Tranzactii speculative pe pietele futures de marfuri

TRANZACTII SPECULATIVE PE PIETELE FUTURES DE MARFURI

Spre deosebire de jocurile de noroc unde riscul este creat de dragul riscului, speculatia presupune asumarea unor riscuri existente. Factorii ce genereaza aceste riscuri sunt atat de numerosi incat ei nu pot fi modelati sau produsi ca intr-un cazinou. Majoritatea acestor factori sunt reperati si studiati probabilistic dar in acest tablou cauzal pe care specialistii incearca de mult timp sa-l subordoneze unor reguli, pot sa apara oricand si factori noi. Astfel, jocul probabilistic al factorilor initiali, cuprinsi eventual intr - o modelare econometrica se complica si mai mult, cu efectul multiplicarii rezultatelor posibile. Eforturile de modelare sunt importante, dar efectele sunt inca minore, ceea ce inseamna ca tranzactiile bursiere, fie ele speculative sau de acoperire a riscurilor, se vor mentine inca mult timp in actualitate.

1. MOTIVE DE ATRACTIE

Motivatia majoritatii speculatorilor de pe pietele futures este ca si in cazul jucatorilor de la cazino, speranta obtinerii unui profit rapid. Cu toate acestea, apar si aici diferentieri importante. Spre deosebire de jocurile de noroc, care nu genereaza efecte economice (facand abstractie de incasarile bugetare si cererea de locuri de munca), speculatia bursiera ajuta la gestionarea riscurilor de pret si chiar stabilizarea celor din urma sau la cresterea eficientei economice sau investitionale la nivelul unor categorii diversificate de participanti. Desi speculatorii de la burse nu gandesc in termenii efectelor pozitive generate de activitatea lor pentru alti participanti, pentru sectoare de activitate sau economie in general, acestea exista si tin deja de mecanismele normale ale oricarei economii de piata functionale.

Teoria matematica a jocurilor aloca spatiu larg conceptului de functie a utilitatii si preferintelor individuale in acest sens. Fara a patrunde in acest domeniu, mentionam doar o concluzie ce ne poate fi utila in domeniul speculatiei bursiere. Studiile converg spre conturarea concluziei ca persoana a carei functie de utilitate aloca valoare exclusiv maximizarii profitului sperat ar trebui, pe termen lung, sa castige mai mult decat cel a carui functie de utilitate aloca valoare si altor coordonate precum senzatiile tari sau oportunitatile de a percepe aspecte ale economiei mondiale. Acest corolar are desigur o doza de probabilitate dar trebuie sa extragem ideea ca la bursa principala componenta a functiei utilitatii o constituie maximizarea profitului, obiectiv ce trebuie realizat printr-un joc inteligent si documentat, in nici un caz hazardat si patimas. Componenta informationala a speculatiei bursiere o deosebeste fundamental de orice joc de noroc si nu este deloc hazardat sa o includem in conceptul de management al riscului.

De ce ar fi tranzactiile futures mai atractive pentru speculatori decat alte tranzactii precum cele comerciale sau financiare, altele decat pe baza de contracte derivate?

Volatilitatea in sine a cotatilor bursiere nu constituie o motivatie plauzibila din moment ce volatilitatea contractelor futures este comparabila cu cea a pretului activelor de referinta (de exemplu actiuni corporative.)

Ceea ce creaza insa atractivitate este efectul de levier specific tranzactionarii pe pietele futures, deoarece acesta creaza iluzia ca preturile futures sunt mult mai volatile decat sunt in realitate. Aceasta iluzie este rezultatul comparatiei fluctuatiilor de pret cu cerintele de marja, situate in general in registrul de 5 - 10% din valoarea activului suport, si nu cu valoarea integrala a activului.

Fara efectul de levier piata futures nu ar atrage pe nimeni. Pentru hedgeri este esential ca marjele de garantie sa fie mici, deoarece obiectivul lor nu este tranzactionarea activului suport a carui volatilitate de pret nici nu este de regula foarte mare. Pentru diversi investitori contractele futures care nu ofera nici dobanzi, nici dividende, nu ar avea vreun avantaj in fata altor instrumente investitionale in lipsa efectului de levier. In concluzie putem spune ca efectul de levier este premisa esentiala a unor piete futures lichide fara de care acestea probabil nici nu ar exista.

Un al doilea motiv pentru care speculatorii sunt atrasi de pietele futures tine mai mult de psihologia umana. Aceasta piata este probabil singura ce ofera posibilitati directe de testare a propriilor opinii in piata si de a realiza concomitent si un eventual profit. In absenta derivatelor, astfel de previziuni ar putea fi transpuse in practica doar indirect. Spre exemplu pentru un speculant / investitor convins de iminenta cresterii preturilor la porumb nu ar exista decat varianta mai flexibila de a cumpara actiuni ale unor firme ce ar beneficia de aceasta evolutie a pretului. Aceasta varianta ar fi insa nu numai mai costisitoare, dar si mai riscanta decat tranzactionarea futures.

2. RISCURI SI REGULI ALE SPECULATIEI FUTURES

Succesul tranzactionarii pe piata futures depinde in buna masura de urmatoarele premise:

1. abilitatea de a face previziuni asupra preturilor

2. stiinta de a gestiona eficient capitalul disponibil.

Cea de-a doua premisa presupune cunoasterea unor reguli ce au izvorat din prelucrarea statistica a activitatii concrete de pe piata, dar inainte de a transpune in practica aceste reguli trebuie sa ne cream imaginea riscului pe care suntem dispusi sa-l preluam. La nivelul fiecarui contract futures marimea riscului se situeaza intre marja initiala (de multe ori depasita) si valoarea integrala a contractului (risc mai mult teoretic). In demersul tactic trebuie avute in vedere cele doua componente ale riscului unei pozitii futures:

suma pe care esti dispus sa o pierzi inainte de a initia ordinul de lichidare a pozitiei

un factor de "derapaj" rezonabil ce poate antrena indepartarea sensibila a pretului de lichidare de cel anticipat

Prima componenta este evidenta ca demers practic. Daca ai cumparat futures titei iulie la 15,40 ori vei plasa un ordin stop la vanzare spre exemplu la 14,70 ori te decizi sa intri pe piata cu un ordin de vanzare imediat ce acest nivel este atins.

A doua componenta este mai inselatoare. Daca mizezi pe faptul ca ordinul tau stop de vanzare va fi executat la 14,70 inseamna ca esti nerealist. Piata se poate inchide intr-o zi la 14,72 si deschide a doua zi dimineata la 14,50. Sau in cursul zilei pot apare informatii care sa determine o cadere atat de rapida a cotatiei incat brokerul sa nu poata executa ordinul stop de vanzare decat la 14,55 sau 14.60. De aceea este important sa prevezi ca poti sa iesi dintr - o pozitie futures pierzatoare la un pret mai nefavorabil decat ti-ai planificat. Cat de nefavorabil insa?

Daca pretul titeiului variaza pe parcursul zilei in limite de 20 - 30 de puncte in ultimele luni si se deschide in medie cu 10 - 20 de puncte diferenta fata de pretul de inchidere al zilei precedente, atunci luarea in calcul a unui "factor de derapaj" de 10-15 puncte devine rezonabila.

Daca aceasta abordare pare imprecisa, se poate recurge la o modelare matematica de tipul : calcularea abaterii standard a diferentelor dintre preturile de inchidere si cele de deschidere in ultimele 60 de zile lucrative, multiplicarea cu 2 a rezultatului pentru a obtine un nivel de probabilitate de 95% si adaugarea unui procent de 15% din cea mai ampla fluctuatie de pret de peste noapte, inregistrata in ultimul an.

Specialistii considera insa ca astfel de abordari matematice pot contine, in ciuda aparentei logice si destula pseudoprecizie si ca atare, fiecare recomanda o combinatie proprie de intuitie si date statistico - matematice.

Pentru a inregistra succes un speculator trebuie insa nu numai sa-si aproximeze cat mai bine riscul, dar sa-l si gestioneze corespunzator. In acest sens, urmatoarele cinci reguli pot fi de un real folos.

Regula 1: A specula doar cu capitalul pe care ti-l poti permite sa-l pierzi.

Marimea acestui capital de risc este o functie strict personala si fiecare trebuie sa gaseasca acel nivel care sa nu-i afecteze, in cazul pierderii, modul de viata si obiectivele importante pe care le are. Ponderea din venituri alocata speculatiei este diferita si in functie de toleranta specifica la risc a fiecarei persoane

In SUA cerintele de marja pentru un singur contract sunt in general de pana la 1000 $, dar brokerii solicita garantii initiale de cel putin 5000$ pentru deschiderea contului. Este o reflectare a faptului ca uneori un lucru desi este posibil, el nu este neaparat recomandabil. Asa cum vom vedea nu este intelept sa risti mai mult de 5 -10% din capitalul tau de risc intr-o singura tranzactie si totodata este putin probabil sa dai peste oportunitati deosebite care sa aiba riscuri realist calculate pe contract de sub 500 $. De aceea, speculatorii care au in cont mai putin de 5000 $ nu vor putea profita (in mod prudent) de diferitele oportunitati ale pietei si au sanse mai mici de a inregistra succes pe termen lung, asa cum au speculatorii ce intra in joc cu un capital mai mare.

Regula 2: A prestabili nivelul de risc si obiectivul de profit al fiecarei tranzactii

Aceasta regula vine sa previna un comportament aproape universal de speranta si teama irationala prezent si la multi speculatori care, intr-o situatie pierzatoare, in mod reflex nu intreprind nimic in speranta ca lucrurile se vor redresa, dar si de teama de a nu fi ridiculizati daca piata isi inverseaza trendul.

Solutia la acest scenariu este de a planifica din timp modul de actiune, iar cea mai potrivita abordare este de a plasa ordine asiguratoare de stopare a pierderii (stop-loss orders), la toate pozitiile futures, imediat ce sunt initiate. Odata introduse aceste ordine, este imperativ a rezista la orice tentatie de a le anula sau de a le repozitiona cand cotatiile se apropie de nivelul specificat al acestora. Cu cat cotatia se apropie de pretul tau stop, cu atat e mai evident ca rationamentul tau initial a fost eronat si este mai intelept sa-ti accepti eroarea si pierderea ca pe o parte intrinseca a speculatiei, decat sa actionezi contrar evidentei

Obiectivul de profit poate fi abordat mai flexibil. Este important de stabilit un plan care sa ne protejeze de tentatia comuna de a materializa imediat un profit, chiar daca este mic. Asa cum vom vedea, acest demers este cea mai scurta cale spre falimentul speculativ. Doua strategii pot fi mentionate relativ la obiectivul de profit. Una implica stabilirea unui obiectiv minim de profit si a parasi pozitia doar daca se activeaza un ordin stop de protejare sau evolutiile noi de pe piata altereaza analiza initiala.

A doua strategie consta in a nu mai stabili vreo limita de profit si de a reamplasa gradual ordinul stop mai aproape de piata pana cand pozitia va fi eventual lichidata. Oricare dintre aceste doua abordari va satisface cerinta de a nu alerga dupa prea multe profituri mici.

Regula 3 : A tranzactiona pentru pierderi mici si profituri mari.

Aceasta regula nu trebuie considerata o lozinca, ci trebuie vazut daca poate constitui efectiv o strategie de tranzactionare, din punct de vedere probabilistic, sau este o iluzie.

In alte activitati, precum asigurarile, loteriile, jocurile de noroc din cazinouri functioneaza de pilda cu succes principiul invers: acceptarea unui numar mare de venituri mici si a unui numar restrans de pierderi mari. Intrebarea ce se rosteste este urmatoarea: "de ce pe piata futures are sens strategia inversa, de a nu lasa pierderi mari sa se acumuleze, chiar la intervale mai mari, ci a le stopa frecvent la niveluri cat mai mici, iar pe partea de castig a miza pe acumulari si nu pe materializarea frecventa a unor profituri mici.

Raspunsul rezida in modul de fluctuatie a preturilor futures. Daca fluctuatiile ar fi integral probabilistice, atunci, o modificare de 100 de dolari pe contract ar fi de doua ori mai probabila ca o modificare de 200 de dolari si de 50 de ori mai probabila ca o modificare de 5000 de dolari pe contract. O astfel de miscare a preturilor determina o distributie normala a fluctuatiilor de pret. Intr-o astfel de distributie probabilistica este irelevant pentru probabilitatea pe termen lung a tranzactionarii daca urmaresti strategic profituri mari cu pierderi mici, profituri mici cu pierderi mari sau orice varianta intermediara.

Motivul de a apela pe piata futures la strategia profituri mari cu pierderi mici rezulta din constatarea ca variatia preturilor futures nu prezinta o distributie normala. Diverse studii au aratat ca aici apar mai multe fluctuatii mari de pret decat ar fi justificate probabilistic. Extremitatile graficului distributiei fluctuatiilor de preturi futures sunt mai ridicate comparativ cu cele ale graficului distributiei normale, ceea ce corespunde unei frecvente mai mari a variatiilor semnificative de pret. O astfel de distributie probabilistica se numeste leptokurtotica si semnifica intr-un limbaj simplificat, ca preturile futures au tendinta de a evolua in valuri. Spre exemplu o variatie de pret ce determina la un moment dat modificarea valorii contractului futures cu 1000 de dolari intr-o directie sau alta, genereaza o probabilitate mai mare decat cea normala, de a fi urmata de o amplificare a evolutiei spre 5000 de dolari sau 10.000 de dolari pe aceeasi directie. A tranzactiona pentru un castig mare devine astfel "relativ" mai avantajos. Se poate probabilistic castiga suma de 5.000 de dolari pe contract la fiecare noua variatii de cate 500 de dolari, decat la fiecare zece astfel de variatii in cazul distributiei normale. Astfel se poate spune ca piata futures "lucreaza" favoarea speculatorilor pe termen lung. De mentionat ca in acest demers nu s-a luat in considerare abilitatea investitorilor de a prognoza evolutia preturilor.

Trebuie insa precizat ca devierea de la probabilitatea normala nu este mare. Pietele sunt suficient de eficiente pentru ca independent de tipul de analiza adoptat, fundamentala, tehnica sau mixta, raportul dintre situatiile castigatoare si cele pierzatoare nu se va abate semnificativ fata de nivelul dictat de simpla probabilitate.

Astfel, un trader care materializeaza profituri si pierderi echivalente ca marime ar putea avea succes in 52 - 55% din cele cateva sute de tranzactii, dar ar fi aproape imposibil sa iasa in profit cu 65% sau 70% din acestea, daca castigurile si pierderile pe tranzactie sunt aproape egale. De asemenea, daca un trader materializeaza profiturile de trei ori mai mari decat pierderile individuale, atunci el poate pe termen lung sa iasa cu profit in 28% sau 30% din cazuri, fata de 25% cat ar dicta simpla probabilitate. Principiul proportionalitatii ne sugereaza ca un trader bun poate inregistra succes cu 10 - 15 % mai frecvent decat o indica sansele probabilistice. Daca acestea indica o rata de succes de 50% el poate realiza intre 55-58%, sau daca sansele sunt de 20%, el poate realiza profit in 22 - 23% din cazuri.

Se poate mentiona de asemenea si o alta "anomalie" de piata futures, faptul ca pentru traderii de ring legile probabilitatii lucreaza ceva mai avantajos decat pentru ceilalti traderi. Fenomenul nu se explica prin vreo calificare superioara a acestora, ci prin aceea ca spread-ul bid/offer (diferentialul cumparare/vanzare) poate fi fructificat in favoarea lor, ei realizand profituri foarte mici la o proportie mult mai mare din propriile tranzactii decat ar rezulta din simpla probabilitate. Pentru toti ceilalti speculatori ramane insa valabil sfatul de a nu neglija specificul distributiei probabilistice a preturilor futures (leptokurtotica) si a miza pe cat posibil, intr-un orizont de timp mai lung, pe strategia "profituri mari - pierderi mici".

Regula 4 : A nu risca intr-o singura tranzactie mai mult de 5% din capitalul initial de risc.

Trebuie sa subliniem din start ca nerespectarea acestei reguli a generat mai multe "falimente" decat orice alt factor singular. Pentru a ne explica acest fapt este necesar sa facem referire la notiunea de "probabilitate de ruinare".

Sa presupunem ca avem un capital de risc de 10.000 de dolari si riscam cate 1000 de dolari pe tranzactie. Probabilitatea de ruinare este probabilitatea de a pierde intregul capital de risc. Dar aceasta pierdere se poate realiza intr-o infinitate de moduri: prin 10 pierderi a cate 1000 $, castigand initial 3000$ si pierzand apoi de 13 ori cate 1000 de dolari, etc. Daca tranzactionezi la nesfarsit, posibilitatea aparitiei unei succesiuni care sa-ti anuleze tot capitalul depinde de doar doi factori:

probabilitatea esecului in fiecare tranzactie in parte;

procentul din capitalul de risc ce a fost jucat in fiecare tranzactie.

Sa presupunem, simplificand ca am riscat aceeasi suma in fiecare tranzactie. Formula de calcul a probabilitatii de ruinare este relativ simpla cand consideram ca profiturile si pierderile sunt totdeauna de aceeasi marime (desi am aratat mai devreme ca nu aceasta este strategia optima). Daca in fiecare tranzactie se castiga sau se pierde o singura unitate tranzactionala, atunci probabilitatea de ruinare devine:

R = (

Unde:  p = probabilitatea de a pierde in fiecare tranzactie

q = 1 - p = probabilitatea de a castiga in fiecare tranzactie

N = numarul de unitati in capitalul de risc initial

Asa cum am aratat la regula 3, chiar si cel mai versat speculator nu se poate astepta sa aiba succes decat intr-un procent de tranzactii ce depaseste doar cu cel mult 10% simpla sansa. Astfel un trader de succes care adopta strategia profiturilor si a pierderilor echivalente pe fiecare tranzactie ar putea obtine succes in circa 55% din operatiuni (50% + 0,10 x 50% = 55%). Folosind acest nivel de succes in formula probabilitatii de ruinare, vom obtine:

R = (

Stiind ca N este numarul de unitati ale capitalului de risc, 100/N va fi procentul din capitalul de risc jucat in fiecare tranzactie. Vom obtine rezultatele din tabelul 1. Tabelul 1.

Probabilitatea de ruinare la rata profit/pierdere = 1:1

si probabilitatea profitului = 55%

Deci, cel care risca 20% din capitalul sau in fiecare tranzactie are 40% sanse sa piarda totul, in timp ce un trader mai conservator care risca doar 5% din capital are doar 2% sanse de ruinare.

Cand castigurile si pierderile nu sunt egale pe tranzactie, calculul probabilitatii de ruinare devine foarte complex. Pentru acelasi trader de succes probabilitatea de a avea succes pe fiecare tranzactie devine:

a.) Rata profit/pierdere = 2:1

Probabilitatea de succes pe tranzactie = 35%

b.) Rata profit/pierdere = 3:1

Probabilitatea de succes pe tranzactie = 28%

c.) Rata profit pierdere = 5:1

Probabilitatea de succes pe tranzactie = 20%

Probabilitatile de ruinare pentru aceste variante sunt prezentate in tabelul 2.

Tabelul 2.

Probabilitatile de ruinare la ratele profit/pierdere de 2:1, 3:1, 5:1

Cifrele arata clar ca cei care risca mai mult de 10% din capitalul initial in fiecare operatiune vor pierde cu mare probabilitate acest capital, in timp ce regula celor 5% imbunatateste considerabil sansele de succes pe termen lung.

Regula 5: A urmari ca profitul mediu sa fie de cel putin 10 - 15 ori superior costurilor

O alta cauza frecventa a esecului in tranzactiile speculative este insuficienta atentie acordata costurilor tranzactionale. Cu cat ponderea lor este mai mare in capitalul de risc, cu atat sunt mai reduse sansele de castig pe termen lung. Costurile tranzactionale au doua componente: comisioanele si spread-ul cotatiei (diferentialul cumparare / vanzare al cotatiei futures). Pentru fiecare tranzactie futures completa esti taxat cu un comision direct catre firma de brokeraj si cu un cost indirect, respectiv spread-ul cotatiei, catre ringul bursier in ansamblu. In felul acesta analiza de pret premergatoare fiecarei tranzactii trebuie in primul rand sa surmonteze totalul acestor costuri.

Sa consideram urmatorul exemplu: sa presupunem ca pretul futures al titeiului coteaza 15,50/15,52 si ca brokerul lucreaza o tranzactie completa cu un comision de 40 S pe contract (cantitatea standard = 1000 barili). Daca vei cumpara la pretul de oferta de 15,52, piata va trebui sa salte cu sase puncte, la 15,56/15,58 ca sa iesi in echilibru. Comisionul reprezinta un cost explicit de 40 S (echivalent 0,04 S la pretul futures), iar cele doua puncte (0,02 S) ale spread-ului sunt un cost implicit de 20 S, pe contract. A inregistra succes in speculatiile futures inseamna in primul rand a minimiza impactul acestor costuri fixe.

Exista doua cai de a controla efectul acestor costuri. Prima cale este de a le reduce. Ceea ce poate fi negociat este doar comisionul. Diferentialul de cotatie nu poate fi modificat, el fiind acelasi pentru toti, cu exceptia traderilor de ring. A doua cale este de a tranzactiona pentru castiguri unitare (pe tranzactie) mai mari.

Aceasta strategie reduce considerabil impactul costurilor si se suprapune cu cerintele anterioare. Urmatorul exemplu ne demonstreaza ca este mai avantajos sa speculezi pe cateva castiguri unitare mari decat pe multe castiguri unitare mici.

Sa presupunem ca atat traderul A, cat si traderul B urmeaza regula raportului 3:1 profit / pierdere, fara a lua in calcul comisioanele si spread-ul cotatiei. Amandoi platesc acelasi comision de 40 S pe contract si un spread cumparare / vanzare de 20 S pe contract. Sa presupunem ca profitul mediu al traderului este de 450 S pe contract si pierderea medie de 150 S pe contract (exclusiv costurile tranzactionale), in timp ce traderul B inregistreaza un profit mediu pe contract de 1800 S si o pierdere medie de 600 S pe contract.

Traderul A inregistreaza un profit efectiv de doar 390 S pe contract, dar suporta o pierdere medie de 210 S pe contract dupa ce plateste costurile de 60 S. El trebuie astfel sa inregistreze succes in 35% din tranzactiile sale doar ca sa nu iasa in pierdere.

Traderul B ale carui castiguri si pierderi medii pe contract sunt respectiv de 1740 S si 660 S se va echilibra daca va inregistra succes in doar 27,5% din tranzactii si va obtine un profit de 180 S pe contract daca va avea succes in 35% din cazuri, nivel la care traderul A abia se echilibreaza. Aceasta diferenta de 7,5% este in realitate insurmontabila de catre traderul A.

Asa cum am aratat la regula 3, este foarte dificil sa obtii o rata de succes pe termen lung, mai mare de 10% peste ceea ce rezulta din simpla probabilitate. La rata profit / pierdere de 3:1 rata de succes probabilistica este de 25%, iar cu 10% imbunatatire, ajunge la 27,5%. Este nivelul pe care traderul B il poate atinge daca este bun in aceasta profesie. In schimb pentru traderul A rata probabilistica a succesului de 35% pentru a nu iesi in pierdere ar implica o imbunatatire de 40% peste pura probabilitate, ceea ce este practic imposibil de realizat.

Graficul 3. ne arata cum variaza pragul de rentabilitate (procentul de tranzactii de succes necesar pentru a nu pierde sau castiga pe termen lung) functie de profitul mediu in costurile tranzactionale. Graficul ilustreaza varianta ratei profit / pierdere de 3:1, dar forma curbei e similara si pentru alte rate. Se observa ca pragul de rentabilitate are o plaja larga, apropiindu-se de un nivel al succesului necesar de 25% pentru profituri mari, dar crescand abrupt odata cu scaderea profitului mediu tranzactional sub un multiplu de 5 ori al costurilor de tranzactie.

Graficul 3.

Graficul pragului de rentabilitate (pentru raportul profit / pierdere medie de 3:1)

Cele 5 reguli de management al tranzactiilor futures speculative sunt menite sa imbunatateasca performantele speculatorilor, dar ele nu pot inlocui pilonul de baza al succesului - analiza de piata. Doar o combinatie intre abilitatea de a prevedea corect evolutia preturilor si respectarea principiilor de mai sus poate duce realmente la succes.

3. MODELUL TRANZACTIONAL AL SPECULATIEI

Operatiunile speculative sunt realizate in scopul obtinerii unui profit din diferentele de pret intre momentul incheierii contractului futures si momentul lichidarii pozitiei luate la bursa. Speculatorii care adopta o pozitie vanzatoare (short) sau cumparatoare (long) pe un anumit activ de baza, la un anumit termen si la un pret futures care devine pret de exercitare al contractului futures, mizeaza pe o evolutie favorabila lor, pana la expirarea contractului, a pretului futures corespunzator activului si termenului respectiv. Acest pret futures este functie de evolutia pretului de piata al activului de baza si de conditiile specifice pietelor (costul finantarii achizitiei marfii, costurile legate de transport, depozitare, asigurare pana la termenul contractual, alti factori.)

Operatiunile speculative pot fi initiate la crestere sau la scadere.

a) Operatiunile speculative la scadere au la baza anticiparea de catre speculator a unui viitor pret futures al contractului respectiv inferior pretului de exercitare al acestuia.

Operatiunea se initiaza prin luarea in bursa a unei pozitii vanzatoare pe un numar de contracte futures pentru a fi compensata (lichidata) ulterior prin luarea unei pozitii cumparatoare simetrice (acelasi numar de contracte futures, pe acelasi activ si cu aceeasi scadenta).

Exemplu: un speculator mizeaza ca in perioada martie - iulie pretul futures la grau la bursa de la Chicago va scadea fata de nivelul actual al pretului termen iulie. El va adopta, sa zicem, in 10 martie o pozitie vanzatoare de exemplu pe 10 contracte futures, pozitie simbolizata dupa cum urmeaza:

10 martie: short 10 futures grau iulie 500

deci la un pret futures F format in ringul bursei in momentul negocierii tranzactiei de catre agentul de bursa desemnat de 500 centi/bu si care devine pret de exercitare al contractelor.

Presupunand ca in 15 mai pretul futures (Ft) al contractelor cu livrare in iulie a coborat suficient de mult si e posibil sa nu mai scada in continuare, speculatorul va decide lichidarea pozitiei sale. El ordona acest lucru agentului de bursa (prin intermediul societatii de brokeraj prin care a initiat tranzactia) care va lua o pozitie cumparatoare de 10 contracte futures:

15 mai: long 10 futures grau iulie 450

Pretul futures de 450 centi/bu a fost cel posibil de negociat in acel moment in ringul bursei, fiind pretul de echilibru pentru cererea si oferta de contracte pe grau cu termen de livrare luna iulie.

Rezultatul operatiunii de compensare se va materializa in contul speculatorului de la broker ca un profit brut in marime de :

unde: F - pretul futures de exercitare; Ft - pretul futures de lichidare la momentul t; Q - unitatea de tranzactie a contractului futures, N - numarul de contracte futures.

Deci :

Desigur previziunea initiala a speculatorului poate fi infirmata in piata. Daca pretul salta la 505 si speculatorul considera ca factorii generatori sunt de durata,solutia ce se impune este plasarea cat mai rapida a unui ordin stop de cumparare (daca el nu a fost plasat de la inceput) la nivelul de 506 pentru a stopa amplificarea pierderii. Se va inregistra o pierdere bruta de :

Aceste rezultate financiare nu apar insa in contul speculatorului ca atare, instantaneu la momentul compensarii, ci ca rezultat cumulat a "n" marcari zilnice la piata. In aceasta perioada de timp speculatorul poate inregistra un profit virtual, din care o parte o poate folosi pentru alte tranzactii (marja de mentinere fiind obligat sa o pastreze in cont) sau poate inregistra pierderi virtuale, situatie in care este solicitat prin procedura "chemarii in marja" sa completeze cu numerar nivelul insuficient al garantiei impuse de regulamentul bursei (marja initiala).

b) Speculatia la crestere se bazeaza pe anticiparea evolutiei ascendente a pretului futures pana la expirarea contractului relativ la pretul de exercitare al acestuia.

Operatiunea se initiaza prin adoptarea unei pozitii lungi (cumparatoare) care sa fie ulterior compensata printr-o pozitie scurta (vanzatoare) simetrica.

Exemplu: daca un speculator anticipeaza pentru acelasi orizont de timp martie - iulie o posibila crestere a pretului la grau, el poate sa ordone spre exemplu o pozitie lunga pe 20 contracte astfel:

5 martie : long 20 futures grau iulie 510

Daca in 15 iunie pretul futures pentru graul cu livrare in luna iulie a crescut si speculatorul nu intrevede o continuare a cestei tendinte, el va ordona lichidarea pozitiei sale. Daca lichidarea se realizeaza la un pret futures de 560 c/bu, el va materializa profitul virtual:

15 iunie: short 20 futures grau iulie 560

In ce priveste distributia riscurilor in tranzactiile futures se poate spune ca pe ansamblul acestor tranzactii (speculative si de hedging) rezultatul este cel al unui joc cu suma nula. Castigurile insumate sunt echivalente cu pierderile insumate. Sunt insa incorecte afirmatiile urmatoare:

pe ansamblul tranzactiilor speculative inregistram un joc cu suma nula;

fiecare speculatie futures e un joc cu suma nula.

Prima afirmatie nu se verifica in practica deoarece multe pozitii speculative se perfecteaza cu cei care adopta strategii de hedging (daca facem, din punct de vedere tehnic, distinctie intre speculatie si hedging).

A doua afirmatie nu se justifica decat accidental deoarece sansele ca o tranzactie initiata intre doi speculatori sa fie compensata tot intre acestia sunt destul de reduse pe o piata cu lichiditate mare. Compensarea se va realiza cu pozitii initiate la alte preturi si fiecare va realiza un rezultat financiar diferit, deci nu egal si de sens contrar.