale de import conduce la majorarea pretului produsului importat, care uneori ajunge la un nivel ce depaseste frecvent pretul acestuia din tara exportatoare.In general, nivelul taxelor vamale de import este determinat de raportul cerere-oferta din tara importatoare si de coordonatele politicii economice si fiscale pe care aceasta o promoveaza;

- taxe vamale de export – se percep de catre stat asupra marfurilor indigene la exportul lor in strainatate. Ele nu au o raspandire prea mare in tarile capitaliste si se aplica mai ales la acele categorii de marfuri pentru care tara respectiva este principalul exportator pe piata mondiala si doreste sa obtina un venit suplimentar

sau sa ridice pretul la acele produse pe piata mondiala. Aceste taxe se mai aplica si asupra marfurilor al caror export doresc sa-l limiteze, in scopul mentinerii in tara a unor materii prime pentru a fi prelucrate si exportate sub forma de produse finite,

incurajandu-se in felul acesta dezvoltarea anumitor ramuri industriale;

- taxe vamale de tranzit – se percep de catre stat asupra marfurilor straine care tranziteaza teritoriul tarii respective. Nici  aceste taxe vamale nu au o

raspandire prea mare, sau, daca se percep, ele nu sunt prea ridicate.

In functie de scopul lor:

- taxe vamale fiscale – sunt taxe care se percep cu singurul scop de a aduce venituri statului. Nu sunt prea ridicate;

- taxe vamale protectioniste (prohibitive) – principalul lor scop este crearea unei bariere pentru marfurile straine, prin intermediul carora se urmareste

eliminarea concurentei straine pe piata tarii respective in infaptuirea expansiunii pe pietele externe;

- taxele preferentiale – se acorda preferinte comertului cu anumite tari sau cu anumite marfuri. Sunt acordate de tarile donatoare de preferinte vamale, care sunt tari capitaliste dezvoltate, tarilor in curs de dezvoltare;

- taxele vamale diferentiale – sunt stabilite in asa fel incat urmaresc stimularea folosirii unor cai de comunicatie, mijloace de transport , adica realizarea unor legaturi directe cu tarile producatoare ale marfurilor respective (exemplu: taxa de favorizare a transportului maritim). Daca se urmareste dezvoltarea flotei nationale, marfurile care sosesc pe nave straine suporta suprataxe de comision;

- taxe vamale de retorsiune (de raspuns) - reprezinta raspunsul unui alt stat, care impune restrictii la importul de marfuri dintr-un alt stat.


In functie de modul de exprimare:

- taxe vamale specifice – constau dintr o suma de bani raportata la o unitate de masura de volum, numar de piese etc ;

- taxe vamale ad-valorem – se exprima ca procent din valoarea marfurilor importate;

- taxe vamale alternative – care se stabilesc in functie de pretul marfii respective pe piata interna;

- taxe vamale compuse (mixte) – apar ca o combinatie intre taxa ad-valorem

si taxele specifice.

- taxe vamale sezoniere - sunt practicate de tarile Uniunii Europene in cadrul politicii agrare. Practicarea unor taxe vamale mari se face la inceputul recoltei, pentru a proteja productia, iar in perioada de varf, aceste taxe sunt mici si favorizeaza importul.

In functie de modul de stabilire:

- taxe vamale autonome – se aplica la importul pe care o tara il efectueaza din tari cu care nu intretine relatii bazate pe conditia clauzei natiunii celei mai favorizate;

- taxe vamale conventionale – valabile numai fata de statul cu al carui consimtamant au fost fixate.

Taxele vamale se aplica la valoarea in vama sub forma unei cote procentuale din pretul marfurilor importate.

Valoarea vamala este formata din pretul de import franco-frontiera romana, transformat in lei potrivit normelor legale in vigoare.

De la taxele vamale sunt scutite urmatoarele categorii de bunuri:



- bunurile din import provenite sau finantate direct din ajutoare, imprumuturi nerambursabile precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica acordate Romaniei de guverne straine, de organisme internationale si de organizatii nonprofit si de caritate, destinate unor activitati nonprofit;

- ajutoarele si donatiile cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizatii sau asociatii nonprofit cu caracter umanitar sau cultural, ministere si alte organe ale administratiei de stat, sindicate si partide politice, organizatii de cult, federatii, asociatii sau cluburi sportive, institutii de invatamant, fara a fi destinate sau a fi folosite pentru subventionarea campaniei

electorale sau a unor activitati ce pot constitui amenintari la siguranta nationala;

- bunurile straine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;

- mostrele fara valoare comerciala, materialele publicitare, de reclama si documentare;

- bunurile de origine romana;

bunurile reparate in strainatate sau bunuri care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ returnate partenerilor externi in perioada de garantie;

- bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate;

bunurile necesare pentru executarea operatiunilor petroliere de titularii acordurilor petroliere sau de subcontractantii acestora;

masinile, utilajele, instalatiile; echipamentele industriale, mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile care se importa in vederea derularii investitiei constituite ca aport in natura la capitalul social sau achizitionate ca urmare a unei linii de finantare deschise si garantate de investitorul strain in favoarea societatii comerciale persoana juridica romana, in vederea finantarii si derularii investitiei in

Romania.

Conditiile care trebuie indeplinite pentru ca bunurile mentionate sa beneficieze de scutire vamala sunt:

- sa fie trimise de expeditor catre destinatar fara nici un fel de obligatii de

plata


- sa nu faca obiectul unor comercializari ulterioare;

- sa nu fie utilizate pentru prestatiile catre terti, aducatoare de venituri;

- sa fie cuprinse in patrimoniul persoanelor juridice si inregistrate in evidenta

contabila proprie.

Bunurile scutite de taxele vamale pot fi folosite numai in scopurile pentru care au fost importate. La schimbarea destinatiei bunurilor, importatorii sunt obligati sa indeplineasca formalitatile legale privind importul marfurilor si sa achite taxele vamale de import. In acest caz, valoarea in vama se calculeaza la cursul valabil in ziua constatarii schimbarii destinatiei.

In  concluzie se poate spune ca marimea taxelor vamale percepute

influenteaza pretul de vanzare al marfurilor ce se importa, sortimentul si cantitatea acestora, cat si veniturile bugetului de stat.


Politica vamala - rolul si importanta acesteia


Nivelul taxei vamale depinde de nevoia de protectie, taxa fiind cu atat mai ridicata cu cat conditiile de productie pe piata interna sunt mai defavorabile fata de cele ale exportatorilor straini.

La stabilirea nivelului taxei vamale se are in vedere nivelul diferentelor existente intre costul si pretul unui anumit produs pe piata externa si piata interna.

In masura in care corecteaza aceste diferente, taxele vamale pot indeplini selectiv functiile de egalizare a nivelurilor de pret, protectia unor ramuri economice nationale prioritare sau prohibirea importului anumitor produse in functie de interesele economiei nationale.

Taxele vamale opereaza asupra decalajului de competitivitate comerciala a produselor de origini diferite, care nu sunt aceleasi la un produs sau altul.

Taxele vamale pot indeplini o functie prohibitiva desi au un nivel redus, cand diferenta de competitivitate este in favoarea produselor indigene, sau pot indeplini numai o functie de echilibrare a pretului, desi au un nivel ridicat, in cazul in care diferenta de competitivitate este net in favoarea produselor provenite din import.

Aceasta evidentiaza caracterul complex al rolului si functiilor taxelor vamale de import in comertul international, necesitatea cunoasterii nu numai a nivelului, ci si a incidentelor lor asupra marfurilor.

Participarea activa la diviziunea internationala a muncii prin amplificarea si diversificarea schimburilor economice si a cooperarii cu toate statele lumii constituie o trasatura definitorie a politicii externe a fiecarei tari.

In relatiile economice internationale, statele lumii intrebuinteaza mijloace si instrumente care sa conduca la realizarea obiectivelor nationale. Acestea se incadreaza in politica comerciala pe care fiecare stat in parte o promoveaza.

Politica comerciala este complexa, avand in vedere ansamblul masurilor cu care aceasta opereaza si prin intermediul carora sunt promovate interesele nationale fundamentale.

Pe plan practic, se urmareste asigurarea schimburilor comerciale externe prin indeplinirea unor obiective importante, precum: controlul importului, promovarea cooperarii economice internationale, incurajarea si controlul exportului si importului de capital, gestiunea creditelor, sprijinirea sectorului tertiar, asigurarea echilibrului balantei platilor externe etc.

Pornind de la aceste scopuri, statele, prin interventia in desfasurarea relatiilor economice internationale, urmaresc, pe de o parte, sa promoveze aceste relatii, pe de alta parte, sa protejeze economia nationala de influente nedorite din partea pietei internationale, imprimand politicii comerciale doua functii importante: functia promotionala si functia protectionsta.

Cea mai importanta parghie folosita de stat in promovarea uneia sau alteia din functiile mentionate o reprezinta politica vamala, prin regimul vamal utilizat in schimburile cu strainatatea.

Politica vamala reprezinta deci o componenta a politicii comeciale, care cuprinde totalitatea reglementarilor si normelor emise de stat prin institutiile abilitate care vizeaza intrarea sau iesirea din tara a marfurilor si care implica:

- controlul marfurilor si mijloacelor de transport, cu ocazia trecerii frontierei vamale;

- indeplinirea formalitatilor vamale;

- impunerea vamala prin plata creantelor vamale;

- alte formalitati specifice, reglementate prin acte normative.


Tariful vamal de import al Romaniei


Practica comertului international a consacrat tariful vamal ca principal instrument pentru reglementarea schimburilor comerciale externe, potrivit intereselor economice nationale ale statelor.

Pe baza tarifelor vamale exista posibilitatea de a negocia concesii vamale care se pot finaliza prin reduceri de taxe vamale sau prin consolidari ale acestora, respectiv mentinerea lor la nivelul existent pe o perioada determinata. Exista mai multe moduri de reducere a taxelor vamale:

- reducere directa, fie „produs cu produs”, fie „tara cu tara”, specifica

tratativelor bilaterale;

- reducere lineara - care presupune diminuarea tuturor taxelor cu acelasi procent, aceasta metoda fiind specifica tratativelor multilaterale;

- metoda armonizarii, potrivit careia reducerea este cu atat mai mare cu cat

taxele vamale sunt mai ridicate.

Primul tarif vamal modern al Romaniei a fost introdus in 1 75.

In anul 99 , guvernul a luat o serie de masuri pentru adaptarea tarifului vamal la noile conditii ale perioadei de tranzitie.

Prin Hotararea Guvernului nr.120/1993 se instituie detalierea clasificarii marfurilor, care sunt impartite pe sectiuni, si anume:

- animale vii, produse ale regnului animal;

- produse ale regnului vegetal;

- grasimi si uleiuri de origine animala sau vegetala; produse ale disocierii lor; grasimi alimentare prelucrate; ceara de origine animala sau vegetala;

- produse alimentare; bauturi, lichide alcoolice si otet; tutun si inlocuitori de tutun prelucrati;

- produse minerale;

- produse ale industriei chimice si ale industriilor conexe;

- materiale plastice si articole din materiale plastic; cauciuc si articole din cauciuc;

- piei brute, piei tabacite, blanuri si produse din acestea; articole de curelarie

si de selarie; articole de voiaj, bagaje de mana, sacose si articole similare;

- lemn, carbune de lemn si articole din lemn; pluta si lucrari din pluta; lucrari din impletituri din fibre vegetale sau din nuiele;

- pasta din lemn sau alte materiale fibroase celulozice; deseuri de hartie sau de carton; hartie si carton si articole din acestea;

- materiale textile si articole din aceste materiale;

- incaltaminte, palarii, umbrele, umbrele de soare, bastoane, bice, cravase si parti ale acestora; pene si fulgi preparati si articole din acestea; flori artificiale; articole din par uman;

- articole din piatra, ipsos, ciment, azbest, mica si din materiale similare;

produse ceramice; sticla si articole din sticla;

- perle naturale sau de cultura, pietre pretioase sau semipretioase, metale

pretioase, metale placate sau suflate cu metale pretioase si obiecte din acestea;

bijuterii de fantezie; monede;

- metale comune si articole din metale comune;

- masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora; aparate de

inregistrare sau de reprodus sunetul, aparate de inregistrat sau de reprodus imagini

si sunet de televiziune si parti si accesorii ale acestor aparate;



- vehiculele, aeronave, vase si echipamente auxiliare de transport;

- instrumente si aparate optice, fotografice sau cinematografice, de masura,

de control sau de precizie; instrumente si aparate medico-chirurgicale; ceasuri;

instrumente muzicale;

- arme si munitii; parti si accesorii ale acestora;

- marfuri si produse diverse;

- obiecte de arta, de colectie sau de antichitate.

Tariful vamal prezinta urmatoarele caracteristici:

- tariful vamal de import al Romaniei se elaboreaza pe baza nomenclaturii

combinate a marfurilor;

- regulile generale si notele explicative de interpretare a nomenclaturii

marfurilor prevazute in Tariful vamal sunt cele din Conventia internationala a

sistemului armonizat de descriere si codificare a marfurilor, incheiata la Bruxelles

la 14 iunie 1983, la care Romania este parte;

- taxele vamale aplicabile sunt cele in vigoare la data inregistrarii declaratiei

vamale de import a marfurilor;

- unele categorii de marfuri pot beneficia de un tratament tarifar

favorabil(reduceri sau exceptari de taxe vamale in cadrul unor contingente tarifare),

in functie de felul marfurilor sau de destinatia lor specifica, potrivit reglementarilor

vamale sau acordurilor si conventiilor la care Romania este parte;

- taxele vamale sunt exprimate in procente si se aplica la valoarea in vama a

marfurilor

- procedura de determinare a valorilor in vama este cea prevazuta in Acordul privind aplicarea articolului VII din Acordul General pentru Tarife si Comert (G.A.T.T.).


Valoarea in vama pentru marfurile importate consta in pretul de import, format din pretul extern, transformat in lei, la care se adauga:

a) Cheltuieli de transport al marfurilor importate pana la frontiera romana;

b Cheltuieli de incarcare, descarcare si de manipulare, conexe transportului marfurilor importate, achitate pe parcurs extern;

c) Costul asigurarii, precum si alte cheltuieli pe parcurs extern.

Valoarea in vama trebuie sa rezulte din facturi sau alte documente emise de exportator, care se depun la organele vamale.

Verificarea incadrarii tarifare, a calculului taxelor vamale inscrise in declaratia vamala, precum si incasarea taxelor vamale la import se efectueaza de organele vamale in momentul indeplinirii formalitatilor de vamuire potrivit legii.

Plata taxelor vamale se face de importator sau de declarantul comisionar in vama, pe baza formelor si instrumentelor de decontare stabilite de catre organele bancare, in contul unitatii vamale care a efectuat operatiunea de vamuire.

Aceasta obligatie revine importatorului chiar daca taxele vamale au fost garantate. Marfurile se considera introduse legal in tara pe baza liberului de vama ce se

acorda in scris, dupa indeplinirea conditiilor si formalitatilor de vamuire, inclusiv incadrarea taxelor vamale de import.

Garantarea platii taxelor vamale se face de catre importator prin depunerea la unitatea vamala a unei sume banesti egale cu cuantumul taxelor vamale aferente bunurilor sau prin depunerea unei scrisori de garantie prin care o unitate bancara, cu sediul in Romania, se angajeaza sa plateasca organelor vamale suma reprezentand cuantumul taxelor vamale.

Importatorii vor depune la cererea organelor vamale sau din proprie initiativa expertize tehnice sau de laborator privind felul, natura, compozitia marfurilor sau a bunurilor in vederea incadrarii corecte in tariful vamal.

Cheltuielile privind expertiza sunt in sarcina importatorului.

Organizatiile sau laboratoarele care pot efectua asemenea expertize sunt numai cele acceptate de Directia Generala a Vamilor.

Constituie contraventie si se sanctioneaza potrivit prevederilor legale in vigoare prezentarea la vama de documente continand date neadevarate pentru stabilirea valorii in vama.

Guvernul, la propunerea Ministerului Finantelor Publice si a Ministerului Comertului, poate aproba taxe reduse sau exceptari de taxe, precum si contingente de marfuri cu taxe reduse sau exceptate.


Evaluarea marfurilor in vama


Pe baza Acordului General pentru Tarife si Comert GATT) s-a demonstrat necesitatea unui sistem echitabil, uniform si neutru de evaluare a marfurilor, care exclude utilizarea unor valori in vama arbitrare sau fictive. De aceea, articolul VII al Acordului General prezinta modul in care se determina valoarea in vama, utilizandu-se proceduri de evaluare cu aplicarea generala, fara distinctie intre sursele de aprovizionare.

Acordul formuleaza cinci metodologii de evaluare vamala, care pot fi aplicate tarilor semnatare, cu precizarea ca, numai in cazul in care prima metoda nu permite determinarea valorii in vama, se poate recurge la o a doua metoda si asa mai departe. Prima si principala metoda de evaluare vamala consta in a considera drept valoare vamala, valoarea tranzactiei reprezentata prin pretul de facturare, adica pretul efectiv platit sau de platit pentru marfuri, cand acestea sunt vandute pentru export cu destinatia tarii de import.

Daca organul vamal considera ca acest pret nu este real platit sau de platit, se poate folosi o a doua metoda de evaluare vamala, care se bazeaza pe valoarea tranzactiei unor marfuri identice provenind din aceeasi tara exportatoare si exportate in acelasi moment cu marfa de evaluat. Daca nu poate fi folosita aceasta metoda, atunci se trece la a treia metoda de evaluare vamala, care se bazeaza pe valoarea tranzactiei unor marfuri similare, provenind din aceeasi tara de export, cu destinatia catre aceeasi tara de import si exportate in acelasi moment sau aproape in acelasi moment.

Daca nici aceasta nu poate fi aplicata, se trece la a patra metoda de evaluare

vamala, care se bazeaza pe pretul la care marfurile sunt importate: marfurile identice sau cele similare importate pot fi revandute pe piata importatoare, dupa scaderea comisioanelor platite, a beneficiului si altor cheltuieli si taxe suportate in tara importatorului pe parcurs intern.

In sfarsit, daca nici a patra metoda nu poate fi folosita, Acordul recomanda o a cincea metoda, care se bazeaza pe o valoare calculata. Aceasta va fi egala cu totalul:

a) costului sau valorii operatiilor de fabricatie sau altor lucrari pentru producerea marfurilor importate;

b sumei totale pentru beneficiile si cheltuielile generale egale celor care intra in general in vanzarile marfurilor de aceleasi categorii sau de acelasi tip ca marfurile care sunt de evaluat facute prin producatorii tarii de export-pentru export, cu destinatia tarii de import.

Acordul prevede ca daca valoarea in vama a marfurilor nu poate fi determinata prin nici una din cele cinci metode, atunci ea va fi stabilita prin mijloace rezonabile, compatibile cu dispozitiile generale ale Acordului, cu

prevederile articolului VII al GATT-ului si pe baza datelor disponibile din tara de import.

Daca in cursul determinarii valorii in vama a marfurilor importate, devine necesar a amana determinarea definitiva a valorii in vama, importatorul va putea totusi lua marfurile sale din vama, cu conditia de a furniza, daca i se cere, o garantie suficienta sub forma unei cautiuni, unui depozit sau alt instrument corespunzator, acoperind achitarea drepturilor vamale pentru plata carora marfurile ar putea fi pasibile in cele din urma.

Pentru administrarea acordului a fost creat Comitetul de evaluare vamala care are sarcina de a acorda semnatarilor posibilitatea de a proceda la constatari si la rezolvarea diferendelor ce deriva din metodologia de evaluare vamala. Totodata, Acordul a prevazut si infiintarea unui Comitet tehnic subordonat Consiliului de cooperare vamala de la Bruxelles, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1981.


Inlesnirile fiscale in zonele libere - forma

de promovare a comertului


Zonele vamale libere reprezinta cea mai ampla forma a regimurilor vamale suspensive.

Accesul liber al marfurilor in zona, coroborat cu regimul mai liberal al impozitelor asupra profiturilor realizate in zona, reprezinta premise favorabile atragerii de capital strain in zona libera.

Prin Legea nr. 84/1992, a fost stabilit regimul zonelor libere, astfel incat instituirea acestora sa promoveze schimburile internationale, sa atraga capital strain pentru introducerea tehnologiilor noi, precum si sa sporeasca posibilitatea de folosire a resurselor economiei nationale.

Operatiunile comerciale, industriale si serviciile ce se vor efectua in porturile libere, in contul partenerilor straini, prezinta pentru tara noastra o serie de avantaje, in special de ordin valutar. Dintre  aceste operatiuni, enumeram in special urmatoarele:

- atragerea si dezvoltarea intr-o mai mare masura a traficului de tranzit prin

tara noastra;

- inchirierea sau concesionarea pe diferite termene a unor suprafete de depozitare acoperite sau descoperite;



- inchirierea sau concesionarea pe termen lung a unor suprafete de teren pentru lansarea unor investitii, in scopul atragerii de capitaluri straine;

- inchirierea sau concesionarea de spatii in exclusivitate pentru operatiuni de transformare a marfurilor;

- inchirieri de spatii pentru vizionari, expozitii, birouri etc.;

- realizarea unor activitati de catre firme si organizatii economice straine, prin cooperarea cu organizatii economice romanesti de specialitate, inclusiv prin constituirea de societati mixte comerciale sau de productie si desfacere;

- manipularea marfurilor straine (incarcari, descarcari, transbordari);

- depozitarea marfurilor in magazii si pe platforme, taxele de manipulare si depozitare putand constitui un factor important de crestere a competitivitatii realizate de tara noastra;

- executarea operatiunilor de ambalare, de dezamblare, asamblare, asortare, curatire, vopsire, marcare, cantarire, conservare, prelucrare etc. prin folosirea fortei de munca autohtone, calificate. Gama de servicii si prestatii va putea fi diversificata in functie de prevederile contractelor incheiate cu clienti sau de solicitarile primite;

- efectuarea unor transformari cantitative sau calitative, eventual a

indigenizarii”, ca urmare a adaugirii unei cantitati de manopera, si apoi introducerea in tara sau expedierea in alte tari ca marfuri de origine romaneasca; in cazul innobilarilor”, cand se recurge la folosirea de materii prime si materiale din

tara noastra intr-o proportie mai mare (30-50 ), exportatorii marfurilor innobilate pot beneficia de prime de export, proportional cu valoarea materiilor prime si materialelor indigene folosite;

- folosirea in masura mai mare a mijloacelor de transport nationale, concomitent cu practicarea unor operatiuni de transport si expeditii in cadrul portului liber, cum ar fi: procurarea de mijloace de transport suplimentare, intocmirea documentelor de transport, procurarea de diverse certificate si autorizatii de transport, intocmirea documentelor de tranzit, angajarea carausilor, obtinerea de containere etc.;

- operatiuni de navlosiri si aprovizionari de nave (cu combustibili, lubrifianti, alimente, materiale de intretinere, apa potabila, bunker etc.);

- efectuarea, la cerere, a unor prestatii diverse la navele straine ca: amanari, fixari, reparatii, curatarea hambarelor, deratizari, dezinfectari, spalatul rufelor si lenjeriei, asistenta medicala;


- realizarea unor structuri de marfa, necesare economiei nationale, din care sa se poata aproviziona in mod rational consumatorii interni, fara a fi necesare importuri masive in perioadele cand conjunctura pietei externe este nefavorabila, eliminandu-se, totodata, riscul de a se recurge la importuri prompte prin subfurnizarea (care in asemenea situatii percep preturi superioare) si evitandu-se grevarea bugetului consumatorilor cu plata de sume importante reprezentand taxele vamale pentru loturi de marfa masive in cazurile cand ritmul consumului face necesara aducerea marfii in loturi mici, insa conditiile comerciale sau de transport nu permit acest mod de lucru. Toate  aceste operatiuni tehnice si comerciale sunt exceptate de la plata taxelor vamale si a impozitelor pe cifra de afaceri, crescand astfel gradul de eficienta a efectuarii lor.

Prin utilizarea facilitatilor oferite de portul liber, exportatorii pot obtine o serie de avantaje de ordin economic, printre care se pot enumera:

- eliminarea obligatiei de a consemna la vama contravaloarea taxelor

vamale, evitandu-se astfel blocarea unor sume importante;

- posibilitatea apropierii marfurilor de cumparatori si satisfacerea prompta a

cerintelor pietelor apropiate;

- vanzarea marfurilor in perioadele conjuncturale optime, ridicand eficienta

operatiilor de export;

- posibilitatea depozitarii marfurilor in incinta portului, fara o limita de timp

si de cantitati si fara plata taxelor vamale, pana in momentul realizarii exportului;

- posibilitatea de a organiza magazine – expozitii permanente, special

amenajate, in scopul vanzarii marfurilor in tara noastra sau pentru reexport in alte tari;

- scutirea de impozit pe cifra de afaceri pentru marfurile care se vand in

portul liber si apoi se reexporta;

- obtinerea unor beneficii importante prin diferenta de taxe vamale pentru

marfurile aduse in vrac si reexportate dupa prelucrare; taxele vamale se platesc

numai dupa momentul introducerii marfurilor in tara; ele se aplica numai asupra

marfurilor importante in starea in care se gaseau inainte de transformarea lor in

incinta portului liber (materie prima, semifabricat etc.);

- posibilitatea de schimbare a originii marfii, obtinerea certificatului de

origine romana pentru marfa prelucrata in portul liber si in care s-au incorporat

intr-o anumita proportie si produse romanesti;

- posibilitatea de a aduce diverse marfuri, parti componente, subansamblate

din diferite tari, pentru a se prelucra avantajos si apoi efectuarea de reexporturi de

produse finite; astfel, marfurile sau partile lor pot fi descarcate, depozitate, sortate,

prelucrate, innobilate etc., in conditiile neefectuarii nici unui control vamal si

exceptandu-se de la plata taxelor vamale;

- dreptul de a infiinta reprezentante comerciale, ateliere de innobiliare a

marfurilor, ateliere de montaj proprii si alte unitati de prestare a unor servicii care

ridica eficienta operatiunilor de export;

- dreptul de a contribui la amenajarea, dotarea, utilarea portului pe baza de

cooperare, urmand ca investitiile sa fie recuperate prin serviciile prestate de administratia portului.

Pentru cresterea eficientei exportului prin utilizarea portului, este necesar sa se foloseasca conditiile specifice existente pe piata tarii noastre si din alte tari, conditiile de tranzit in functie de modalitatea de transport, felul si cantitatea marfii, momentele conjuncturale.


Canalele de distribuire a marfurilor trebuie astfel determinate incat sa asigure sporirea competitivitatii marfurilor romanesti exportate sub aspectul scurtarii si respectarii termenelor de livrare, ieftinirii transporturilor, asigurarii ritmicitatii si sigurantei livrarilor, respectarii conditiilor de ambalare, marcare si al altor conditii.

In ce priveste importatorul care cumpara marfurile prin intermediul portului liber, el are avantajele urmatoare:

- apropierea marfurilor de piata proprie;

- posibilitatea de a constata pe viu” calitatea marfii aduse deja acasa; el poate incheia contractul de cumparare avand garantia calitatii dorite a marfii;

- posibilitatea de a cumpara diverse marfuri din portul liber dupa ce au fost supuse unor operatii de triere, sortate, ambalare, marcare si alte operatiuni de prelucrare care sa-i sporeasca valoarea si sa o adapteze la cererea clientelei intermediare;

- posibilitatea de a reexporta diverse cantitati de marfuri fara plata unor taxe, direct din depozitele portului;

- posibilitatea efectuarii unor transporturi ritmice, rationale, care sa asigure in permanenta stocuri minime de marfuri necesare pentru vanzarea adecvata pe piata interna; pentru atingerea acestui scop, folosirea portului liber ofera conditii bune in ce priveste organizarea unor centre de depozitare si distribuire pe piata romaneasca si diferite alte piete, a caror activitate trebuie corelata direct cu cea a cumparatorilor;

- posibilitatea de a avea stocuri de marfuri in apropiere, pentru situatiile cand conjunctura pietei internationale este nefavorabila, evitand plata taxelor majorate cerute de subfurnizori si fara a se face eforturi financiare mari legate de plata marfii si a taxelor vamale la importul unor loturi mari.

O conditie esentiala a maririi eficientei operatiunilor efectuate este promovarea intr-o masura mare a operatiunilor atat de import, cat si de export prin camerele de comert, prin organizarea cooperarii in diferite forme cu firme straine, crearea de societati comerciale.

Zonele libere se clasifica in mai multe categorii in functie de natura operatiunilor realizate, localizarea geografica si destinatia marfurilor. Zonele libere pot avea urmatoarele forme:

a) porturi libere (porturi franco) – zonele libere cuprind de regula numai anumite parti ale porturilor care sunt specializate in operatiuni de transbordare si depozitare a marfurilor, in regim vamal liberalizat;

b) aeroporturi libere;

c) perimetre libere (free perimeter) – sunt similare porturilor libere si se infiinteaza in interiorul unei tari in unele regiuni mai slab dezvoltate, avand ca sarcina prioritara satisfacerile cererilor consumului local;

d) antrepozite vamale libere, prin care marfurile din import introduse in antrepozit vamal, pe baza autorizatiei de antrepozitare, beneficiaza de suspendare temporara a taxelor si restrictiilor de import;

e) zona de tranzit;

f) zona de prelucrare pentru export (zona de export);

g) zona de promovare a investitiilor (zona industriala);

h) zonele libere comerciale.



Pentru asigurarea competitivitatii marfurilor pe piata internationala, evitarea incarcarilor costurilor produselor de export cu taxe de natura impozitelor indirecte prezinta o importanta deosebita.

In aceste conditii, se institue regimul de drawback”, care consta in restituirea totala sau partiala a taxelor vamale de import percepute cu ocazia introducerii in tara a unor marfuri, daca acestea se reexporta in aceeasi stare sau dupa ce au fost transformate, prelucrate sau reparate in vederea exportului, ori au fost incorporate in produse de export.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }