Conceptul de finante publice

Conceptul de finante publice

Finantele publice pot fi  definite ca ansamblul de reguli care guverneaza finantele statului, ale colectivitatilor locale, institutiilor publice si altor organisme de drept public.

Cuvantul finante provine din limba latina, unde avea sensul de a termina, a lichida sau a plati.

Finantele reprezinta o categorie economica obiectiv necesara, determinata de existenta statului si de folosirea banilor si a formelor valorice in repartizarea produsului social.

Existenta finantelor publice este indisolubil legata de existenta statului si de utilizarea banilor si a formelor valorice in repartizarea produsului intern brut.

Simultan cu aparitia statului, au aparut si primelor elemente de finante, iar treptat rolul acestora a evoluat spectaculos, cu influente mai mult sau mai putin importante in viata societatii, corespunzator respectivei etapei de dezvoltare economico-sociala.

De-a lungul timpului, problematica finantelor publice a evoluat si a devenit din ce in ce mai complexa.

Pentru a putea aprecia in ce masura finantele publice reprezinta o miza pentru putere este necesara analizarea sub cele doua aspecte principale: cantitatea si

calitatea finantelor publice.

Dupa ce in prima etapa volumul finantelor publice a inregistrat o crestere continua, este de remarcat faptul ca acest proces a produs o mutatie profunda a rolului puterii publice.

Inca de la sfarsitul secolului XIX, economistii au inceput sa se intereseze de evolutia cheltuielilor publice, care au manifestat o crestere continua si ireversibila, crestere care a devenit din ce in ce mai importanta in secolul XX.

Explicatia acestui fenomen poate fi atribuita faptului ca, in aceasta perioada, statul a capatat functii din ce in ce mai diversificate, pentru care trebuiau asigurate resurse financiare.

Fata de explozia cheltuielilor, veniturile au trebuit sa urmeze aceeasi tendinta si, ca urmare, au facut sa creasca sarcinile carora trebuia sa le faca fata populatia.

In consecinta s-a inregistrat o crestere continua a bugetelor publice.

In toate oranduirile social economice care s au perindat pe arena istoriei, finantele s au manifestat ca relatii sociale, de natura economica, aparute in procesul repartitiei produsului intern brut, in stransa legatura cu indeplinirea functiilor statului.

Evolutia economica si sociala care a avut loc pe plan mondial a antrenat o evo- lutie de mare amploare a finantelor publice, proces care invita la o reflexie serioasa asupra tendintelor actuale care se contureaza in materie de drept public financiar

Aceste relatii aparute in procesul de asigurare a fondurilor necesare functionarii statului, exprimate in forma banesca, sunt relatii financiare sau finante

Finantele publice, ca instrument indispensabil pentru asigurarea functionarii puterii publice, sunt o miza esentiala a societatilor moderne, in cadrul carora s-a dezvoltat finantarea prin prelevari obligatorii si centralizarea deciziei de cheltuire.

Referitor la acest fenomen, se pot face mai multe constatari dintre care mentionam: evolutia stiintei finantelor publice, dezvoltarea structurilor bugetare, aparitia de noi tipuri de persoane publice, extinderea si intarirea activitatii financiare a statelor.

In dezbaterile democratice, nimanui nu ii este indiferent in ce maniera sunt prelevate impozitele si cum sunt facute cheltuielile publice.

Aceste miscari financiare determina in mare parte parte popularitatea sau nepopularitatea puterii.

In functie de aceasta, cetatenii judeca daca guvernarea este justa sau injusta, eficace sau ineficace.

De altfel, chiar daca nu se mai pot concepe finantele publice numai din unghiul lor pur juridic, dreptul financiar ocupa inca un loc esential in materie.

Acest drept a fost institutionalizat in secolul XIX in doua sisteme juridice complementare: dreptul bugetar si dreptul contabilitatii publice.

Conceptiile teoreticienilor sunt diferite in ceea ce priveste continutul notiunii de finante publice, acesta fiind considerat ca poate fi interpretat ca:

* resurse banesti la dispozitia statului;

* instrument de interventie a statului in economie;

* metode de gestionare a banului public;

relatii sociale de natura economica, care apar in procesul constituirii fondurilor publice si al repartizarii acestora pentru acoperirea trebuintelor generale ale societatii;

* actul de dispozitie autoritara prin care se preia in folosul statului o parte din produsul intern brut.

Toate aceste interpretari distincte demonstreaza ca fiecare dintre specialisti a pus accentul pe un anumit aspect al finantelor, dar toate la un loc confera adevarata dimensiune a termenului.

Finantele publice au raporturi stranse cu domeniile economic, cu dreptul administrativ si cel constitutional, precum si cu cel politic.

Finantele publice sunt deci o stiinta care presupune cunostinte pluridisciplinare

si care utilizeaza principii, proceduri si informatii din multiple domenii, cum ar fi:

. economia politica;

economiile de ramura;

. managementul;

. dreptul;

. diferite discipline care trateaza probleme sociale si politice.

Finantele publice pot fi definite, de asemenea, si pe plan extern ca finantele organizatiilor internationale.

Aceasta abordare se refera mai ales la sistemul financiar comunitar dezvoltat in cadrul Uniunii Europene, care produce influente importante in finantele statelor

membre

Crearea si dezvoltarea Uniunii Europene au antrenat ca efect pierderea unor competente financiare ale parlamentelor statelor membre si au condus la aparitia

unei puteri financiare noi.

_{Evolutia produsa, dupa anul 2000, in acest domeniu, justifica afirmatia ca}

aceasta putere financiara se va intari in viitor in detrimentul statelor membre

In sfera generala a conceptului de finante, notiunea de finante publice se refera la finantare si la bugetul:

. de stat si al colectivitatilor teritoriale, in cele mai multe tari autoritatea

centrala in materie de finante publice fiind ministerul finantelor;

. organismelor oficiale multilaterale la nivel european si mondial, si in special la Banca Centrala Europeana, Banca Europeana de Investitii, Fondul Monetar

International si la Banca Mondiala;

. bancilor centrale.

Finantele publice apar din ce in ce mai mult ca element central al reformei

fiscale moderne.

Odata cu liberalizarea economiilor statelor, pe masura extinderii fenomenului de  globalizare, dupa crearea spatiului economic european si instituirea zonei euro,

proces  de dezvoltare care implica protectie sociala si intarirea autoritatilor regionale si locale, finantele publice au devenit un factor major pentru asigurarea

echilibrelor politice, economice si sociale, fapt care nu mai poate sa fie ignorat.

Fenomenul de globalizare a economiei a fost identificat la Consiliul European de la Torino ca fiind una din provocarile majore cu care se va confrunta Uniunea

Europeana in viitor.

Termenul se refera la un proces accentuat de integrare economica pe plan mondial, fortele promotoare fiind liberalizarea comertului international si a fluxu-

rilor de capital, accelerarea progresului tehnologic si societatea informationala si

transformarea reglementarilor nationale in favoarea reglementarilor internationale.

Acesti trei factori se influenteaza reciproc: progresul tehnologic stimuleaza

comertul international acesta, la randul sau, permitand raspandirea progresului tehnic.

In acelasi timp, lipsa de reglementare stimuleaza dezvoltarea noilor forme de tehnologie si contribuie la indepartarea barierelor in calea comertului.

Acordul privind realizarea Spatiului Economic European a fost semnat in

octombrie 1991, la Luxemburg, intre Comunitatea Economica Europeana (CEE cu

12 state membre) si Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS - Austria, Suedia, Finlanda, Norvegia, Elvetia, Islanda, Liechtenstein) si a intrat in vigoare la

1 iulie 993, fara Elvetia, care nu l-a ratificat.

Continutul acordului cuprinde reglementari pe linia realizarii celor patru libertati de circulatie, precum si a cooperarii in alte domenii de interes precum: tehnologie, servicii de informare, invatamant, turism, intreprinderi mici si mijlocii, sectorul audio-vizual, dar tarile AELS nu au aderat la politica agricola comuna, la Sistemul Monetar European si la uniunea politica a acesteia, pastrandu si autonomia in relatiile cu tertii.

Motivul principal care a determinat tarile AELS sa adere la ideea crearii unui spatiu economic european a fost ingrijorarea acestora ca odata cu procesul de formare a pietei unice interne a CEE, care prevede realizarea liberei circulatii a marfurilor, persoanelor, capitalurilor si serviciilor, accesul produselor industriale din tarile AELS pe piata comunitara va fi ingreunat.

Finantele publice se constituie astazi intr-un centru de reflectie economica si sociala al tarilor cu economie de piata, ele trebuie sa gestioneze deficitul bugetar pentru a satisface exigentele Uniunii economice si monetare, sa reduca interventia sectorului public prin privatizarea unor intreprinderi, reconsiderarea ajutorului de stat in domeniul social si industrial, sa diminueze impozitele care apasa asupra societatilor comerciale si a persoanelor fizice, cu scopul de a crea un mediu eco- nomic mai dinamic care sa stimuleze cresterea si sa reduca discrepantele sociale, sa

finanteze protectia sociala in special prin crearea de impozite noi cum ar fi

contributia sociala generalizata si rambursarea datoriei sociale.

Sfera finantelor este mai restransa decat cea a relatiilor banesti, limitandu-se doar la relatiile banesti care exprima un transfer de valoare.

Transferul de valoare se realizeaza in forma baneasca, de la persoane fizice sau  juridice catre fondurile ce se constituie in economie sau de la acestea catre persoane fizice sau juridice.

Transferul de valoare se efectueaza, de obicei, fara contraprestatie directa. Transferul de valoare la si de la fondurile constituite in economie se reali-

zeaza doar partial, cu titlu de rambursabilitate.

Sfera notiunii de finante prezinta doua componente esentiale: finantele publice

si finantele private.

Din punct de vedere istoric, finantele publice s-au dezvoltat pe baza privilegiului statului de a percepe impozite si de a bate moneda.

Aceste doua competente au dat loc la doua evolutii istorice distincte.

Pe de o parte, se situeaza bugetul si fiscalitatea cu dificultatea de a democratiza finantele publice, pe de alta parte, moneda si contabilitatea publica, responsabilitatea de a finanta cheltuielile publice in conditiile unui control riguros.

Deosebirea dintre finantele publice si cele particulare consta in faptul ca finantele publice sunt asociate cu resursele, cheltuielile, imprumuturile, datoria statului, unitatilor administrativ-teritoriale si ale altor institutii de drept public, in timp ce finantele particulare cuprind resursele, cheltuielile, imprumuturile, creantele de incasat si obligatiile de plata ale agentilor economici, bancilor, societatilor particulare de asigurari.