Organizarea institutionala a auditului public intern in romania

ORGANIZAREA INSTITUTIONALA A AUDITULUI PUBLIC INTERN IN ROMANIA

In tara noastra , Legea 672 din 19 decembrie 2002 reglementeaza auditul public intern la entitatile publice, cu privire la formarea si utilizarea fondurilor publice si administrarea patrimoniului public.

Legea 672/2002 - privind auditul public intern , defineste termenii si expresiile de mai jos dupa cum urmeaza:

a) audit public intern - activitatea functional independenta si obiectiva, care da asigurari si consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice, perfectionand activitatile entitatii publice; ajuta entitatea publica sa isi indeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si metodica, care evalueaza si imbunatateste eficienta si eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor de administrare;

b) entitate publica - autoritatea publica, institutia publica, compania/societatea nationala, regia autonoma, societatea comerciala la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar majoritar, cu personalitate juridica, care utilizeaza/administreaza fonduri publice si/sau patrimoniu public;

c) fonduri publice - sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele institutiilor publice autonome, fondurile provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si a caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice si din fonduri externe nerambursabile;

d) circuitul auditului - stabilirea fluxurilor informatiilor, atributiile si responsabilitatile referitoare la acestea, precum si arhivarea documentatiei justificative complete, pentru toate stadiile desfasurarii unei actiuni, care sa permita totodata reconstituirea operatiunilor de la suma totala pana la detalii individuale si invers.

Potrivit prevederilor Legii 672/2002, obiectivele auditului public intern sunt:

a) asigurarea obiectiva si consilierea, destinate sa imbunatateasca sistemele si activitatile entitatii publice;

b) sprijinirea indeplinirii obiectivelor entitatii publice printr-o abordare sistematica si metodica, prin care se evalueaza si se imbunatateste eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor administrarii.

Sfera auditului public intern cuprinde:

a) activitatile financiare sau cu implicatii financiare desfasurate de entitatea publica din momentul constituirii angajamentelor pana la utilizarea fondurilor de catre beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenta externa;

b) constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea si stabilirea titlurilor de creanta, precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;

c) administrarea patrimoniului public, precum si vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;

d) sistemele de management financiar si control, inclusiv contabilitatea si sistemele informatice aferente.

Auditul public intern este organizat astfel:

a) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI);

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI);

c) compartimentele de audit public intern din entitatile publice.

a) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) s-a infiintat in baza Hotararii Guvernului nr. 235/2003.

Comitetul pentru Audit Public Intern este un organism cu caracter consultativ, care are ca rol definirea strategiei si imbunatatirea activitatii de audit public intern. Acest organism functioneaza pe langa Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului Public Intern, ce face parte integranta din Ministerul finantelor Publice.

Comitetul pentru Audit Public Intern este format din 11 membri, specialisti in domeniul auditului si in domenii adiacente acestuia. Comitetul este condus de un presedinte ales din cadrul membrilor, iar in lipsa acestuia, comitetul este condus de vicepresedinte. Mandatul presedintelui este de trei ani si poate fi reinnoit.

H.G. 235 din 4 martie 2003 stabileste modul de nominalizare a membrilor CAPI, astfel:

• presedintele Camerei Auditorilor Financiari din Romania;
• doi profesori universitari cu specialitate in domeniul auditului public intern ; pentru desemnarea celor doi profesori universitari normele prevad consultarea a cel putin cinci institutii de invatamant superior din Romania.
• trei specialisti cu inalta calificare in domeniul auditului public intern ; acesti specialisti au fost desemnati in CAPI prin consultarea urmatoarelor institutii publice:

ministere cu atributii economice, respectiv la acea data Ministerul Industriei si al Resurselor, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si padurilor, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei;

ministere cu atributii sociale, cum ar fi Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale;

• directorul general al UCAAPI;
• patru experti din alte domenii de activitate, respectiv contabilitate publica, juridic, sisteme informatice; pentru desemnarea acestora a fost consultat:

Corpul expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania si Asociatia Generala a Economistilor din Romania, pentru expertii in domeniul contabilitatii publice;

Ministerul Justitiei pentru desemnarea expertilor din domeniul juridic;

Ministerul Comunicatiei si Tehnologiei Informatiilor pentru desemnarea expertilor in sisteme informatice.

Conform Regulamentului de organizare a Comitetului pentru Audit Public Intern, acesta ar trebui sa se intalneasca in sedinte ordinare, o data pe trimestru si in sedinte extraordinare ori de cate ori este nevoie. Avand in vedere ca activitatea de audit public intern este in plina organizare, comitetul se intalneste de regula lunar.

Membrii CAPI isi pot inceta activitatea in acest comitet in urmatoarele conditii:

• la cerere;
• in cazul in care intr-o perioada mai mare de 6 luni nu-si pot exercita atributiile;
• in cazul in care un membru primeste o condamnare penala pe baza unei hotarari judecatoresti definitive;
• in caz de deces;

In cazul in care intervine una din situatiile prezentate mai sus, presedintele CAPI va informa ministrul Finantelor Publice, care va emite un ordin in acest sens, locul vacant fiind completat dupa aceeasi procedura prezentata anterior. Se constata ca din situatiile de incetare a calitatii de membru CAPI, lipseste "destituirea". Aceasta nu este o scapare a legii, ci a fost omisa intentionat tocmai in scopul demonstrarii independentei activitatii de audit public intern si respectiv a auditorului. De asemenea, lipsa acestei prevederi se vrea ca o evitare a imixtiunii politicului in administratia publica.

In desfasurarea activitatii, membrii CAPI au urmatoarele atributii:

1. dezbat planurile strategice de dezvoltare in domeniul auditului public intern si emit o opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia;
2. dezbat si emit o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI in domeniul auditului public intern;
3. dezbat si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit public intern si il prezinta Guvernului;
4. avizeaza planul misiunilor de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale;
5. dezbat si emit o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale;
6. analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii interni in cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii interni, emitand o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de acestia;
7. analizeaza acordurile de cooperare intre auditul intern si cel extern referitor la definirea conceptelor si la utilizarea standardelor in domeniu, schimbul de rezultate din activitatea propriu-zisa de audit, precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor;
8. avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI.

b) Unitatea centrala de armonizare a auditului public intern (UCAAPI) este un departament distinct constituit in cadrul Ministerului Finantelor Publice si este in subordinea directa a ministrului finantelor publice (fig. 3.1.). Acesta este format din compartimente de specialitate, care au rolul de a stabili strategia dezvoltarii auditului public intern in Romania.

UCAAPI este condus de un director general numit de ministrul finantelor publice, cu avizul CAPI si care devine membru al celei din urma structuri.

Directorul general si personalul angajat al UCAAPI sunt functionari publici cu inalta pregatire in domeniul financiar contabil si/sau audit au o competenta profesionala corespunzatoare si indeplinesc cerintele Codului privind conduita etica a auditorului intern. Eliberarea din functie a directorului UCAAPI poate fi facuta numai de ministrul finantelor publice, insa cu avizul CAPI.

Atributiile de baza ale UCAAPI sunt:

elaborarea strategiei si a cadrului normativ general;

are rol de coordonare si evaluare a activitatii de audit public intern la nivel national;

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale.

Legea 672/2002 stabileste obiectivele UCAAPI, in vederea indeplinirii atributiilor ce-i revin, astfel:

1. elaboreaza, conduce si aplica o strategie unitara in domeniul auditului public intern si monitorizeaza la nivel national aceasta activitate;
2. dezvolta cadrul normativ in domeniul auditului public intern;
3. dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme, bazate pe standardele internationale, inclusiv manualele de audit intern;
4. dezvolta metodologiile in domeniul riscului managerial;
5. elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern;
6. avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate in domeniul auditului public intern;
7. dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit public intern si elaboreaza raportul anual, precum si sinteze, pe baza rapoartelor primite;
8. efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale;
9. verifica respectarea normelor, instructiunilor, precum si a Codului privind conduita etica a auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile corective necesare, in cooperare cu conducatorul entitatii publice in cauza;
10. coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala in domeniul auditului public intern;
11. avizeaza numirea/destituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile publice;
12. coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din Romania;
13. coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state, inclusiv din Comisia Europeana.

Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului Public Intern este compusa din trei servicii (fig. 3.2.) conduse de catre un sef de serviciu, care are calitatea de auditor superior. Cele trei servicii sunt:

serviciul Strategie si metodologie, care are ca atributii elaborarea normelor generale de audit pentru fiecare tip de audit, elaboreaza si fundamenteaza planurile de audit si efectueaza analiza de risc pentru institutiile centrale de stat.

serviciul Operational de audit public intern care are rolul de a evalua activitatile de audit public intern la ordonatorii principali de credite, in special la ordonatorii centrali, cum sunt ministerele si alte organe centrale de stat.

serviciul de Evaluare si raportare a activitatii de audit public intern, care evalueaza modul in care se duc la indeplinire normele elaborate si centralizeaza si raporteaza rapoartele de audit.