Piata muncii. Particularitati ale pietei muncii in Romania. Evolutia sa in ultimii 5 ani

Piata muncii. Particularitati ale pietei muncii in Romania. Evolutia sa in ultimii 5 ani

In general, piata muncii reprezinta spatiul economic in care tranzactioneaza in mod liber utilizatorii de munca (detinatorii de capital) in calitate de cumparatori si posesorii resursei de munca, in calitate de vanzator, in care, prin mecanismul pretului muncii al concurentei libere intre agentii economici, al altor mecanisme specifice se ajusteaza cererea si oferta de munca.

Intr-o formulare restransa, piata muncii este expresia reglarii cererii si ofertei de munca prin deciziile libere ale agentilor economici

Piata muncii are de satisfacut, concomitent, patru conditii : ocupare totala, ocupare flexibila, securitatea muncii si, nu in ultimul rand, calitatea si performanta muncii. Luate separat, fiecare din aceste conditii are de intampinat numeroase piedici si restrictii majore a caror rezolvare in practica pare extrem de dificil de realizat, intrucat cele patru obiective nu sunt decat partial convergente, iar in multe privinte solicita masuri si solutii divergente, facand ca misiunea politicilor de ocupare sa fie mai dificila ca oricand. Infaptuirea proceselor de ocupare rationala a fortei de munca presupune stapanirea lor atat la nivelul microeconomiei, cat si la cel al economiei nationale, printr-un management macroeconomic eficient sub aspect economic si socialcultural.

Piata muncii indeplineste mai multe functii, astfel putem vorbi ca piata muncii:

asigura alocarea resurselor de munca in concordanta cu volumul si structura cererii de munca;

indeplineste o functie productiva ce asigura combinarea a doi factori de productie, capitalul si munca, ce se afla in proprietatea unor agenti economici diferiti;

O alta functie este si cea distributiva, deoarece prin mecanismele ei influenteaza modul de formare si repartizare a veniturilor specifice pentru factorii de productie combinati: salariul si profitul. Pe langa aceste functii piata muncii mai indeplineste si unele functii de natura mixta, economico-sociale, prin intermediul carora contribuie la asigurarea de locuri de munca, la protectia sociala, s.a.m.d., cat si la orientarea profesionala , la reconversia, recalificarea si la reintegrarea mainii de lucru.

Chiar daca in ultimii ani se vorbeste despre o oarecare stabilizare pe piata muncii, ocuparea ramane totusi fragila, incerta, sensibila la semnalele primite de pe celelalte piete.

Perfectionarea continua a functionarii pietei muncii necesita asigurarea, alaturi de un cadru legislativ coerent si complet, si a unui cadru institutional adecvat, ambele menite sa gestioneze eficient ocuparea si sa previna cresterea somajului.

In vederea imbunatatirii situatiei ocuparii fortei de munca in tara noastra, cu efecte importante asupra veniturilor bugetare, trebuie sa avem in vedere corelarea obiectivelor oricarei politici ocupationale cu celelalte politici macroeconomice, in concordanta cu Noua strategie europeana denumita "Europa 2020: O strategie europeana pentru crestere inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii". Aceasta strategie, cu un nou orizont de zece ani, isi propune sa creeze mai multe locuri de munca si sa asigure conditii de viata mai bune. Obiectivul de crestere a ratei de ocupare in Romania este conditionat, in principal, de: evolutia favorabila a economiei, cresterea nivelului de educatie si extinderea accesului la forme de invatare pe intreg parcursul vietii, asigurarea unor tranzitii eficiente pe piata muncii, mai ales prin implementarea masurilor active de ocupare, asigurarea accesului la prestatii si servicii sociale intr-o maniera care sa nu reduca atractivitatea muncii.

Un concept des utilizat in analizele macroeconomice, in special de catre economistii monetaristi, este rata naturala a somajului.

Evolutia salariului in Romania

Daca analizam rata naturala a somajului in legatura cu stabilitatea preturilor, vorbim de o rata neinflationista a somajului (in limba engleza - NAIRU - Non Accelerating Inflation Rate of Unemployment) care este definita ca rata șomajului care se inregistreaza atunci cand piata muncii se afla in echilibru si nu genereaza presiuni inflationiste sau dezinfationiste.

Acest concept (NAIRU) are totusi adversari de calibru, dintre care ii amintim pe John Maynard Keynes si James Tobin. In stransa legatura cu rata naturala a somajului se afla conceptul de ,,ocupare deplina a fortei de munca" (,,full employment", in limba engleza), prin care se intelege acel nivel de ocupare a fortei de munca care coexista cu somajul neciclic. Pentru caracterizarea fenomenelor de pe piata fortei de munca din Romania se folosesc doua serii de date statistice:

Date din Balanta fortei de munca (BFM)

Date din ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) realizata de Institutul National de Statistica

BFM permite construirea unor indicatori comparabili in timp , la nivel national si teritorial (regiuni de dezvoltare si judete)

AMIGO asigura comparabilitate in timp, la nivel national, teritorial (regiuni de dezvoltare) si international.

Populatia activa civila cuprinde populatia ocupata civila si somerii.

Populatia ocupata civila include toate persoanele care au o ocupatie aducatoare de venit , pe care o exercita in mod obisnuit in una din activitatile economiei nationale, fiind incadrate intr-o activitate economica sau sociala, in baza unui contract de munca sau in mod independent (pe cont propriu) in scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata in natura etc. Populatia ocupata civila nu cuprinde cadrele militare si persoanele asimilate acestora neangrenate in activitati economice (personalul M. Ap. N., M.A.I. S.R.I. ) si salariatii organizatiilor politice obstesti.

Rata somajului inregistrat reprezinta raportul, exprimat procentual, dintre numarul de someri inregistrati si populatia activa civila.

Rs = S/ PAc*100, unde

Rs reprezinta rata somajului

S reprezinta nr. somerilor inregistrati la ANOFM

PAc reprezinta populatia activa civila.

Perioada 2003-2008, caracterizata printr-o reducere semnificativa a somajului, este perioada in care economia romaneasca a cunoscut o crestere economica remarcabila, sustinuta de un volum important al investitiilor autohtone si straine. Totodata accesul mai usor al fortei de munca pe pietele economiilor vest-europene, a determinat un flux masiv al muncitorilor romani spre vestul Europei, ceea ce a contribuit, de asemenea la reducerea somajului in Romania. In cursul acestei perioade rata somajului s-a redus an de an, de la 7,4% in 2003 la 4% in 2007, crescand usor, la 4,4% la sfarsitul anului 2008.

Numarul somerilor inregistrati in perioada 2008-2010 arata o reducere a volumului activitatii economice, ceea ce are implicatii si asupra veniturilor si cheltuielilor bugetare. Numarul somerilor a ajuns la sfarsitul anului 2009 la 709,4 mii persoane, mai mare cu 306 mii persoane decat la sfarsitul anului 2008, rata somajului fiind de 7,8%. Un numar mai mare de someri inseamna, pe de o parte, mai putine venituri la buget, iar, pe de alta parte, cheltuieli mai mari cu protectia si asistenta sociala.

Rata somajului in 2010 si previziuni pentru 2011  Tabel 1

Sursa: Comisia Europeana

Grafic nr. 2.1.

Figura 2

Sursa : Date provenite din statisticile INSSE.  www.insse.ro

Tabelul 3. Evolutia numarului de salariati si someri in perioada 2008

Sursa: Institutul National de statistica