Oferta de munca

Oferta de munca

Satisfacerea nevoii de munca se asigura pe baza folosirii posibilitatilor de munca existente in societate , respectiv a cantitatii de munca ce poate fi efectuata de populatia apta de munca a unei tari intr-o anumita perioada . Oferta de munca include toate persoanele capabile sa realizeze o munca pentru ele sau pentru altii , adica angajati si cei care cauta de lucru .

Oferta de munca reprezinta resursele de munca de care dispune societatea la un moment dat si care se delimiteaza pe baza urmatoarelor criterii : salarizarea ( remunerarea ) , posesia aptitudiniloe fizice si intelectuale necesare pentru o munca , cautarea sustinuta a unui loc de munca precum si disponibilitatea unei persoane de a ocupa imediat un loc de munca adica de a presta un serviciu .

Persoanele care nu indeplinesc cumulativ asemenea criterii nu se includ in oferta de munca . Doar un anumit numar din aceste persoane , sub influienta unor factori specifici care tin in deosebi de multidimensionalitatea populatiei , pot sa apara temporar pe piata muncii .

Oferta de munca depinde de numeroase trasaturi ale societatii in discutie .

Apoi sunt obiceiurile si legile legate de educatie si angajare , disponibilitatea fortei de munca de a lucra pentru salarii si celelalte stimulente care i se ofera si gradul de emigrare si imigrare permise .

In general , oferta de munca se refera la numarul de ore pe care populatia doreste sa le petreaca prestand activitati aducatoare de castig in fabrici , ferme , institutii de stat, intreprinderi , etc., sau activitati nelucrative .

Factorul esential in dezvoltarea economico-sociala a oricarei tari il constituie resursele umane ( potentialul uman ) de care dispune aceasta , resurse care constituie totalitatea populatiei tarii respective la un moment dat . Acest potential trebuie privit in primul rand ca un consumator colectiv , lucru ce se identifica cu populatia totala si ca un producator colectiv, lucru ce se identifica cu resursele de munca , adica cu numarul , experienta si gradul de pregatire al acestora .

Resursele de munca existente la un moment dat in societate exprima numarul persoanelor capabile de munca , respectiv acea parte din populatie care dispune de ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale care ii permit sa desfasoare o activitate utila .

In general , fiind exprimata prin numarul de lucratori , oferta de munca se deosebeste de cea a marfurilor printr-o serie de particularitati :

- fiind atasati mediului economico-social din care provin , lucratorii au o mobilitate spatiala si profesionala redusa ;

- fiind interesati atat de conditiile in care isi desfasoara munca cat si de cele in care vor   trebui sa traiasca , putem afirma cu certitudine ca marirea salariului nu este singurul element care determina lucratorii sa-si ofere serviciile unor firme ;

- serviciile umane sunt eminamente perisabile , efemere si nu se pot conserva , pentru a profita de o crestere ulterioara a pretului lor de vanzare ;

- oferta zilnica de munca are in buna masura un caracter rigid , obligatoriu ;

- oferta de munca nu se realizeaza in exclusivitate pe principiile economiei de piata .

Lucratorii nu sunt crescuti de parinti ca sa devina o marfa , scopul specializarii acestora nefiind acela de recuperare a investitiei sau de a obtine un beneficiu de pe urma lor . De aceea putem afirma ca alaturi de legile economice , mai actioneaza si cele demografice . In situatia unui lucrator individual , munca prestata incumba doua dezutilitati:

- sacrificarea timpului liber cu toate functiile lui ;

- eforturile si eventualele neplaceri aduse de munca .

Deci , fiecare ora de munca in plus care este prestata reprezinta pentru muncitor dezutilitate aditionala ( dezutilitate marginala a muncii ) .

Ea tinde sa creasca pe masura ce programul de lucru se prelungeste . Pentru ca salariatii sa fie mai motivati , salariul orar marginal trebuie sa fie mai mare . Reprezentarea grafica a celor prezentate o regasim in urmatoarea figura :

La acest nivel oferta de munca este influentata de urmatorii factori :

- marimea salariului ( nominal sau real ) ;

- raportul dintre utilitatea si dezutilitatea muncii ( relatia dintre efortul individual si costul de oportunitate ) ;

- nevoia de a subzista a salariatului si a familiei sale .

Oferta de munca a lucratorului depinde si de natura muncii , de securitatea ocuparii si de gradul de independenta economica etc .

Oferta de munca prezinta urmatoarele caracteristici :

- are o dinamica influientata de factori de natura demografica ( varsta , stare de sanatate , etc. ) , sociala ( educatie , stare sociala , calitatea vietii ) , economica ( continutul muncii , caracteristicile locului de munca ) , psihologica ( comportament , atitudine fata de munca , etc. ) .

- este eterogena sub aspect structural , profesional si ocupational ;

- are un grad redus de substitubilitare ;

- are caracter rigid deoarece se formeaza intr-o perioada indelungata si prezinta o modalitate redusa in privinta schimbarii locului de munca , domiciliului si specializarii profesionale , etc. ;

- posesorul fortei de munca asteapta maximum de venit pentru serviciul prestat patronului .

Dinamica ofertei de munca depinde de mai multe grupe de factori :

- factori ce tin de salarizare , asa cum se prezinta in figura 5 ;

* tarifele de salarizare ( Sh ) care influienteaza direct proportional oferta de munca ;

* dinamica tarifelor de salarizare pe alte segmente ale pietei muncii ;

* aspectele nemonetare ale locurilor de munca , respectiv conditiile de lucru , specificul procesului de munca , culture organizationala , etc.

Salariul

orar ( Sh ) Sh Oferta de munca

Sh

Sh Cantitatea de munca ( L )

( ore/zi)

L    L L

Figura 5 . Dinamica ofertei de munca dupa tariful de salarizare

- factori care tin de productivitatea marginala a muncii . Aici trebuie sa se aiba in vedere costurile pregatirii pentru o anumita profesie ( atat pentru angajat cat si pentru angajator ) , numarul de persoane calificate in aceasta profesie si efectele muncii lor ;

- factori care tin de individ si climatul patronal . In aceasta grupa se pot include :

durata studiilor ; varsta de pensionare ; durata saptamanii de lucru ; relatiile interumane la locul de munca ; concediile de odihna ; etc.

Pe temeiul unor astfel de factori se poate calcula rata populatiei active . Aceasta reprezinta raportul procentual intre numarul persoanelor care cauta un loc de munca si totalul populatiei .

Oferta de munca , desi rigida , nu este total inelastica , deoarece cu cat durata de analiza a ofertei de munca se mareste , cu atat creste elasticitatea acesteia . Totodata , exista un grad ridicat de mobilitate a ofertei de munca , generat de imobilitatea ocupationala ( in sensul ca lucratorii sunt neomogeni datorita diferentelor in privinta duratei studiilor , aptitudinilor native , ca si in ceea ce priveste disponibilitatea de a asimila cunostinte noi ) si de imobilitatea geografica ( determinata de diverse forme de bariere monetare sau nemonetare referitoare la schimbarea domiciliului , ca si de anumite raporturi sociale trainice cu familia , cu prietenii , etc.

In literatura de specialitate se utilizeaza notiunea de oferta individuala de munca si de decizia de participare la forta de munca , iar salariul minim la care un individ este dispus sa munceasca se numeste salariu de rezervare . Sub acest nivel , individul nu participa la forta de munca .

Curba ofertei de munca intr-o economie reflecta ansamblul deciziilor alternative privind cantitatea de munca pe care omul este dispus sa o presteze in functie de salariu .

Oferta de munca , sub aspectul cantitatii , reflecta interesul omului de a compara investitiile pentru continuarea educatiei , pentru sanatate sau pentru formarea sa profesionala , cu veniturile pe care le va obtine in viitor .

Oferta de munca , sub aspectul calitatii , reflecta dorinta omului de a investi in el insusi , adica de a dezvolta capitalul uman . Cresterea investitiilor in capitalul uman determina cresterea ofertei de munca , deoarece oamenii mai calificati si mai educati sunt mai productivi in economie .

Toate acestea dovedesc ca oferta de munca are un dinamism specific , reflectand totodata corelarea stransa intre nevoia sociala a omului de a cunoaste si a se dezvolta sub aspect profesional si cultural si nevoia economica de a valorifica pregatirea si de a obtine un venit , ambele aspecte interesand atat pe lucrator cat si pe angajator .

Astfel , deciziile privind oferta de munca sunt luate in familie pe baza analizei veniturilor acesteia si a interesului de majorare a acestor venituri .