Proiect Calculatia Costurilor

Inginerie Economica in Domeniul Electric, Electronic si Energetic

1. Prezentarea societatii

Intemeiat in 1994, BIT SOFT SRL este lider national in solutii informatice de gestiune pentru industria hoteliera. In ultimii trei ani si-a dublat numarul de clienti, un indiciu ca hotelierii din Romania incep sa inteleaga necesitatea programelor software in luarea deciziilor si organizarea activitatii.

Primul program de gestiune pentru hoteluri aparut pe piata in ' 94 - SITEL , este instalat la ora actuala in peste 100 de hoteluri din tara. Au urmat apoi programele de alimentatie publica SIRES (program de gestiune cantitativ valorica) si SICAS (program de evidenta a vanzarilor) concepute pentru a veni in intampinarea cerintelor clientilor care isi doreau o solutie informatica completa.

La inceputul anului 2000 BIT SOFT a introdus pe piata o solutie fiscala MagicPOS Hospitality 2000 utilizata in restaurante, baruri, pizzerii, fast-food-uri care foloseste ecran tip touchscreen. Acum, ospatarii au mai mult timp la dispozitie sa se ocupe de clienti, iar managerii au la indemana un instrument eficient de control al vanzarilor din restaurant sau bar.

La numai un an de la lansare, MagicPOS Hospitality 2000 era o solutie fiscala de succes cu instalari in toata tara. Reusita ei pe piata romaneasca se datoreaza atat eficientei sale, dar si designului deosebit de placut cu touchscreen.

Pentru utilizatorii cu necesitati complexe, exista pachetul Micros-Fidelio , apartinand firmei cu acelasi nume, lider mondial in solutii de gestiune hoteliera si de alimentatie, cu peste 10.000 de instalari la activ in toata lumea. BIT SOFT este distribuitor exclusiv in Romania a produsului Micros-Fidelio . In scurta perioada scursa de la prima instalare a sistemului de gestiune hoteliera Fidelio (iunie 2000), BIT SOFT a reusit instalarea acestui sistem in 30 de hoteluri din Romania. La ora actuala FIDELIO este singurul sistem de gestiune hoteliera recunoscut de marile lanturi hoteliere care, spre deosebire de concurentii sai, are aviz de distributie fiscala in Romania.

Ca un pas firesc in evolutia sa de pana acum, BIT SOFT trece granita. Exista acorduri de colaborare cu firme din Ungaria, Albania, Bulgaria, Croatia si Polonia. Initiativa vine sa confirme tendinta de crestere accentuata inregistrata de BIT SOFT atat ca volum al afacerilor, cat si al numarului de angajati.

Marriott, Best Western, Intercontinental, Continental si multe alte hoteluri si restaurante recunosc BIT SOFT ca fiind un furnizor de solutii si servicii informatice de inalta clasa, orientat spre satisfactia clientului si performanta.

" Intentia noastra este de a promova MagicPOS Hospitality 2000 si in alte tari din Europa Centrala si de Rasarit prin parteneriate cu firme specializate in distributia de astfel de sisteme.

In plan local lucram intens la noua generatie de programe de gestiune hoteliera, programe ce vor asigura o integrare ridicata cu sistemele centralizate de rezervari si cu sistemele de rezervari prin Internet.

Avem instalari in aproape toate judetele tarii, iar printre clientii nostri se numara hotelurile de lant cum ar fi Intercontinental, Best Western, Marriott, Continental, UNITA, hoteluri ale societatilor recent privatizate de pe litoral, dar si mici hoteluri si restaurante, ceea ce demonstreaza ca BIT SOFT are solutii pentru toate tipurile de activitati din hotelarie si alimentatie publica si pentru toate buzunarele." - Bogdan Stanciu, director general BIT SOFT.

2.Prezentarea exercitiului finaciar incheiat

Cheltuieli pe elemente primare.

(RON)

TOTAL COSTURI MATERIALE = (1-2+3+4+5)=14000-8950= 5050 RON

TOTAL COSTURI CU MUNCA VIE=(6+7+8+9)=7975 RON

Criteriul raportului in care se gasesc cheltuielile fata de volumul productiei, evidentiaza costuri de productie variabile si costuri de productie fixe.

1.Costuri variabile (C_v)

C_v=c*Q=120*100=12.000 lei

2.Costuri fixe (C_f) C_f=c*t=120*4=480lei

3.Costuri totale (C­_t)

C_t= C_v+C­_f=12000+480=12480 lei

4.Gradul de rigiditate (G_r)

480/12480=0,0384

5.Costul fix pe unitate de produs (cf)

cf==480/100=48 lei

6.Costul total al unitatilor de produs (C_t)

C_t=a*Q=124,8*100=12480

7.Costul marginal (C_m)

C_m=(n+1)-(n)=(1+1)-(1)=1

8.Elasticitatea costurilor totale (K)

K=

c=

3.Costul de productie - sectoarele si purtatorii de

costuri

3.1.Costul de productie - formarea sa in

intreprindere

Costul de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor corespunzatoare consumului de factori de productie, pe care agentii economici le efectueaza pentru producerea si vanzarea de bunuri material sau prestarea de servicii. Costul de productie reprezinta valoarea materialelor, manoperei si cheltuielilor efectuate, dar nu si plata acestora. Costul de productie sta la baza formarii preturilor.

Costul de productie este un criteriu definitoriu al eficientei.

Cunoasterea continutului de productie necesita luarea in considerare a relatiei dintre acesta si pretul de vanzare, relatie ca de la parte la intreg. Aceasta in sensul ca, inotdeauna, costul de productie desemneaza numai o parte a pretului de vanzare si anume ceea ce inseamna cheltuiala suportata de catre producatorii de bunuri material sau servicii.

Astfel, pentru fiecare unitate de produs, sunt valabile egalitatile:

P=C+P_r C=P-P_r

P - pret;

C - cost;

P_r - profit;

Costul de productie reprezinta un indicator calitativ - economic ce ocupa o pozitie centrala in sistemul indicatorilor la nivel de firma si al celor folositi pentru masurarea si aprecierea cresterii economice.

Se stie ca eficienta poate fi apreciata dupa modul in care rezultatele activitatii economice corespund nevoilor sociale, iar sursele alocate sunt cheltuite dupa exigentele care sunt impuse pe piata.

Eficienta economica nu trebuie privita global, ci pe fiecare sector, lucrare si produs.

De altfel, economia de piata impune asigurarea eficientei la nivelul fiecarui agent economic deoarece in acest caz contrar de a ajunge la faliment.

Nivelul costului de productie reflecta marimea absoluta a cheltuielilor care il compun.

Costul este, deci legat de intregul de productie si de conducere.

Indicatorii costurilor reflecta consumurile efectuate de intreprindere, pentru producerea si desfacerea rezultatelor activitatii.

Deci, costurile de productie prezinta importanta deosebita in formarea preturilor alaturi de alte elemente.

Costul, ca indicator de reglare a activitatii intreprinderii, presupune urmatoarele principii considerate fundamentale in legatura cu capacitatile de productie:

Principiul utilizarii optime a capacitatilor de productie, fundament pe conceptul cresterii gradului de incarcare, care nu trebuie sa aiba loc decat in conditiile nemodificarii nivelului costurilor;

Principiul economicitatii, care presupune reducerea costurilor an conditiile nemodificarii gradului de incarcare a capacitatilor de productie;

Locurile de productie generatoare de costuri sunt statiile productive, precis definite, in cadrul carora se desfasoara procese si operatiuni de prelucrare distincte, care decurg din ansamblul procesului tehnologic desfasurat in fluxul sau normal.

In functie de baza lor, locurile de cheltuieli absorbite de costuri sunt:

a) Locuri operationale de cheltuieli

b) Locuri structurale de cheltuieli

Locurile de munca in calitatea lor de locuri de cheltuieli reunesc, tinand seama de particularitatile organizarii si tehnologiei productiei ca si de structurile intreprinderii, in asa numitele sectoare de costuri, ele grefandu-se nemijlocit pe structura generala a intreprinderii la urmatoarele nivele:

a) Sectia de productie, in care se desfasoara o anumita faza a procesului de productie.

b) Atelierul de productie, format dintr-un anumit numar de locuri de productie, poate functiona fie ca subdiviziune a sectiei, fie independent.

c) Centrele de productie, constituite de regula in centre de activitate, cuprinzand fiecare una sau mai multe masini, locuri de munca manuala in care se executa aceeasi operatie, linie tehnologica, functioneaza totdeauna drept sectoare de costuri.

d) Aparatul administrativ si de conducere, care sincronizeaza activitatea subdiviziunilor productive ale intreprinderii si creaza armonia dintre ele.

e) Activitatea de aprovizionare se constituie ca sector de costuri distinct pentru cheltuielile pe care le ocazioneaza.

f)  Activitatea de desfacere poate constitui un sector de costuri sau chiar mai multe sectoare aparte.

3.2.Cheltuieli generatoare de costuri

Notiunea de cheltuiala nu este sinonima cu cea de cost, deoarece sfera notiunii de cheltuiala este mult mai larga decat cea a costulu.

O cheltuiala ar putea fi cel mult egala cu costul, numai daca, in aceleasi timp, intreaga cantitate de material achizitionate este data in consum, ceea ce practice nu se poate intampla, deoarece intreprinderea trebuie sa aiba in permanenta stocuri de material necesare asigurarii continuitatii procesului de fabricatie. Sub acest aspect cheltuiala nu poate face obiectul calculatiei costurilor, deoarece nu ocazioneaza fabricarea unui produs.

De aici rezulta urmatoarele caracteristici ale cheltuielii:

Cheltuiala nu este un element de cost;

Cheltuiala este generata de o plata;

Cheltuiala se formeaza in procesul de aprovizionare sau in procesul de desfacere.

Forta de munca este caracterizata prin aceea ca pune in miscare masinile, uneltele si instalatiile, conservand prin munca valoarea de intrebuintare, cheltuielile pe care le ocazioneaza fiind cele cu salariile.

Aceste cheltuieli ale productiei si desfacerii formeaza costul si se constituie ca element de calculatie, dar nu trebuie confundate cu categoria de cheltuieli.

In costuri sunt cuprinse numai acele cheltuieli care iau parte direct la procesul de productie adica acelea care se constituie in "cheltuieli de aprovizionare" si respective "cheltuieli de desfacere".

Factorul determinant cara hotaraste daca o cheltuiala financiara constituie sau nu cost este consumul, adica legatura ei nemijlocita cu productia si nicidecum darea de bani.

Clasificarea cheltuielilor care formeaza costurile se face potrivit unor criteria stiintifice convenabile si anume urmatoarele:

Criteriul naturii economice a cheltuielilor

Criteriul modului de repartizare in costuri

Criteriul cerintelor muncii de planificare si postcalcul

Criteriul raportului in care se gasesc fata de volumul productiei

Criteriul naturii economice a cheltuielilor delimiteaza:

o  Cheltuieli cu munca vie, adica acele cheltuieli privind remunerarea personalului intreprinderii;

o  Cheltuieli de munca materializata. In aceasta grupa se inscriu mijloacele de productie utilizate in procesul muncii, si anume, consumul de materii prime, , material, combustibili, etc.

Criteriul modului de repartizare in costuri

o  Cheltuielile directe, individuale sau specific cuprind acele cheltuieli care se pot repartiza direct in costul unui anumit produs in parte, deoarece nu sunt legate de fabricarea unui anumit produs si pentru care exista posibilitatea sa apara ca pozitii distinct in structura acestuia;

o  Cheltuielile indirect, se caracterizeaza prin aceea ca ele nu se pot identifica si repartiza direct pe fiecare produs ci privesc intreaga productie a unei sectii sau chiar a intreprinderii;

Criteriul cerintelor muncii de planificare si postcalcul

o  Clasificarea cheltuielilor pe elemente primare:

Materii prime, material de baza si auxiliare (din afara)

Deseurile recuperabile (se scad)

Energie si apa (din afara)

Amortizarea mijloacelor fixe

Alte costuri material

Salarii

Contributii asupra salariilor

Contributii la fondul de cercetare stiintifica

Alte costuri cu munca vie

TOTAL COSTURI CU MUNCA VIE=(6+7+8+9)

TOTAL COSTURI MATERIALE = (1-2+3+4+5)

Criteriul raportului in care se gasesc fata de volumul productiei

Evidentiaza costuri de productie variabile si costuri de productie fixe.

Costuri variabile (C_v)

C_v=c*Q

c - costul unitar pe produs

Q- volumul fizic al productiei

c-costul pe unitate pe produs

Costuri fixe (C_f)

C_f=c*t

c-costul pe unitate pe produs

t- factorul de timp

Costuri totale (C­_t)

C_t= C_v+C­_f

C_v- costuri variabile

Cf- costuri fixe

3.3.Costul de productie fix

Costurile fixe sau constant sunt acele costuri care, fata de modificarea volumului fizic al productiei si desfacerii, nu-si schimba marimea sau si-o schimba in proportii neinsemnate.

Fiecare intreprindere este caracterizata printr-unanumit raport intre costurile fixe si totalul costurilor sale de productie, numit gradul de rigiditate(G_r) al intreprinderii.

C_f-costuri fixe

C_t- costuri totale

- gradul de rigiditate al intreprinderii

Costul pe unitate de produs se stabileste prin relatia:  

cf=

C_f- costurile fixe

Q- volumul fizic al productiei

cf - costul fix pe unitate de produs

Costurile fixe productive sunt cele a carot marime ramane constant, indifferent daca, in cadrul unei capacitati de productie date, volumul productie creste sau scade.

Din aceasta categorie fac parte:

Amortizarile;

Chiriile;

Serviciile telefonice, fax, radio;

Prime de asigurare;

Publicitatea interna si externa;

Costurile de productie neproductive sunt formate din acele costuri de productie care manifesta o sensibilitate mai mare fata de modificarea volumului fizic al productiei, respective in raport cu masura in care este utilizata capacitatea de productie a intreprinderii.

Din aceasta categiorie fac parte:

Salariile personalului de conducere, ethnic, economic;

Cheltuielile de protectia mediului inconjurator;

Furniturile de birou si alte cheltuieli administrative - gospodaresti etc.

3.4.Costul de productie variabil

Prin costuri variabile se inteleg acele costuri care se modifica sub influenta volumului fizic al productiei.

Teoretic, costurile de productie variabile pot fi exprimate prin ecuatia:

C_t=a*Q

C_t - costul total al unitatilor de produs

Q- numarul de unitati de produse

a-consumul specific pe unitatea de produs

in functie de modul in care creste sau descreste nivelul costurilor variabile, fata de modul de descrestere al volumului fiyic al productiei, acestea se pot grupa in:

Costuri de productie proportionale

Costuri de productie progressive

Costuri de productie degresive

Costuri de productie regressive

Costuri de productie flexibile

Costuri de productie marginale

Costuri de productie proportionale

Elementele tipice ale costului proportional sunt:

Consumul de material;

Salariile personalului direct productive.

Costuri de productie progresive

Sunt costurile care, in totalitatea lor sau pe unitate de produs, cresc in proportie mai mare si mai repede decat ritmul de crestere al volumului fizic al productiei.

Costuri de productie degresive

Se caracterizeaza prin aceea ca ele cresc in proportie mai mica in comparatie cu volumul fizic al productiei.

Costuri de productie regresive

Se defines, atat in practica economic, cat si in literature de specialitate, prin aceea ca ele scad similar in cazul unei cresteri importante a volumului fizic al productiei

Costurile de productie flexibile

Pot evolua liniar si in continuare neliniar, dupa cum nu se exclude evolutii de gresive, proportionale sau degresive, schimbari alternative.

Costurile de productie marginale

Sun definite, in limbaj current, ca acele costuri obtinute din productia ultimei unitati luate in considerare.

C_m=(n+1)-(n)

C_m - cost marginal

n- unitati de produse

3.5.Elasticitatea costurilor

Elasticitatea costului este definita si utilizata pentru a deduce proprietatile marimii medii (costul mediu).

K=

c=

C_m-costul marginal

-elasticitatea costului mediu

c- costul mediu

C_t- costuri totale

q- productia

Daca pentru productia data K<1 profitul este crescator;

Daca pentr o productie data K=1 profitul este constant;

Daca pentru o productie data K>1 profitul este descrescator.

3.6.Remanenta costurilor

Notiunea de remanenta deriva din limba latina, din cuvantul "remanere" care in limba romana ar insemna ramanere in urma, retinere.

In domeniul economic, cu privire la costuri, prin remanenta se intelege calitatea pe care o au costurile de a nu se micsora in aceleasi ritm si in aceleasi proportii in care scade volumul fizic al productiei.

4.Reducerea costurilor

4.1.Importanta reducerii costului de productie si   

posibilitati de reducere

Costul de productie nu este o marime data si nu are character constant. El este influentat de o multitudine de factori, cum ar fi:

Volumul productiei

Structura productiei

Preturile factorilor de productie

Calitatea si caracteristicile produselor

Organizarea productiei

Prin optimizarea folosirii acestor factori costul de productie poate fi redus.

Reducerea costului de productie constituie o latura deosebit de important a managemantului unei activitati economice, cu rol determinant in maximizarea profitului.

Reducerea ca process, il consideram ca fiind unul continuu, care tine de rationalitatea productiei, dar care s-a manifestat si se manifesta cu intensitati diferite in diferite ale dezvoltarii economice.

Optimizarea costurilor, respective a cosumurilor de factori, include atat reducerea relativa cat si cea cantitativa, absoluta a costurilor totale.

Reducerea consumurilor de materii prime, material, combusibil, si energie nu este generata de o situatie cojuncturala, ci reprezinta o necessitate vitala, un obiectiv important in strategia dezvoltarii si extinderii pe piata, in care laturile calitative de eficienta au un character prioritar.

Productia fizica, prin sporirea ei, atrage dupa sine o crestere a costurilor, insa ca urmare a existentei costurilor fixe determina o erducere a costurilor unitare pe produse.

Daca avem in vedere ca marimea costurilor productiei este dependent de cantitate, de consumul specific, de structura, de pret, de tariff, atunci vom sesiza si alti factori de influenta si anume:

Reducerea consumurilor specific pentru materii prime, material, combustibil, energie;

Cresterea gradului de folosire a capacitatilor de productie este un alt factor care genereaza reducerea costurilor ca urmare a existentei blocului costurilor fixe;

Cresterea gradului de valorificare a materiilor prime si a materialelor conduce pe de o parte la reducerea consumurilor specific, iar pe de alta parte la un spor al productiei fizice;

Cresterea productivitatii muncii este un factor dar si o cale a reducerii costurilor;

Un factor ce influenteaza asupra costurilor in senul reducerii lor este calitatea productiei, a produselor

Prevenirea aparitiei defectelor este de natura sa preantampine risipa de timp de munca, de costuri ascune. In aceleasi timp, calitatea superioara presupune, preturi la producator adecvate cu efecte positive asupra venitului sau net.

4.2.Efectele reducerii costurilor

Efectele sunt:

a.)   De ordin intern si privesc intreprinderea

b.)   De ordin extern intreprinderii rasfrangandu-se asupra partenerilor intreprinderii in diferite ipostaze: furnizori, clienti, cumparatori, competitor.

a.)   Cele interne sunt de natura sa micsoreze efortul facut prin masa capitalului angajat, a fluxului banesc, prin cresterea profitului si cresterii gradului de reinvestire.

b.)   In exterior efectele sunt si ele multiple:

Reducerea importurilor si crearea de posibilitati altor consumatori de a-si asigura achizitiile de piata;

Cresterea impoziturilor catre buget.

Pentru atenuarea progresivitatii impunerii, intreprinderea poate reinvesti profitul sau sa-si pregateasca propria forta de munca, ori sa investeasca in societati de caritate, cultural, stiintifice, sportive.

Prestigiul unei asemenea intreprinderi este in crestere, clientii ei inregistreaza un spor de satisfactie.

Soliditatea ei pe piata este recunoscuta.

5.Concluzii

Bazele intocmirii situatiilor financiare

1.Informatii generale

Situatiile financiare prezentate au fost intocmite in conformitate cu Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 cu modificarile ulterioare, si cu Legea Contabilitatii 82/91 republicata.

Prezentele situatii financiare au fost intocmite pe baza conventiei costului istoric, cu exceptiile prezentate in continuare in politicile contabile si sunt

2.Utilizarea estimarilor

Intocmirea situatiilor financiare in conformitate cu OMF 1752/2005 cu modificarile ulterioare, cere conducerii Societatii sa faca estimari si ipoteze care afecteaza valorile raportate ale activelor si pasivelor, prezentarea activelor si datoriilor contingente la data intocmirii situatiilor financiare si a veniturilor si cheltuielilor raportate pentru perioada respectiva.

Cu toate ca aceste estimari sunt facute de conducerea Societatii pe baza celor mai bune informatii disponibile la data situatiilor financiare, rezultatele realizate pot fi diferite de aceste estimari.

3.Continuitatea activitatii

Prezentele situatii financiare au fost intocmite in baza principiului continuitatii activitatii, care presupune ca Societatea isi va desfasura activitatea si in viitorul previzibil.Pentru a evalua aplicabilitatea acestei prezumtii conducerea analizeaza previziunile referitoare la intrarile de numerar.

Pe baza acestor analize, conducerea considera ca Societatea va putea sa-si continue activitatea in viitorul previzibil si prin urmare aplicarea principiului continuitatii activitatii in intocmirea situatiilor financiare este justificata.

4.Numerar si echivalente de numerar

Numerarul si echivalentele de numerar sunt evidentiate in bilant la cost. Pentru situatia fluxului de numerar, numerarul si echivalentele acestuia cuprind numerar in casa, conturi la banci, avansuri de trezorerie.

In bilant, descoperitul de cont este prezentat in datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - sume datorate institutiilor de credit.

5.Beneficiile angajatilor

Pensii si alte beneficii dupa pensionare.

In cursul normal al activitatii, Societatea face plati fondurilor de sanatate, pensii de stat si somaj in contul angajatilor sai conform prevederilor legale.. Toti angajatii sunt membrii ai planului de pensii al statului roman. Aceste costuri sunt recunoscute in contul de profit si pierdere odata cu recunoasterea salariilor.

Societatea nu opereaza nici un alt plan de pensii sau de beneficii dupa pensionare si, deci nu are nici un fel de alte obligatii referitoare la pensii.

6. Bibliografie

I.Diaconu,L.Moldoveanu-Costuri,preturi si tarife in economia moderna

Gh.Sica-Costurile de productie in economia de piata

F.Parvu-Costuri si fundamentarea decizilor

H.Cristea-Contabilitatea si calculatiile in conducerea intreprinderi

Klaus Ebbeken,Ladislau Possler,Mihai Ristea-Calculatia si managementul costurilor