Raspunderea Contractuala in CI

Raspunderea Contractuala in CI

in cazul nerespectarii contractului, partea in culpa datoreaza daune-interese

exista 3 modalitati de evaluare a daunelor-interese

Evaluarea Judiciara:

in cazul in care lex causae este legea romana - art. 1084 - 1086 C. Civ. => principiile privind evaluarea pagubei sunt:

a) principiul repararii integrale a prejudiciului (damnum emergens + lucrum cessans)

b) principiul repararii doar a daunelor previzibile la momentul incheierii contractului (se repara doar daunele directe, nu si indirecte)

c) principiul repararii prejudiciului cert, chiar daca este viitor, trebuind sa se demonstreze ca acel prejudiciu se va produce

aceste principii se regasesc si in principiile UNIDROIT - retin si vanzarea compensatorie si cumpararea de inlocuire (creditorul, dupa ce a reziliat contractul, daca a facut o cumparare de inlocuire intr-un termen si modalitatile rezonabile sau vanzarea compensatorie in aceste conditii, poate solicita debitorului diferenta dintre pretul contractual si cel al vanzarii compensatorii sau al cumpararii de inlocuire)

Evaluarea Legala = o stabilire legala a dobanzii in CI:

pe taramul  dreptului romanesc, sediul materiei il reprezinta OG nr. 9/2000 privind nivelul dobanzii legale

in principiu, in CI, dobanzile sunt determinate prin vointa partilor - va prima caracterul conventional al dobanzii

evaluarea legala reprezinta exceptia

art. 4 din OG: in relatiile de comert exterior sau in alte relatii economice internationale, cand legea romana este aplicabila si cand s-a stabilit plata intr-o moneda straina, dobanda legala este de 6% (singura dobanda fixa retinuta de OG nr. 9/2000), iar in relatiile comerciale internationale, dobanda este in principiu variabila

rezulta ca, conditiile aplicarii dobanzii legale sunt:

v    sa fie vorba de relatii comerciale internationale

v    lex causae = legea romana

v    plata sa fie stabilita in moneda straina

Evaluarea Conventionala - se realizeaza prin clauze penale inserate in contracte prin care partile predetermina cuantumul prejudiciului suferit in caz se neexecutare-executare cu intarziere a contractului

Clauza Penala = o clauza de stil, care se regaseste in majoritatea contractelor comerciale internationale

daca legea aplicabila este legea romana, limba avuta in vedere de art. 969 C. Civ. consacra principiul fortei obligatorii a contractului => judecatorul sau arbitrul, in principiu, nu poate modifica clauza penala stabilita de parti

in arbitraj insa, au existat situatii in care arbitrul a redus continutul cauzei, pe temeiul abuzului de drept

Clauzele Exoneratoare de Raspundere

Forta Majora in CI

regula este regimul contractual al CI - partile prevad o clauza de forta majora in contract

exceptia: regimul legal al fortei majore

daca legea romana este lex causae, atunci forta majora este acel element care intruneste urmatoarele conditii:

a) un eveniment imprevizibil

b) un eveniment insurmontabil

c) un eveniment ce apare ulterior incheierii contractului

d) un eveniment independent de vointa partilor

e) partea care invoca evenimentul sa nu fi fost pusa in intarziere

f)  evenimentul sa impiedice total/partial executarea contractului

exemplu: imposibilitatea obtinerii unor licente/autorizari de import/export, conflicte armate, embargou, blocarea cailor de transport, tulburari sociale grave (greve)

NU reprezinta cauze de forta majora:

a) defectiuni ale utilajelor de productie

b) lipsa spatiilor de depozitare

c) blocajul financiar

dupa acum am precizat anterior, regula o reprezinta dispozitiile conventionale in materie

in functie de regula, distingem intre 3 tipuri de definitii in contracte:

a) una sintetica: in contracte sunt prevazute trasaturile esentiale ale evenimentelor de fortelor majora (acest tip de definire este specific sistemelor romaniste, fiind prevazut in Conventia de la Viena si in principiile UNIDROIT)

b)    una analitica: sistemele de drept anglo-saxon:

nu se mentioneaza trasaturile speciale ale evenimentelor, ci are loc o enumerare a evenimentelor pe care partile inteleg sa le considere exoneratoare )calamitati naturale, conflicte armate, conflicte grave de munca, dificultati de transport)

pot exista totusi anumite evenimente neenumerate, care desi impiedica executarea contractelor, nu vor fi considerate cauze de forta majora

c) una mixta: o definitie sintetica, insotita de enumerarea celor mai importante considerente ale fortei majore (se regaseste in modelul tip de clauza de forta majora elaborat de Camera de Comert de la Paris)

Efecte

incetarea contractului

exonerarea de raspundere a partii care nu a executat contractul

in contractele comerciale internationale insa (pe termen mediu si lung), in principiu, forta majora are un efect suspensiv - dupa caz, arbitrul sau judecatorul sau partile stabilind ca respectivul contract sa se suspende, urmand a-si continua efectele dupa ce evenimentul inceteaza

in principiu, totusi, forta majora va avea efect extinctiv atunci cand evenimentul dureaza un interval de timp mai mare de 6 luni (de regula)

Procedura de notificare a fortei majore:

partea afectata este obligata sa notifice acest eveniment cocontractantului (art. 79 din Conventia de la Viena)

daca partea nu-si executa obligatia de notificare, ea nu va pierde dreptul de a invoca evenimentul de forta majora, insa va suporta prejudiciul pe care cealalta parte l-ar fi putut evita daca ar fi fost notificata in legatura cu interventia acestui eveniment

partile prevad in contract ca notificarea sa intervina intr-un termen rezonabil de la producerea evenimentului sau de la restabilirea cailor de comunicare

exista in CI obligatia partilor de cooperare in vederea diminuarii efectelor fortei majore (Conventia de la Viena, principiile UNIDROIT) => obligatia cocontractantului de a depune toate diligentele pentru limitarea pagubelor suferite ca urmare a neexecutarii contactului si pentru ajutarea partii aflate in situatie de forta majora de a reduce prejudiciile si de a repune contractul pe fagasul normal - in caz contrar, neputandu-se solicita repararea prejudiciului care s-ar fi putut evita daca s-ar fi depus aceste diligente

Contractul de Vanzare Internationala de Marfuri

sediul materiei: Conventia de la Viena, Conventia Natiunilor Unite 1980, la care Romania este parte din 1991 prin Legea de ratificare nr. 24/1991

Conventia are 4 parti:

una dedicata domeniului de aplicare si aspectelor generale

formarea contractelor (modalitatile de incheiere)

continutul

dispozitii finale

este rezultatul unui compromis intre sistemul anglo-saxon si cel romanist

cel romanist se manifesta mai ales in ce priveste formarea contractului, iar cel anglo-saxon privind continutul, executarea contractului

Domeniul de aplicare:

a) dpdv temporal, Conventia a intrat in vigoare in 1988, cand 30 de state au ratificat-o

b)    dpdv personal, ea se aplica:

intre parti cu sediile in state semnatare ale Conventiei, aceste parti trebuind sa cunoasca ca au sedii in state diferite, parti la conventie

cand normele de Drept International Privat trimit la aplicarea sistemului de drept al unui stat parte la Conventie (rezulta ca, se poate aplica si intre parti din state terte)

c) dpdv material, se aplica Contractul de Vanzare Internationala de Marfuri - Conventia nu defineste notiunea de "marfa", astfel ca, aceasta va fi definita de lex causae

Conventia prevede expres ca nu se aplica anumitor tipuri de vanzari si anumitor elemente ale contractului de vanzare-cumparare

sunt excluse prevederile conventiei privind:

o  vanzarea pentru folosinta personala, familiala, casnica

o  vanzarea prin licitatie

o  vanzarea de marfuri aflate sub sechestru sau efectuate de o autoritate judecatoreasca

o  vanzarea de imobiliare

o  vanzarea de nave sau aeronave

o  vanzarea de electricitate (nu este o marfa dpdv al Conventiei)

Conventia nu reglementeaza viciile de consimtamant si desi vorbeste despre transferul proprietatii, nu il reglementeaza in continutul ei

Conventia se aplica si vanzarii de bunuri viitoare

Reguli de Interpretare a Contractelor:

art. 7 din Conventie: interpretarea contractelor se va face tinand cont de caracterul sau international si de necesitatea respectarii bunei-credinte in dreptul international

art. 8: manifestarile de vointa ale partilor trebuie interpretate dupa intentia acestora cand cealalta parte a cunoscut sau putea sa ignore aceasta intentie (pentru a se determina intentia partilor, trebuie sa se tina seama de ceea ce ar fi facut o persoana rezonabila, cu aceeasi pregatire, in aceeasi situatie)

partile sunt legate de uzantele la care au consimtit si de obisnuintele stabilite intre ele

Formarea Contractului:

= mecanismul: oferta - acceptarea ofertei

Oferta:

art. 14 = propunerea de incheiere a unui contract care pentru a fi valabila trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa se adreseze uneia sau mai multor persoane determinate => o propunere adresata unor persoane nedeterminate nu este o oferta, ci o simpla invitatie la oferta

sa fie suficient de precisa - este astfel cand denumeste marfurile, stabileste cantitatea, pretul sau ofera indicii suficiente pentru determinarea acestora

sa denote vointa ofertantului de a se angaja in caz de acceptare

momentul la care isi produce efectele este atunci cand a ajuns la destinatar = teoria Receptiunii

Retractarea si Revocarea

potrivit Conventiei, o oferta, chiar daca este considerata irevocabila, poate fi retractata inainte sau in acelasi timp cu ajungerea ofertei la destinatar

revocarea poate interveni intre momentul ajungerii ofertei la destinatar si momentul incheierii contractului => regula stabilita de Conventie este ca ea este revocabila pana in momentul expedierii acceptarii

exceptii:

a) oferta nu este revocabila cand se prevede ca ea este irevocabila, fie prin fixarea unui termen de acceptare sau altfel

b) oferta nu este revocabila atunci cand este rezonabil pentru destinatar sa o considere irevocabila si o accepta in consecinta (se va tine seama de circumstantele pertinente - negocierile dintre parti, uzantele, obisnuintele)

efectele ei inceteaza atunci cand neacceptarea ajunge la ofertant

Acceptarea Ofertei:

definitia din Conventie: o declaratie sau o alta manifestare de vointa a destinatarului ofertant, ce exprima acordul acesteia cu privire la oferta

aceasta definitie acopera atat acceptarea expresa, cat si acceptarea tacita (totusi, conform Conventiei, tacerea sau inactiunea, prin ele insele, NU constituie acceptare)

momentul de la care produce efecte - trebuie sa facem distinctie intre:

a) acceptare expresa:

contractele incheiate intre absenti - acceptarea produce efecte in principiu, in momentul in care ea parvine ofertantului (sistemul receptiunii)

contractul incheiat intre prezenti - acceptarea produce efecte daca acest lucru se realizeaza imediat, in afara cazului in care din imprejurarile contractului sau din alte elemente ar rezulta contrariul

b)    acceptare tacita:

este considerata ca a intervenit atunci cand destinatarul ofertei indeplineste un act prin care arata ca accepta oferta, fara insa a comunica expres ofertantului acest lucru

exemplu: expedierea marfurilor, plata pretului, etc.

isi produce efectele cand actul respectiv este efectuat

actul respectiv trebuie insa sa se realizeze in termenul de acceptare stabilit de ofertant sau intr-un termen rezonabil in functie de imprejurari (daca nu s-a stabilit un termen)

Continut:

Conventia prevede ca acceptarea trebuie sa fie pura si simpla, adica sa nu contina completari, limitari sau alte modificari fata de continutul ofertei

daca insa asemenea modificari exista, actul nu este o acceptare, ci o noua oferta-contraoferta

totusi, prin exceptie, constituie acceptare a ofertei si acel raspuns ce contine modificari, dar acele modificari nu altereaza substanta, termenii ofertei

Conventia enumera acele elemente considerate esentiale, cu privire la care nu trebuie sa apara modificari:

o  pretul

o  modalitatile de plata

o  cantitatea si calitatea marfii

o  locul si momentul predarii

o  raspunderea partilor

o  solutionarea litigiilor

exista insa si o exceptie: un raspuns care desi nu altereaza semnificativ termenii ofertei, nu va fi socotit drept acceptare a ofertei daca ofertantul, fara o intarziere nejustificata, il informeaza pe emitentul raspunsului ca nu este de acord cu modificarea

Acceptarea Tardiva - implica analizarea a 2 imprejurari:

a) acceptarea emisa peste termenul prevazut in oferta sau, in lipsa lui, peste un termen rezonabil astfel incat, fiind emisa peste termen, ajunge peste termen la ofertant

in aceasta situatie, fiind implicata culpa acceptantului, acceptarea nu produce efecte juridice (exceptie - o acceptare tardiva culpabila este valabila daca ofertantul il informeaza fara intarziere pe acceptant ca este de acord)

b) acceptarea expediata in termen si care ar fi trebuit sa ajunga in termen, dar nu ajunge => acceptarea este tardiva pentru motive neimputabile acceptantului (ex. - culpa carausului)

in aceasta situatie, acceptarea este valabila

exceptie - ofertantul poate sa obiecteze, demonstrand imediat ce a primit acceptarea ca este in imposibilitate de a o mai onora din motive rationale, obiective

=> momentul incheierii contractului = intalnirea concordanta a ofertei cu acceptarea

Conventia de la Viena: contractele sunt considerate incheiate atunci cand acceptarea a parvenit ofertantului (teoria receptiunii), situatie similara cererii din dreptul romanesc - teoria informatiunii care include totusi prezumtia de receptiune