Proiecte de investitii

Proiecte de investitii

Contextul complex al investitiilor, implicatiile diverse asupra tuturor componentelor intra si extra organizatie, cadrul legislativ din ce in ce mai restrictiv, legaturile dintre sistemele economice si dezvoltarea rapida a companiilor transnationale precum si intensificarea fenomenului de circulatia capitalurilor au impus crearea unui cadrul comun de fundamentare, avizare, finantare si implementare a investitiilor.

Conexiunile domeniul investitiilor cu cele ale managementului de proiect au consolidat conceptul de proiect de investitii, ca fiind instrumentul operational suport pentru transferul investitiei de la idee la rezultat economic sau social

Din aceasta perspectiva, proiectul este definit ca un ansamblu optimal de actiuni cu caracter de investitii bazat pe o planificare sectoriala, globala si coerenta gratie caruia o combinatie definita de resurse materiale, umane genereaza o dezvoltare economica si sociala de o valoare determinata.

Pentru a fi aplicat, un proiect necesita un ansamblu de mijloace, diferite ca natura, care, pentru a fi puse in opera, trebuie sa se intreprinda actiuni bine coordonate. Altfel spus, orice activitate trebuie sa se desfasoare intr-o ordine prestabilita, in asa fel incat sa se evite risipa de resurse si compromiterea scopul si obiectivelor anterior definite.

Proiectul de investitii reprezinta motivatia concreta a unor cheltuieli prezente in speranta unor avantaje viitoare.

Finalitatea unui proiect este legata de obiectivul investitiei, care poate fi unul divers, de la creearea si punerea in exploatare a unui echipament / serviciu, la cucerirea unei piete, dezvoltarea sau schimbarea unei tehnologii, pregatirea resurselor umane etc.

Dupa finalitate, proiectele de investitii pot fi clasate astfel:

proiecte pentru crearea de produse / servicii noi a caror originalitate consta in faptul ca se cauta eficienta, rentabilitate intr-un produs sau serviciu care nu exista.

proiecte de crestere a productivitatii, ca  raspuns al cautarilor de oportunitate la schimbarea echipamentelor si tehnologiilor. Sunt proiecte relativ usoarece fac referire la produse , servicii si piete cunoscute.

proiecte de crestere a capacitatii de productie / desfacere ce presupun actiuni de redimensionare a capacitatii in raport cu cererile pietei care, in final, conduc la modificarea structurala a organizatiei. Principalul fundament il constituie studiile de marketing care trebuie sa evidentieze o cerere semnificativa de produse sau servicii. Dimensionarea proiectului prespune o corelatie intre studiul cererii si  variantele de capacitate optima de productie.

proiecte de investitii sociale - aici insa termenul de "social", capata doua acceptiuni:

a.  se refera la problemele angajatilor organizatiei si in acest caz proiectul are ca finalitate modificarea conditiilor de munca si de securitate in cadrul acesteia. Aceste probleme reprezinta componente ale unui proiect mai amplu din tipurile prezentate mai sus.

b. se refera la rezolvarea unor probleme de interes general ale unor colectivitati cum ar fi proiecte de amenajare teritoriala, de infrastructura sau proiectele administratiei publice.

proiecte de dezvoltare, care au legatura cu toate tipurile prezentate anterior, dar se detaseaza prin scopul declarat relativ la dezvoltarea organizatiei. Dupa sectorul de activitate distingem cel putin trei categorii de proiecte:

proiecte de organizatie;

proiecte de gestiune a serviciilor publice;

proiecte de exploatare a resurselor naturale etc.

Daca ne referim la diversele legaturi ce se stabilesc intre proiectele de investitii, putem identifica trei tipuri, dupa cum urmeaza:

a. Proiecte independente - Un proiect este independent daca realizarea lui nu are nici un efect asupra fluxurilor pozitive sau negative asociate altor proiecte. Independenta totala este acceptata numai pentru modelul economic teoretic. In practica nu exista proiecte izolate si nu se poate face abstractie de un anumit grad de influentare.

b. Proiecte reciproc exclusive - Aceasta presupune ca acceptarea unui proiect determina respingerea celorlalte proiecte. Tot in aceasta categorie intra si alternativele pentru acelasi proiect.

c. Proiecte interdependente sau subordonate sunt acele proiecte a caror functionare este conditionata de acceptarea unuia sau a mai multor proiecte distincte.

In figura 2.2 sunt sintetizate cele trei tipuri de proiecte prezentate anterior.

Fig. 2.2. Sinteza tipurilor de proiecte in raport cu legaturile existente intre acestea

Analiza detaliata a tipologiei proiectelor de investitii impune organizatiei sau sistemelor tehnico-economice orintarea dupa urmatoarele elemente:

1. Definirea ansamblului posibilitatilor de investire;

2. Divizarea posibilitatilor intr-un numar maxim de proiecte:

posibilitatile interdependente se grupeaza in unul si acelasi proiect care, in raport cu celelalte proiecte devine independent;

proiectele sau alternativele reciproc-exclusive se analizeaza in interdependenta lor si se selecteaza proiectul viabil care apare in analiza ca proiect independent;

3. Se procedeaza la analiza proiectelor devenite independente.

In practica, decizia de finantare si cea de investire nu pot fi intotdeauna separate. La nivelul fondurilor de capital din organizatii, in raport cu volumului investitiilor, apar o serie de limitari determinate de capacitatea de indatorare, conditii de piata etc. O astfel de situatie impune rationalizarea capitalurilor si luarea in considerare a factorilor financiari in dimensionarea cheltuielilor cu investitiile.

Ca modalitati uzuale de raspuns la aparitia constrangerilor financiare se utilizeaza distributia cheltuielilor cu investitia pe o perioada mai mare de timp sau realizarea acesteia in cooperare cu alte organizatii. In situatia constrangerilor financiare, regula de decizie vizeaza obtinerea randamentului maxim pentru domeniul de activitate avand in vedere  costul capitalurilor si clasa de risc a proiectului.

Orice proiect de investitii, implica, prin prisma fundamentarii, implementarii, etc. o diversitate mare de resurse. Desi resursele financiare sunt apreciate ca fiind cele mai importante, mediul complex al proiectelor a dovedit faptul ca si alte resurse capata o importanta semnificativa. Din aceasta perspectiva ne referim la  resursele umane, ale caror competente devin vitale pentru proiect, la resursele materiale cu caracter special a caror disponibilitate devine din ce in ce mai limitata sau resursele informationale necesare la momentul optim de timp. Lipsa oricarei categorii din cele mentionate anterior, insuficienta sau imposibilitatea procurarii in timp util determina cele mai numeroase probleme la nivelul proiectelor de investitii. Solutia acestor probleme a venit prin crearea unor departamente specializate in achizitia si furnizarea de resurse, sarcina trecand acum fie in sfera unor echipe interne, fie preluata de alte organizatii prin procese de externalizare.

Complexitatea si diversitatea investitiilor determina la nivel de proiect o serie de caracteristici esentiale, necesar a fi detaliate prin prisma consecintelor determinate. Ma refer aici la unicitatea proiectului de investitii, din perspectiva modificarilor permanente ce intervin in cadrul intra si extra organizatie. Chiar daca proiectele proiectele par similare la nivel de documentatii, obiective sau scop exista variabile permanent aflate in schimbare care pot genera transformari la nivel de costuri, orizont de timp, performanta sau eficienta.

Consecinta faptului ca toate actiunile unui proiect sunt strict legate de un orizont de timp precum si un consum de resurse asociat fiecarei actiuni determina si o alta caracteristica si anume aceea de ireversibilitate. Stagnarea sau incercarea de recuperare pe langa faptul ca blocheaza partial alte actiuni, genereaza costuri suplimentare. Echipa de management a proiectului trebuie sa conceapa o serie de actiuni specifice. menite sa evite sau sa limiteze impactul acestor caracteristici pe toata durata de viata a proiectului.

Un alt aspect specific proiectelor de investitii face referire la diversitatea si numarul foarte mare de relatii ce se stabilesc intre proiect, entitatea promotoare si diversele compomente ale mediului extern. Aparitia intreprinderii de tip proiect, cu durata de timp determinata, a fost primul pas in incercarea de simplificare a relatiilor cu mediul, urmata apoi de procesul de externalizare a unei game din ce in ce mai largi de servicii specifice.  Fiecare dintre solutiile identificate au inregistrat rezultate semnificative dar dependente de domeniul de activitate si mediul economico-social de manifestare a proiectului.

In figura 2.3. sunt schematizata, in sinteza o parte din legaturile specifice unui proiect de investitii (pe durata sa de viata) cu diverse componente ale mediului. Ansamblul relatiilor ce se pot defini intre proiect si mediu este unul complex si dinamic, cu multiple completari in functie de domeniul de activitate, caracteristicile dimensionale ale acestuia, orizontul de timp etc. Astfel, se disting relatiile specifice de tip client - furnizor, biunivoce cu institutiile de finantare, institutiile de invatamant, furnizorii de forta de munca sau furnizorii de servicii profesionale. Relatiile de concurenta, prezentate in figura 2.3. se remarca prin influenta dubla de tip piata - proiect si proiect - piata. Orice proiect are menirea sa satisfaca o anumita cerinta, necesitate existenta pe piata, dar in acelasi timp poate sa genereze si sa stimuleze noi nevoi si totodata, noi piete.

Fig. 2.3. Sistemul de relatii intre proiect si componentele mediului extern

Partidele politice si autoritatile au in raport cu proiectul o categorie de relatii de influenta si orientare. Desi diminuata din punct de vedere formal viziunea economica a partidelor aflate la conducerea unui stat poate sa constituie un factor stimulator sau inhibitor pentru dezvoltarea unui proiect. Relatia cu autoritatile centrale si locale vine sa asigure respectarea cadrului legal si totodata sa confirme locul si rolul proiectului in comunitate.

Diversitatea actiunilor din cadrul proiectelor impune definirea unor relatii de parteneriat cu organizatii sau proiecte din domenii conexe sau complementare. Experienta si competentele altora pot fi utile pentru dezvoltarea proiectului propriu, prin aceasta putandu-se realiza si importante economii de costuri.

In ansamblul mediului economico-social, rolul semnificativ al asociatiilor profesionale a generat o categorie distincta de relatii pe domenii strict specializate, relatii ce vin sa confirme pe de o parte faptul ca viitorul proiect respecta o serie de reglementari si standarde impuse, cum sunt cele din domeniul protectiei mediului, calitatii, asigurarii conditiilor de munca sau respectarii conditiilor concurentiale.

O alta categorie aparte de relatii se stabilesc intre proiect si organismele sau diferitele organizatii de pe plan international, cu precadere cele din Uniunea Europeana. Cadrul specific al acestor relatii vizeaza preponderent latura strategica a proiectului, in sensul alinierii obiectivelor si scopului unui proiect la directiile de dezvoltare integrata impuse de contextul economic european si de globalizare. Orice neconcordanta a proiectului in raport cu perspectiva europeana a domeniului reduce considerabil sansele de succes, izoleaza practic proiectul si restrange orizontul de timp aferent exploatarii in conditii de eficienta.

Relatiile prezentate sunt considerate ca fiind cele mai uzuale si frecvent intalnite in teoria si practica proiectelor de investitii. Ele pot fi completate si actualizate, in functie de evolutia proiectului si a mediului, de influenta reciproca dintre cele doua, de conexiunile cu mediul international sau aparitia respectiv disparitia unor reglementari in transferul tehnologic si comertul cu bunuri si servicii.