QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

PROBLEMELE BUSINESSULUI MIC








Introducere.

Businessul privat in R. Moldova a inceput sa apara si sa se dezvolte pe la sfirsitul anilor 80, dupa liberalizarea gorbaciovista. Primele semne de viata ale privatilor au aparut odata cu fondarea primelor cooperative. Acestea din urma au disparut cu timpul, in locul lor aparind SRL-uri, Societati pe Actiuni, Intreprinderi Individuale. Dupa demararea privatizarii paminturilor au aparut si Gospodariile de fermieri, Asociatii, etc.

Scopul tuturor celor care au initiat afaceri proprii a fost cistigarea unui ban propriu, intr-o afacere proprie. Si iata de aici au inceput problemele. Primele probleme au fost de mentalitate. Oamenii primeau foarte greu in sufletul lor noul fenomen economic – businessul privat. De obicei „particularii” erau priviti cu suspiciune ca pe niste afaceristi si demolatori ai sistemului. Dar aceasta stare de suspiciune a fost depasita destul de repede, odata cu prosperarea primelor si aparitia multora care doreau sa aiba afaceri proprii.




Aceste probleme aveau sa le para primelor businessmeni floare la ureche dupa ce au aparut altele, cu mult mai complicate, si care dureaza pina in ziua de astazi – relatiile cu statul, adica cu institutiile de stat.
Brusc statul a inceput sa se intereseze foarte mult de activitatea businessului privat. Si asta in conditiile in care destul de mult timp nici nu l-a observat. A aparut si o patologie noua la organele statale – frica cronica ca nu cumva cetatenii sa se imbogateasca prea tare. Si au inceput a pune piedici. Impozite mari, controale frecvente, cerinte igienice exagerate, standardizate, licentiere, autorizatii, etc.

Pentru niste intreprinderi mari aceste lucruri erau cunoscute, sau daca nu, macar foarte usor de realizat, data fiind puterea financiara de care dispuneau. Cu toate ca istoria cunoaste cazuri cind si asemenea intreprinderi dadeau faliment din cauza legislatiei anapoda.

Pentru cei cu pile, cu fini, nanasi si cumetri din Guvern sau Parlament, aceste probleme la fel erau si mai sunt foarte usor de rezolvat.
Si nimeni, pina nu demult, nu si-a pus intrebarea: dar ce facem cu micul business? Asta de unde sa ia bani pentru mita? De unde sa ia inca 10 ore (plus cele 24) ca sa treaca prin renumitul teasc al birocratiei sovietice din independenta R. Moldova?

Businessul mic in statele dezvoltate

O economie dezvoltata nu inseamna altceva decit intreprinderi sanatoase, business orientat spre o dezvoltare continua, implementarea noilor tehnologii, si cel mai important – un consumator cu putere mare de cumparare. Ori la noi nici unul din aceste elemente nu este prezent, ceea ce si face ca sa raminem intr-o economie falimentara. Consumatorul despre care vorbeam mai sus nu este altceva decit clasa medie, care in tarile dezvoltate nu-s altcineva decit intreprinzatorii privati, oameni care au afaceri proprii mici si mijlocii.



E bine acolo unde nu suntem noi?
In Italia de exemplu, 90 % din intreprinderi sunt mici si mijlocii, numarul mediu de angajati fiind de 3-4 persoane. Sunt foarte raspindite afacerile de familie, in care activeaza doar membrii familiei. Dezvoltarea pe aceasta cale a fost incurajata si stimulata nu numai de statul italian, dar si de companiile mari. Si asta pentru ca companiile mari sunt interesate sa plaseze unele comenzi de fabricare a materialelor de completare intreprinderilor mici, ele ocupindu-se doar cu asamblarea. Efectul este bine cunoscut – productivitate inalta a muncii, valoare adaugata a produsului mare, etc.

Un alt segment, altul decit producerea, il constituie serviciile. Oamenii singuri au inteles ca este mai convenabil sa te adresezi dupa un serviciu la o firma mica decit la una mare, pentru ca cea mica activeaza intr-un teritoriu restrins, astfel reactionind foarte repede la cererea clientului, pe cind birocratia din marile companii, cauzeaza totdeauna la intirzieri neconvenabile.

La fel stau lucrurile si in Japonia, Taiwan si China. Mai ales atunci cind vorbim de uzinele de asamblare a tehnicii de calcul, aparatelor de uz casnic, etc. Astfel, pe linga intreprinderile mari, traiesc 2-3, iar uneori pina la 100 de intreprinderi mici. Una face piulite, alta face carcasuri, alta si asa mai departe.
Irlanda, care cu 10 ani in urma era una din tarile slab dezvoltate din Europa, astazi este una dintre cele mai dezvoltate, tot datorita dezvoltarii businessului mic. Un caz povestit de un businessman care a vizitat aceasta tara ni s-a parut interesant. Doi irlandezi au hotarit sa produca ciuperci. Evident, la inceput aveau numai ideea. Avind in posesie doar tehnologia si informatia de unde pot procura utilaj necesar, ei au inceput a cauta oameni care sa produca ciupercile, iar ei doar sa le vinda. Astfel ei au gasit circa 300 de persoane care au instalat pe paminturile lor utilajul necesar pentru producerea ciupercilor. In scurt timp afacerea a inceput sa mearga destul de bine. Ei au cumparat citeva automobile cu care stringeau ciupercile de la crescatori (acestea erau dispersati practic pe tot teritoriul Irlandei). Au cumparat si citeva camioane cu care transportau la doua companii din Marea Britanie ciupercile adunate. Dispunind totusi de resurse financiare destul de modeste, in curind au inceput sa aiba probleme cu achizitionarea ciupercilor, dat fiind faptul ca nu le ajungeau automobile. Au mai intervenit probleme si la transportarea ciupercilor in Marea Britanie. Astfel, s-a ajuns la situatia in care, parteneri lor englezi erau cit pe ce sa renunte la ei. Iesirea din situatie a fost distribuirea activitatilor la diferite companii specializate deja existente. Bunaoara a fost angajata, o mica intreprindere de transport, care transporta ciupercile de la crescatorie la minifabrica de prelucrare a fructelor, unde se prelucrau si se ambalau ciupercile pentru furnizare ulterioara. Astfel, criza a fost depasita, iar cei doi irlandezi au ajuns sa se ocupe doar de gestiunea afacerii.


Acesta este un caz clasic care demonstreaza eficienta existentei unui sector dezvoltat al micului business.
O alta particularitate a businessului mic in statele dezvoltate este sustinerea de care beneficiaza din partea guvernelor. In aceeasi Italie sau Irlanda, statul stimuleaza crearea asociatiilor de intreprinderi mici care sa le reprezinte interesele, ba mai mult chiar, subventioneaza activitatea lor in proportie de 70%

Realizarile si problemele businessului mic si mijlociu in R. Moldova.

La noi ca totdeauna
La 5 august 1999, guvernul a emis o Hotarire prin care a adoptat la nivel national Programul de sustinere a micului business pentru anii 1999-2000, prelungit ulterior pentru 2001. Acesta prevedea un sir de masuri destinate sa stimuleze crearea intreprinderilor mici si sa sustina intreprinderile deja existente. Desigur, majoritatea prevederilor nu au fost efectuate din lipsa resurselor financiare.
Totusi, unele lucruri s-au facut. Principalele reusite in ceea ce priveste micul business, au fost hotaririle de Guvern privind „Reglementarea controalelor activitatii agentilor economici” si adoptarea „Regulamentului cu privire la modul de incheiere, aplicare si reziliere a acordului privind creditul fiscal pentru subiectii micului business”, precum si a Standardului National de Contabilitate.
Creditul fiscal constituie o forma de scutire temporara de plata la Buget a impozitului pe venit. Suma creditului fiscal este egala cu suma venitului impozabil, care este lasat agentului economic pentru dezvoltarea productiei proprii de marfuri si servicii.
Creditul fiscal se legalizeaza prin semnarea unui acord creditar, incheiat intre intreprindere si Inspectoratul Fiscal teritorial.




Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }