QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Modelarea si simularea proceselor economice - test








MODELAREA SI SIMULAREA PROCESELOR ECONOMICE - TEST


1) Selectati afirmatia falsa despre utilizarea modelelor economico-matematice.






modelul este o reprezentare simplificata si izomorfa a realitatii, menita sa permita studiul acesteia altfel decat prin experimentare directa;


modelul reflecta intr-un mod conventional principalele caracteristici ale realitatii, considerate esentiale pentru scopul cercetarii;


cu ajutorul modelelor se identifica solutii optime la probleme complexe, formulate ambiguu si cu date de intrare imprecise si incomplete;


un model trebuie sa fie simplu, robust, usor de aplicat si de controlat;


„manipularea” modelului presupune transformari ale valorilor exogene in valori cautate/studiate ale variabilelor endogene care descriu caracteristicile esentiale ale obiectului studiat.



ANS:  3


2) Expresia matematica care limiteaza intervalul in care variabilele rezultat ar putea fi calculate este echivalenta:



unei functii obiectiv;


unui criterii de decizie;


unei restrictii;


unei functii de utilitate;


unei variabile duale.



ANS:  3


3) O solutie optima se identifica:



din multimea solutiilor admisibile folosind un anume criteriu de decizie sau o functie scop;


din multimea valorilor variabilelor independente;


cu ajutorul unei tehnici de simulare sau a unor metode euristice;


cu ajutorul mai multor criterii de decizie / functii scop (independente) considerate simultan;


luand in considerare subiectivismul cercetatorului decidentului.



ANS:  1


4) Spre deosebire de programarea liniara sau programarea dinamica, simularea nu se bazeaza pe un model analitic. Aceasta presupune ca rezultatele obtinute prin simulare sunt:



valori optime;


simplificate;


euristice;


aproximari ale unor valori reale;


nerealiste.



ANS:  4


5) Printre aspectele relevante pentru diferentierea modelelor normative (bazate pe optimizare) si cele descriptive (bazate pe satisfactie) nu se enumera:



multimea conditiilor ce trebuie satisfacute;


alternative studiate;


ordonarea si testarea alternativelor;


numarul de decidenti;


modelul de testare utilizat



ANS:  4


6) In functie de natura datelor, modelele se impart in urmatoarele categorii:



deterministe / stochastice / fuzzy;


multiatribut / multiobiectiv;


modele de optimizare / de simulare;


de previziune, de organizare, de coordonare, de antrenare, de control;


normative /descriptive.



ANS:  1


7) Selectati afirmatia falsa din urmatoarele propozitii referitoare la avantajele oferite de tehnica simularii:



simularea poate fi folosita pentru a verifica o solutie nesigura obtinuta pe cale analitica;


simularea permite controlul fenomenelor reale, prin solutiile oferite putandu-se corecta deciziile efectuate anterior;


simularea permite intuirea unor fenomene reale, verificandu-se verosimilitatea unor ipoteze de evolutie;


prin simulare se pun in evidenta acele variabile semnificative pentru studiul fenomenului real si legaturile dintre acestea;


prin formularea si experimentarea unor modele, prin simulare se pot culege in mod sistematic date concludente si sugestive pentru evolutia fenomenelor reale.



ANS:  1


8) Determinati din urmatoarea enumerare:


conceptul folosit pentru a descrie multimea finita de operatii / instructiuni / comenzi care executate intr-o anumita succesiune duc la transformarea datelor de intrare intr-un set de valori de iesire.



vector


algoritm


structura


model


problema



ANS:  2


9) Marimile care caracterizeaza procesele economice din punct de vedere al preciziei lor pot fi clasificate in marimi:


A. Fuzzy/vagi;

B. Aproximative;

C. Euristice;

D. Exacte;

E. Stochastice;

F. Deterministe;

G. Precise;

H. Imprecise.


Indicati combinatia corecta:



A+B+H


D+F+G


A+E+F


C+E+H


A+B+G



ANS:  3


10) Atunci cand gradul ridicat de precizie a datelor folosite se asociaza unui grad mediu de completitudine se recomanda utilizarea:



analogiilor; 


modelelor deterministe;


abordarii stochastice;


multimilor vagi (fuzzy);


informatiilor nerelevante.



ANS:  2


11) Selectati afirmatia falsa referitoare la experimentarea unui model economico-matematic:



aceasta se poate face in plan real, prin interventia cercetatorului in definirea cadrului de experimentare;


aceasta se poate realiza 'in plan virtual' pe esantioane de mari dimensiuni, furnizand estimari complete la costuri rezonabile;


este o etapa necesara a procesului de modelare fiind precedata de identificarea problemei prin cunoasterea detaliata a realitatii si de construirea modelului propriu-zis;


este o etapa necesara a procesului de modelare fiind urmata de rezolvarea si implementarea modelului si, eventual, de actualizarea solutiei prin analiza de senzitivitate;


aceasta se poate face 'in plan real' prin observarea completa sau exhaustiva a realitatii.



ANS:  5


12) Referitor la o problema de programare liniara, introducerea impreciziei (relaxarea datelor inexacte), prin care coeficientii variabilelor sau termenii liberi ai restrictiilor sunt multimi vagi, conduce la:



programarea dinamica;


programarea fuzzy;


programarea in numere intregi;


programarea stochastica;


programarea in numere intregi.



ANS:  2


13) In cazul problemelor de dimensiuni mari, de natura stochastica sau vaga, se recomanda:



algoritmi exacti;


algoritmi euristici;


algoritmi bazati pe tehnici de optimizare;


algoritmi lingvistici;


algoritmi de programare liniara cu variabile 0/1.



ANS:  2


14) Metodele de tip determinist se folosesc, in general, atunci cand:



problema descrisa este complexa si se pot crea scenarii de evolutie probabila descrise prin variabile aleatoare;


dispunem de date inexacte, dar problema este de dimensiuni mari;


dispunem de date suficient de precise si in cantitate mare;


dispunem de date inexacte; dar problema este de dimensiuni mici;


se doreste previzionarea comportamentului unui sistem economico-social caracterizat prin mai multe stari posibile.



ANS:  3


15) Solutia oferita prin aplicarea modelelor euristice este:



solutie optima;


solutie optima cu o anumita probabilitate;


o solutie 'buna' fara sa se arate ca este 'cea mai buna posibila';


solutie suboptimala cu o anumita probabilitate;


solutie intreaga.



ANS:  3


16) Selectati afirmatia falsa: 'Recunoasterea faptului ca in studiul fenomenelor socio-economice, cresterea preciziei datelor afecteaza in sens invers proportional completitudinea acestora conduce la:



abordarea stochastica a problemelor'.;


folosirea teoriei jocurilor';


abordarea cu ajutorul multimilor vagi';


abordarea prin strategii de tipul 'incercare si eroare'.;


folosirea tehnicilor de optimizare'.



ANS:  5


17) Pentru rezolvarea unor probleme in care volumul de date disponibile este redus se pot folosi:



modele deterministe;


modele stochastice;


modele probabilistice;


modele fuzzy;


modele econometrice.



ANS:  2


18) Modelele de simulare au un caracter:



deductiv;


stochastic;


probabilist;


procedural;


determinist.



ANS:  4


Selectati afirmatia falsa:



scaderea simultana a preciziei si completitudinii datelor folosite intr-un model economico-matematic permite o abordare optimala cu ajutorul modelelor deterministe.


precizia si completitudinea reprezinta atribute distincte, care dau masura utilitatii unui set de date pentru extragerea unor informatii necesare procesului decizional.


scaderea alternativa a preciziei sau completitudinii datelor conduce la o abordare stochastica, la folosirea teoriei jocurilor strategice sau a multimilor fuzzy.


precizia si completitudinea ridicate ale datelor folosite intr-un model economic-matematic fac posibila aplicarea cu bune rezultate a tehnicilor de invatare de tip 'incercare si eroare'.


cel mai adesea, complexitatea fenomenelor si proceselor economico-sociale conduc la imposibilitatea obtinerii simultane a unei precizii ridicate si a unui grad de completitudine mare a informatiilor disponibile.



ANS:  1


20) Selectati afirmatia falsa referitoare la decizia economica:



„decizia presupune alegerea intre mai multe variante de decizie (formulate ca alternative mutual exclusive)”;


„decizia economica presupune activitatea de cautare constienta a unei variante de actiune menita sa contribuie la atingerea unui obiectiv stabilit anterior”;


„decizia rezulta ca urmare a procesarii in mod constient si rational a unor informatii si cunostinte”;


„decizia apartine unei persoane sau grup de persoane care dispune de autoritatea necesara si care raspunde de gestiunea eficienta a unor resurse intr-o organizatie”;


„decizia economica implica folosirea unor algoritmi de tip determinist, aplicati pentru date de intrare exacte, rezultatul deciziei fiind o strategie optima de actiune”.



ANS:  5


21) Diferenta dintre valoarea obtinuta prin decizia optima pentru o anumita stare a naturii si valoarea rezultata din oricare alta alegere a variantei decizionale se numeste:



risc;


rationalitate;


regret;


incertitudine;


eroare.



ANS:  3


22) Diferenta principala dintre modul in care actioneaza natura (mediul inconjurator) si modul in care ar actiona un partener constient consta in faptul ca:



timpul de reactie de care dispune decidentul este mai scurt;


mediul extern „actioneaza” fara un scop;


actiunile mediului pot fi prevazute in ipoteza de rationalitate; 


in general, natura „actioneaza” in favoarea decidentului;


natura este 'previzibila'.



ANS:  2


23) Caracteristic situatiei decizionale in conditii de certitudine este faptul ca:



fiecarei variante decizionale ii corespund mai multe consecinte decizionale pentru care nu se cunosc probabilitatile de aparitie;


fiecarei variante decizionale ii corespund mai multe consecinte decizionale pentru care se cunosc probabilitatile de aparitie;


elementele procesului decizional sunt variabile controlabile, cu caracteristici cunoscute, cu evolutii ce pot fi anticipate cu precizie acceptabila;


numarul de variabile (atat controlabile, cat si necontrolabile) este ridicat, totusi anticiparea evolutiei celor necontrolabile este posibila (cu un grad satisfacator de aproximatie);


probabilitatea de aparitie a unor consecinte decizionale poate fi determinata prin estimari subiective sau prin studiul statistic al frecventei de aparitie a unor elemente aleatoare.



ANS:  3


24) Ca regula de identificare a variantei optime de decizie nu poate fi considerata:



exprimarea preferintei subiective sau intuitive a decidentului;


compararea „calitatii” fiecarei variante decizionale cu ajutorul unei reguli de decizie;


folosirea unor metode analitice;


folosirea unor metode euristice;


compararea „utilitatii” fiecarei variante decizionale.



ANS:  1


25) Decizii in conditii de incertitudine se iau atunci cand:



nu exista informatii privind probabilitatile de realizare ale starilor naturii;


managerul dispune de informatii complete asupra desfasurarii viitoare a procesului analizat;


nu se pot identifica elementele generale ale unui model de decizie;


se cunosc probabilitatile de realizare a starilor naturii;


fiecarei variante ii corespunde o singura consecinta/ un singur rezultat.



ANS:  1


26) Ca metoda de rationalizare a deciziilor in conditii de incertitudine se recomanda folosirea:



numai a tehnicii de tip pesimist sau prudent (Wald) avand in vedere ipoteza aversiunii fata de risc a agentilor economici;


numai a tehnicii de tip optimist avand in vedere ipoteza inclinatiei fata de risc a agentilor economici;


indicatorului de tip speranta matematica a consecintelor decizionale;


indicatorului de tip speranta matematica pentru matricea regretelor;


urmatoarelor tehnici: Wald, Savage, Hurwicz, Laplace.



ANS:  5


27) Deciziile in conditii de risc se deosebesc de cele in conditii de incertitudine prin faptul ca:



la primele se cunosc probabilitatile asociate starilor obiective ale naturii;


la primele, decidentul foloseste conceptul de utilitate;


primele se refera la mai multe criterii;


primele presupun pierderi mai mari decat celelalte;


primele sunt conditionate de celelalte.



ANS:  1


28) In cazul unei probleme decizionale cu consecinte de tip profit, alegerea variantei decizionale optime in conditii de incertitudine cu criteriul Savage se face aplicand formula:

unde:

Cij - consecinta economica (de tip profit) a alegerii variantei de decizie i, i=1,,m, in conditiile in care s-a produs starea naturii j, j=1,,n;

V* - varianta optima;

pj – probabilitatea manifestarii pentru starea naturii SNj.






max




ANS:  5


29) In cazul unei probleme decizionale cu consecinte de tip profit, alegerea variantei decizionale optime in conditii de incertitudine cu criteriul Wald se face aplicand formula:

unde:


Cij consecinta economica a alegerii variantei de decizie i, i=1,,m, in conditiile in care s-a produs starea obiectiva j, j=1,,n;

V* varianta optima;

pj – probabilitatea manifestarii starii a naturii j.







unde



ANS:  1


30) Selectati afirmatia falsa:



Ca tehnica de rationalizare a deciziilor in conditii de risc se foloseste transformarea unor judecati calitative de verosimilitate in echivalente numerice (valori in intervalul [0,1]).


Deciziile in conditii de risc se adopta intotdeauna pe baza unor ipoteze privind rezultatele potentiale pentru fiecare varianta decizionala in parte.


Deciziile in conditii de risc se adopta pe baza preferintei decidentului pentru consecintele decizionale exprimate prin atitudinea fata de risc (neutralitate, de inclinatie, de aversiune).


Pentru rationalizarea deciziilor in conditii de nedeterminare se folosesc probabilitati estimate subiectiv de catre decident (pe baza experientei, intuitiei) sau determinate obiectiv (prin metode statistico-matematice).


Luarea deciziilor in conditii de risc poate fi efectuata prin compararea valorii asteptate asociate variantelor decizionale cu valoarea identificata de regula prudenta  maximin (Wald).



ANS:  5


31) Selectati afirmatia adevarata referitoare la valoarea informatiei perfecte (VIP):

unde:

Cij consecinta economica (de tip profit) a alegerii variantei de decizie i, i=1,,m, in conditiile in care s-a produs starea obiectiva j, j=1,,n;

pj – probabilitatea manifestarii starii a naturii j.



este data de diferenta dintre profitul estimat a fi obtinut in conditiile cunoasterii complete a informatiilor si costul achizitionarii informatiilor perfecte (C);


rolul informatiei perfecte este dat de posibilitatea (teoretica) de a preschimba situatia decizionala din una in conditii de risc intr-una in conditii de incertitudine;


valoarea VIP pentru modelele de decizii incerte este mai mica in comparatie cu valoare VIP calculata pentru decizii in conditii de risc;


se calculeaza cu formula: VIP =;


daca VIP > C nu se recomanda achizitionarea informatiei perfecte / aditionale.



ANS:  4


32) Metoda arborilor de decizie presupune:



evaluarea nodurilor initiale inaintea celor finale;


evaluarea tuturor nodurilor de decizie inaintea celor de tip incertitudine;


eliminarea din calcul a variantelor aparent nefavorabile la un anumit moment;


alegerea variantei cu cea mai mare probabilitate de realizare;


evaluarea nodurilor de tip eveniment inaintea nodurilor de tip decizie.



ANS:  5


33) Selectati afirmatia falsa referitoare la metoda arborelui de decizie:


O intreprindere din sectorul public are la dispozitie trei variante de extindere a activitatii din care doreste sa selecteze varianta optima in conditiile minimizarii investitiilor (tabelul 1 – sume necesare stabilite pe baza informatiilor din studiile de fezabilitate) si in trei scenarii posibile / stari ale naturii (evolutie favorabila, satisfacatoare, nefavorabila a economiei in urmatorii ani).

Tabelul 1. Matricea consecintelor

Variante decizionale

Starile naturii

S1

S2

S3

V1

V2

V3












se aplica la situatiile decizionale de mare complexitate, in care sunt implicate evenimente aleatorii care se produc succesiv;


in reprezentarea diagramei apar trei tipuri de noduri (de decizie, de tip eveniment /de tip consecinta sau finale);


fiecare nod are mai multe noduri ascendente si descendente;


alegerea variantei optime se realizeaza pe baza analizei comparative a sperantelor matematice calculate pana la nivelul nodului initial;


gasirea unei solutii „optime” este echivalenta cu alegerea unui drum complet in arbore (pornind de la nodurile finale ale arborelui si pana la nodul initial).



ANS:  3


34) Indicati raspunsul correct:


Folosind teoria deciziilor in conditii de incertitudine si programul informatic WINQSB/ modulul Decision Analysis s-au obtinut rezultatele prezentate in tabelul 2.Tabelul 2. Rezultatele obtinute cu WINQSB/DA

Criterion

Best Decision

Decision Value

Maximin

V3


Maximax

V1


Hurwicz (p=0.8)

V1


Minimax Regret

V3


Expected Value

V3


Equal Likelihood

V3


Expected Regret

V3


Expected Value without any Information =   ($11000)

Expected Value with Perfect Information=   ($10916.67)

Expected Value of Perfect Information =      $83.33

In cazul unui decident neutru fata de risc, varianta optima:



este varianta 1;


este varianta 2;


este varianta 3;


poate oricare dintre variante, in mod indiferent;


nu se poate preciza optimalitatea pentru nici o varianta.



ANS:  5


35) Indicati raspunsul correct:


Folosind teoria deciziilor in conditii de incertitudine si programul informatic WINQSB/ modulul Decision Analysis s-au obtinut rezultatele prezentate in tabelul 2. Tabelul 2. Rezultatele obtinute cu WINQSB/DA

Criterion

Best Decision

Decision Value

Maximin

V3


Maximax

V1


Hurwicz (p=0.8)

V1


Minimax Regret

V3


Expected Value

V3


Equal Likelihood

V3


Expected Regret

V3


Expected Value without any Information =   ($11000)

Expected Value with Perfect Information=   ($10916.67)

Expected Value of Perfect Information =      $83.33

Selectati afirmatia falsa referitoare la valoarea informatiei perfecte (VIP) pentru aceasta problema decizionala:



daca se dispune de posibilitatea achizitiei de informatie completa, iar pretul acesteia este de 83,33 u.m., nu se recomanda achizitionarea informatiei;


daca se dispune de posibilitatea achizitiei de informatie completa, iar pretul acesteia este de mai mic de 83,33 u.m., nu se recomanda completarea informatiilor;


valoarea informatiei perfecte este de 83,33 u.m.


valoarea asteptata a profitului in conditiile dispunerii de informatie perfecta este de 10916.67 u.m.;


valoarea asteptata a profitului fara informatie perfecta este de 11000 u.m.



ANS:  2


36) Indicati raspunsul correct:


Folosind teoria deciziilor in conditii de incertitudine si programul informatic WINQSB/ modulul Decision Analysis s-au obtinut rezultatele prezentate in tabelul 2.

Tabelul 1. Matricea consecintelor

Variante decizionale

Starile naturii

S1

S2

S3

V1

V2

V3











Tabelul 2. Rezultatele obtinute cu WINQSB/DA

Criterion

Best Decision

Decision Value

Maximin

V3


Maximax

V1


Hurwicz (p=0.8)

V1


Minimax Regret

V3


Expected Value

V3


Equal Likelihood

V3


Expected Regret

V3


Expected Value without any Information =   ($11000)

Expected Value with Perfect Information=   ($10916.67)

Expected Value of Perfect Information =      $83.33

In conditii de risc (prin acordarea unor probabilitati celor 3 stari ale naturii), valoarea informatiei perfecte:



se pastreaza constanta;


se reduce cu 83,33 um.:


creste cu 83.33. um:


creste cu o valoare care se poate calcula cu informatiile disponibile in tabelul 1;


se reduce cu o valoare care se poate calcula cu informatiile disponibile in tabelul 1



ANS:  5


37) Indicati raspunsul correct:


Folosind teoria deciziilor in conditii de incertitudine si programul informatic WINQSB/ modulul Decision Analysis s-au obtinut rezultatele prezentate in tabelul 2.

Tabelul 1. Matricea consecintelor

Variante decizionale

Starile naturii

S1

S2

S3

V1

V2

V3











Tabelul 2. Rezultatele obtinute cu WINQSB/DA

Criterion

Best Decision

Decision Value

Maximin

V3


Maximax

V1


Hurwicz (p=0.8)

V1


Minimax Regret

V3


Expected Value

V3


Equal Likelihood

V3


Expected Regret

V3


Expected Value without any Information =   ($11000)

Expected Value with Perfect Information=   ($10916.67)

Expected Value of Perfect Information =      $83.33

Pentru modelul matriceal in conditii de risc, folosind aceeasi matrice a consecintelor (tabelul 1), informatia disponibila se suplimenteaza cu vectorul de probabilitati asociate starilor naturii: (0,35, 0,45, 0,2). Atunci, rezultatul (vezi tabelul 2) se modifica in cazul aplicarii criteriului:



maxmin (criteriul Wald);


maxmax (criteriul superoptimist);


Hurwicz;


expected value (valoare asteptata);


equal likelihood (criteriul Laplace).



ANS:  4


38) Indicati raspunsul corect.

Construind arborele de decizie pentru matricea consecintelor din tabelul 1 si folosind probabilitatile asociate starilor naturii de 0,35, 0,45 si 0,2 se obtine figura 1 - rezolvarea corespunde celei din produsul informatic WINQSB/modulul Decision Analysis.

Tabelul 1. Matricea consecintelor

Variante decizionale

Starile naturii

S1

S2

S3

V1

V2

V3










Valoarea nodului 4 s-a calculat:


alegand minimul dintre valorile nodurilor imediat urmatoare;


prin calculul valorii asteptate utilizand valorile nodurilor imediat urmatoare si probabilitatile asociate;


prin media aritmetica;


independent de probabilitati;


pe baza valorii din nodul 1.



ANS:  2


39) Indicati raspunsul corect.

Construind arborele de decizie pentru matricea consecintelor din tabelul 1 si folosind probabilitatile asociate starilor naturii de 0,35, 0,45 si 0,2 se obtine figura 1 - rezolvarea corespunde celei din produsul informatic WINQSB/modulul Decision Analysis.

Tabelul 1. Matricea consecintelor

Variante decizionale

Starile naturii

S1

S2

S3

V1

V2

V3











Selectati afirmatia falsa despre nodul 4:



este un nod de tip decizie;


este un nod de tip eveniment / sansa;


valoarea sa este de -11375 u.m.;


valoarea se calculeaza prin speranta matematica a valorile din nodurile imediat urmatoare;


nu este luat in considerare pentru identificarea solutiei optime.



ANS:  1


Indicati raspunsul corect.

Construind arborele de decizie pentru matricea consecintelor din tabelul 1 si folosind probabilitatile asociate starilor naturii de 0,35, 0,45 si 0,2 se obtine figura 1 - rezolvarea corespunde celei din produsul informatic WINQSB/modulul Decision Analysis. I

Tabelul 1. Matricea consecintelor

Variante decizionale

Starile naturii

S1

S2

S3

V1

V2

V3











Valoarea asociata nodului 1:



desemneaza strategia optima pentru procesul decizional;


este calculata ca speranta matematica a valorilor din nodurile 2, 3 si 4;


este o valoare neafectata de risc;


exprima inclinatia fata de risc a decidentului;


este determinata prin compararea valorilor din nodurile 2, 3  si 4 (noduri imediat urmatoare).



ANS:  5


41) Selectati afirmatia falsa despre optimizarea multicriteriala:



in cazul optimizarii multiobiectiv, multimea variantelor de decizie este finita;


conceptul de multicriterialitate este strans legat de optimizarea flexibila;


cazul optimizarii multiobiectiv se trateaza distinct de cazul optimizarii multiatribut;


in marea lor majoritate, problemele decizionale economice sunt multicriteriale;


orice problema de optimizare multicriteriala evidentiaza o solutie suboptimala care rezulta prin considerarea tuturor criteriilor simultan.



ANS:  1


42) In teoria stiintifica a deciziilor, utilitatea reprezinta:



o valoare subiectiva asociata unui anumit rezultat economic si asigura comparabilitatea variantelor decizionale evaluate cu ajutorul mai multor criterii;


o curba ce exprima valoarea asteptata in conditii de informatii perfecte si riscul asociat;


o curba ce reprezinta valoarea asteptata a indicatorului in functie de timp;


valoarea castigului estimat pentru cea mai defavorabila situatie / stare a naturii;


valoarea pierderii estimate pentru cea mai defavorabila situatie / stare a naturii.



ANS:  1


43) Selectati afirmatia falsa: „In cazul optimizarii multiatribut:



multimea alternativelor/variantelor de actiune este finita;


fiecare alternativa este caracterizata de mai multe atribute;


alternativa optima aleasa este aceea care satisface cel mai bine toate atributele; 


exista metode specifice pentru situatii caracterizate de risc si incertitudine;


multimea solutiilor posibile este infinita”.



ANS:  5


44) Pe baza tabelelor 3 si 4, indicati raspunsul corect:


In vederea achizitionarii unui scanner de mare productivitate, o institutie publica a intocmit un caiet de sarcini care a indicat urmatoarele criterii ca foarte importante pentru adjudecarea ofertelor de licitatie:


Criteriul C1 – valoarea echipamentului (mii lei)

Criteriul C2 – cheltuieli de exploatare (mii lei la 1000 pagini A4 scanate)

Criteriul C3 – timpul mediu de functionare normala (numar de ore / 1000 ore de functionare)

Criteriul C4 – posibilitatea de asigurare a service-ului dupa expirarea perioadei de garantie.

Principalele caracteristici in functie de criteriile mentionate sunt prezentate pentru cele mai interesante 4 oferte in tabelul 3:

Tabel 3 – Informatii preliminare

Coef de importanta

C1

C2

C3

C4





Oferta 1




Resurse proprii

Oferta 2




intermediari

Oferta 3




Resurse proprii

Oferta 4




posibil

Tabelul 4 – Matricea utilitatilor

Coef de importanta

C1

C2

C3

C4





Oferta 1





Oferta 2





Oferta 3





Oferta 4






Indicati oferta cea mai convenabila din punctul de vedere al celei mai mari utilitati sinteza:



oferta 1;


oferta 2;


oferta 3;


oferta 4;


nu se poate distinge cea mai buna oferta pe baza informatiilor disponibile.



ANS:  1


45) Pe baza tabelelor 3 si 4, indicati raspunsul corect:


In vederea achizitionarii unui scanner de mare productivitate, o institutie publica a intocmit un caiet de sarcini care a indicat urmatoarele criterii ca foarte importante pentru adjudecarea ofertelor de licitatie:


Criteriul C1 – valoarea echipamentului (mii lei)

Criteriul C2 – cheltuieli de exploatare (mii lei la 1000 pagini A4 scanate)

Criteriul C3 – timpul mediu de functionare normala (numar de ore / 1000 ore de functionare)

Criteriul C4 – posibilitatea de asigurare a service-ului dupa expirarea perioadei de garantie.

Principalele caracteristici in functie de criteriile mentionate sunt prezentate pentru cele mai interesante 4 oferte in tabelul 3:

Tabel 3 – Informatii preliminare

Coef de importanta

C1

C2

C3

C4





Oferta 1




Resurse proprii

Oferta 2




intermediari

Oferta 3




Resurse proprii

Oferta 4




posibil

Tabelul 4 – Matricea utilitatilor

Coef de importanta

C1

C2

C3

C4





Oferta 1





Oferta 2





Oferta 3





Oferta 4






Selectati afirmatia adevarata:



coeficientii de importanta nu influenteaza asupra alegerii variantei preferate;


solutia aleasa este optima;


selectia ofertelor este absolut obiectiva; 


ordinea de preferinta a ofertelor se modifica odata cu schimbarea importantei criteriilor;


se recomanda ca utilitatea sinteza sa fie cat mai aproape de 1.



ANS:  4


46) Pe baza tabelelor 3 si 4, indicati raspunsul corect:


In vederea achizitionarii unui scanner de mare productivitate, o institutie publica a intocmit un caiet de sarcini care a indicat urmatoarele criterii ca foarte importante pentru adjudecarea ofertelor de licitatie:


Criteriul C1 – valoarea echipamentului (mii lei)

Criteriul C2 – cheltuieli de exploatare (mii lei la 1000 pagini A4 scanate)

Criteriul C3 – timpul mediu de functionare normala (numar de ore / 1000 ore de functionare)

Criteriul C4 – posibilitatea de asigurare a service-ului dupa expirarea perioadei de garantie.

Principalele caracteristici in functie de criteriile mentionate sunt prezentate pentru cele mai interesante 4 oferte in tabelul 3:

Tabel 3 – Informatii preliminare

Coef de importanta

C1

C2

C3

C4





Oferta 1




Resurse proprii

Oferta 2




intermediari

Oferta 3




Resurse proprii

Oferta 4




posibil

Tabelul 4 – Matricea utilitatilor

Coef de importanta

C1

C2

C3

C4





Oferta 1





Oferta 2





Oferta 3





Oferta 4






Setul de utilitati corespunzatoare criteriului C4 se determina:



cu ajutorul unei formule de tipul


prin extrapolare;


obiectiv - cu ajutorul unui procedeu de optimizare;


subiectiv – prin acordarea de valori in intervalul [0,1];


prin simulare.



ANS:  5


Pe baza tabelelor 3 si 4, indicati raspunsul corect:


In vederea achizitionarii unui scanner de mare productivitate, o institutie publica a intocmit un caiet de sarcini care a indicat urmatoarele criterii ca foarte importante pentru adjudecarea ofertelor de licitatie:


Criteriul C1 – valoarea echipamentului (mii lei)

Criteriul C2 – cheltuieli de exploatare (mii lei la 1000 pagini A4 scanate)

Criteriul C3 – timpul mediu de functionare normala (numar de ore / 1000 ore de functionare)

Criteriul C4 – posibilitatea de asigurare a service-ului dupa expirarea perioadei de garantie.

Principalele caracteristici in functie de criteriile mentionate sunt prezentate pentru cele mai interesante 4 oferte in tabelul 3:

Tabel 3 – Informatii preliminare

Coef de importanta

C1

C2

C3

C4





Oferta 1




Resurse proprii

Oferta 2




intermediari

Oferta 3




Resurse proprii

Oferta 4




posibil

Tabelul 4 – Matricea utilitatilor

Coef de importanta

C1

C2

C3

C4





Oferta 1





Oferta 2





Oferta 3





Oferta 4






Setul de utilitati corespunzatoare criteriului C2 se determina:



cu ajutorul unei formule de tipul


cu ajutorul unei formule de tipul


cu ajutorul estimarilor decidentului;


subiectiv – prin acordarea de valori in intervalul [0,1];


prin simulare.



ANS:  1


Selectati afirmatia falsa referitoare la metoda programarii scop (Goal Programming):



Se poate aplica in doua variante: cu obiective de importanta egala si cu prioritati diferite acordate obiectivelor;


In cazul in care obiectivele sunt exprimate in unitati de masura diferite, pentru minimizarea deviatiilor fata de nivelurile de aspiratie este necesara determinarea unor costuri de «penalizare» ale deviatiilor.


Ideea de baza a acestei metode, consta in transformarea obiectivelor in «restrictii scop» prin specificarea pentru fiecare obiectiv a unui nivel de aspiratie;


Nivelurile de aspiratie pot fi precizate de catre decident sau calculate prin rezolvarea unor modele de programare liniara formate din fiecare functie obiectiv si sistemul de restrictii;


Se cauta acea solutie care atinge toate nivelurile de aspiratie, fara a permite inregistrarea de abateri



ANS:  5


49) Selectati afirmatia falsa: ”In cazul optimizarii multiobiectiv:



multimea solutiilor posibile este finita;


criteriile de optim se prezinta sub forma unor functii obiectiv care trebuie maximizate sau minimizate;


in aceasta categorie, cel mai frecvent utilizata este metoda de programare liniara cu mai multe functii obiectiv;


solutia conduce la abateri cat mai mici fata de scopurile specificate de decident;


criteriile de decizie pot avea diferite prioritati”.



ANS:  1


Selectati afirmatia adevarata referitoare la metoda programarii scop (Goal Programming) aplicata pentru r obiective:



Ideea de baza a acestei metode, consta in agregarea obiectivelor in intr-o functie de utilitate sinteza prin specificarea pentru fiecare obiectiv a unei utilitati;


Nivelurile dorite sau prestabilite sunt identificate cu ajutorul unor modele de programare liniara multicriteriale formate din r-1 functii obiectiv si sistemul de restrictii;


Se cauta acea solutie care atinge toate nivelurile de aspiratie, fara a permite inregistrarea de abateri;


Fiecarei restrictii scop i se ataseaza cate o pereche de variabile de abatere (care masoara deviatia in plus, respectiv in minus fata de scopul propus de decident) care sunt ambele diferite de zero;


In cazul in care obiectivele sunt exprimate in unitati de masura diferite, pentru minimizarea deviatiilor fata de nivelurile de aspiratie este necesara determinarea unor costuri de «penalizare» ale deviatiilor.



ANS:  5


51) Incercarea de a lua in considerare factorii (controlabili sau nu) ce actioneaza asupra unei organizatii conduce la utilizarea unor metode specifice de previziune. Metodele bazate pe serii de timp se utilizeaza:



pentru prognoze pe termen lung (mai ales cand intervin factori externi) sau atunci cand nu exista date istorice sau acestea sunt limitate si se bazeaza pe estimari subiective, mai degraba decat pe date;


in situatiile in care este posibila identificarea unor relatii functionale de tipul Y=f(x1, x2, . , xn) unde Y variabila dependenta este exprimata in functie de nivelul factorilor explicativi/independenti (x1, x2, . xn);


in cazul in care evolutia curenta a unui indicator depinde de nivelul anterior (in ipoteza pastrarii unui comportament inertial al fenomenului):


in cazul unor ecuatii simultane sau sisteme de ecuatii ce descriu in forma matematica diferite legitati economice si pentru rezolvarea carora este necesar un set de date initiale;


in situatia in care se pot identifica factori externi care pot fi controlati prin interventie controlata si actiune constienta



ANS:  3


52) Printre trasaturile functiei de previziune nu se numara:



precede celelalte functii (ajuta si initiaza procesul decizional);


pune in evidenta necesitatea practicarii unui management previzional;


prin exercitarea ei, se anticipeaza evolutia conditiilor in care se va afla organizatia, precum si starea, comportarea si functionarea acesteia;


identifica tendintele existente;


analizeaza procesele si fenomenele de organizare si coordonare a tuturor activitatilor.



ANS:  5


53) Intre obiectivele analizei seriilor de timp, nu se numara:



obtinerea unei descrieri cat mai concise a unei serii de timp particulare;


determinarea unei reprezentari cat mai corecte a mecanismului de generare a procesului care a produs realizarea data (construirea unui model);


realizarea, pe baza rezultatelor obtinute anterior, a predictiei valorilor viitoare ale seriei, utilizand valorile anterioare;


demonstrarea legaturii care exista intre o variabila dependenta si alte variabile independente printr-o ecuatie de regresie;


conducerea procesului care a generat seria, prin examinarea a ceea ce se poate intampla daca se modifica anumiti parametri ai modelului sau prin stabilirea unei politici de interventie, atunci cand deviatiile procesului in raport cu un obiectiv depasesc o anumita valoare.



ANS:  3


54) Selectati afirmatia adevarata de maxima generalitate; „Intre componentele esentiale ale unei serii dinamice se includ:



variatiile ciclice si oscilatiile pur aleatoare”.


variatiile sezoniere si oscilatiile pur aleatoare”.


tendinta si oscilatiile pur aleatoare”.


variatiile ciclice si cele sezoniere”.


tendinta, variatiile ciclice, cele sezoniere si oscilatiile pur aleatoare”.



ANS:  5


55) Selectati din urmatoarea enumerare, componenta care nu este specifica analizei seriei temporale a unui indicator sau fenomen economic (de exemplu: cursul de schimb):



trendul (tendinta);


variatia ciclica;


variatia sezoniera;


fluctuatiile neregulate/intamplatoare;


viteza de crestere/descrestere a marimii indicatorului.



ANS:  5


56) In modelul ajustarii exponentiale, alegerea unei valori apropiate de 0 pentru ? va conduce:



la aparitia unor erori de previziune mici;


la obtinerea unor valori indepartate de valorile ajustate (previzionate) din momentul anterior;


la o panta pozitiva a dreptei de regresie;


la ajustarea puternica a oscilatiilor din seria de date reale;


la valori descrescatoare ale valorilor ajustate (previzionate).



ANS:  4


57) Procedeele de previziune bazate pe modelul Brown (cu un singur factor de nivelare in jurul mediei) pot fi aplicate in practica daca:



prognoza se face pe termen lung;


exista informatii din perioadele trecute asupra evolutiei indicatorului considerat;


se produc schimbari majore in evolutia fenomenului studiat;


se poate determina valoarea factorului de nivelare prin metoda celor mai mici patrate;


coeficientii de nivelare se pot determina foarte riguros.



ANS:  2


58) ”In modelul ajustarii exponentiale primare, coeficientul de nivelare a



are o valoare unica a=0,5, stabilita ca medie a valorilor minima si maxima pentru ?;


influenteaza modul in care observatiile trecute (datele istorice) sunt ponderate;


este o variabila aleatoare uniform distribuita cu valori in intervalul [0,1];


nu influenteaza acuratetea prognozei;


se poate obtine prin tehnica optimizarii (prin programare liniara cu variabile 0 si 1”.



ANS:  2


59) Selectati afirmatia falsa: 'In metoda ajustarii exponentiale a lui Brown (cu un singur factor de nivelare, ):



formula se recomanda in cazul seriilor de date cu caracter stationar si pentru care nu se inregistreaza un trend liniar si/sau variatii sezoniere'.


pentru determinarea lui se apeleaza la tehnici de simulare'.


pentru seriile de date ce inregistreaza fluctuatii mari se recomanda valori mici ale lui


calitatea ajustarii se apreciaza prin calculul erorilor de ajustare'.


se pot estima valorile indicilor de sezonalitate'.



ANS:  5


60) Pentru a aprecia acuratetei metodei de ajustare exponentiala se poate folosi:



testul de admisibilitate, in anumite limite, a valorilor ajustate;


un criteriu de optim;


media erorilor patratice sau


coeficientul de corelatie sau de determinare;


coeficientul de variatie.



ANS:  3


61) Indicati raspunsul corect pe baza datelor si rezultatelor din tabelul 5.


Pe baza datelor referitoare la evolutia cursului de schimb leu-dolar (date reale pentru Romania ian 2003- feb 2004 - medii lunare) si folosind metoda ajustarii exponentiale simple (SES din WINQSB/ modulul Forecasting), s-au obtinut urmatoarele rezultate – tabelul 5.


Actual Data

Forecast by SES

Forecast by SES

Ian 03




Feb 03




Mar 03




Apr 03




Mai 03




Iun 03




Iul 03




Aug 03




Sep 03




Oct 03




Noi 03




Dec 03




Ian 04




Feb 04








CFE




MAD




MSE




MAPE




Trk.Signal






Alpha=0,1

Alpha=0,9



Cea mai “corecta” previziune a cursului de schimb ROL/USD pentru luna martie 2004 este:



32072,5 ROL/USD;


33230,57 ROL/USD;


32626,04 ROL/USD;


33114,76 ROL/USD;




32127,85 ROL/USD.



ANS:  4


62) Indicati raspunsul corect pe baza datelor si rezultatelor din tabelul 5.


Pe baza datelor referitoare la evolutia cursului de schimb leu-dolar (date reale pentru Romania ian 2003- feb 2004 - medii lunare) si folosind metoda ajustarii exponentiale simple (SES din WINQSB/ modulul Forecasting), s-au obtinut urmatoarele rezultate – tabelul 5.


Actual Data

Forecast by SES

Forecast by SES

Ian 03




Feb 03




Mar 03




Apr 03




Mai 03




Iun 03




Iul 03




Aug 03




Sep 03




Oct 03




Noi 03




Dec 03




Ian 04




Feb 04








CFE




MAD




MSE




MAPE




Trk.Signal






Alpha=0,1

Alpha=0,9



Eroarea medie patratica (MSE) in cazul celei mai “corecte” previziuni a cursului de schimb mediu zilnic ROL/USD este:





mai mare decat 424108,3;




mai mica decat 402414,5;


cuprinsa in intervalul [402414,5; 424108,3].



ANS:  3


Indicati raspunsul corect pe baza datelor si rezultatelor din tabelul 5.


Pe baza datelor referitoare la evolutia cursului de schimb leu-dolar (date reale pentru Romania ian 2003- feb 2004 - medii lunare) si folosind metoda ajustarii exponentiale simple (SES din WINQSB/ modulul Forecasting), s-au obtinut urmatoarele rezultate – tabelul 5.


Actual Data

Forecast by SES

Forecast by SES

Ian 03




Feb 03




Mar 03




Apr 03




Mai 03




Iun 03




Iul 03




Aug 03




Sep 03




Oct 03




Noi 03




Dec 03




Ian 04




Feb 04








CFE




MAD




MSE




MAPE




Trk.Signal






Alpha=0,1

Alpha=0,9



Pentru o aplicare riguroasa a metodei nivelarii exponentiale simple, in previziunea unui fenomen, semnalul de urmarire (Trk. Signal – eng.) trebuie sa ia valori:



TS > 5;


TS < -5;



TS = 10;




ANS:  5


64) Indicati raspunsul corect pe baza datelor si rezultatelor din tabelul 5.


Pe baza datelor referitoare la evolutia cursului de schimb leu-dolar (date reale pentru Romania ian 2003- feb 2004 - medii lunare) si folosind metoda ajustarii exponentiale simple (SES din WINQSB/ modulul Forecasting), s-au obtinut urmatoarele rezultate – tabelul 5.


Actual Data

Forecast by SES

Forecast by SES

Ian 03




Feb 03




Mar 03




Apr 03




Mai 03




Iun 03




Iul 03




Aug 03




Sep 03




Oct 03




Noi 03




Dec 03




Ian 04




Feb 04








CFE




MAD




MSE




MAPE




Trk.Signal






Alpha=0,1

Alpha=0,9



In cazul previziunii cu cea mai mica eroare medie patratica (MSE), constanta de nivelare ? propusa ca optima este:  














ANS:  1


65) In general, determinarea valorii optime a constantei de nivelare se poate face in cazul aplicatiilor economico - sociale dupa criteriul de minimizare a:



erorii de tip MAD;


a erorii de tip MSE;


a erorii de tip CFE;


a semnalului de urmarire;


a erorii de tip MAPE.



ANS:  2


66) Atunci cand gradul ridicat de precizie a datelor folosite se asociaza unui  grad mediu de completitudine se recomanda utilizarea:



analogiilor;


modelelor deterministe;


abordarii stochastice;


multimilor vagi (fuzzy);


informatiilor nerelevante.



ANS:  4


67) Una din premisele utilizarii lanturilor Markov pentru modelarea evolutiei ponderii pe piata a unor produse concurentiale este urmatoarea:



numar infinit de marci;


numar finit si constant de marci;


probabilitatile de trecere de la o marca la alta variaza in timp.


clientul alege mai multe marci simultan;


alegerea unei marci de catre un client la un moment dat nu depinde de marca aleasa in perioada imediat precedenta.



ANS:  2


68) Selectati afirmatia falsa despre un lant Markov:



matricea probabilitatilor de tranzitie poate fi constanta in timp sau variabila de la o etapa la alta;


suma elementelor de pe fiecare coloana din matricea probabilitatilor de tranzitie este 1;


pe diagonala principala se regasesc informatii despre mentinerea sistemului in aceeasi stare de la o etapa la alta;


matricea probabilitatilor de tranzitie poate fi inlocuita cu o diagrama de trecere sau cu un graf;


orice lant Markov este definit complet prin matricea sa de tranzitie (P) si probabilitatile initiale (sub forma unui vector linie).



ANS:  2


69) Unele din premisele utilizarii lanturilor Markov pentru modelarea evolutiei pe piata a unor produse concurentiale sunt urmatoarele:


A.  pe piata exista un numar finit si constant de produse concurente;

B.  in matricea probabilitatilor, suma pe coloana este 1;

C.  probabilitatile de a cumpara o marca se estimeaza prin sondaj statistic;

D.  o probabilitate pij arata ponderea clientilor care cumpara marca j, dupa ce anterior a cumparat marca i;

E.   suma coeficientilor de fidelitate este 1;

F.   probabilitatile trecerii de la o marca la alta sunt variabile pe o anumita perioada de timp.


Indicati combinatia corecta:




A+C+D


B+C+D


A+C+F


C+D+E


A+E+F



ANS:  1


70) Produsul AA1 al unei societati comerciale este in concurenta pe piata cu produsele AA2 si AA3 realizate de firme concurente. Cu ajutorul unor sondaje de marketing, efectuate de firma  in urma campaniei de publicitate a firmei concurente AA3 din luna martie, s-au obtinut datele necesare pentru determinarea ponderilor pe piata ale celor trei produse concurentiale in perioada aprilie - iunie. Evolutia ponderilor pe piata incepand din luna martie a fost determinata cu produsul informatic WINQSB/ Mkp:

Tabelul 6. Date initiale

From To

AA1

AA2

AA3

AA1




AA2




AA3




Initial Prob.





Tabelul 7. Time Parametric Analysis for 'Evolutia pe piata a unor produse concurentiale'

Time Period

Probability of State AA1

Probability of State AA2

Probability of State AA3














Tabelul 8. Steady State for 'Evolutia pe piata a unor produse concurentiale'

State Name

State Probability

Recurrence Time

CS1



CR2



CR3




Ponderea pe piata a produsului AA1 in luna martie este:











0,55



ANS:  5


71) Produsul AA1 al unei societati comerciale este in concurenta pe piata cu produsele AA2 si AA3 realizate de firme concurente. Cu ajutorul unor sondaje de marketing, efectuate de firma  in urma campaniei de publicitate a firmei concurente AA3 din luna martie, s-au obtinut datele necesare pentru determinarea ponderilor pe piata ale celor trei produse concurentiale in perioada aprilie - iunie. Evolutia ponderilor pe piata incepand din luna martie a fost determinata cu produsul informatic WINQSB/ Mkp:

Tabelul 6. Date initiale

From To

AA1

AA2

AA3

AA1




AA2




AA3




Initial Prob.





Tabelul 7. Time Parametric Analysis for 'Evolutia pe piata a unor produse concurentiale'

Time Period

Probability of State AA1

Probability of State AA2

Probability of State AA3














Tabelul 8. Steady State for 'Evolutia pe piata a unor produse concurentiale'

State Name

State Probability

Recurrence Time

CS1



CR2



CR3




Coeficientul de fidelitate de la o luna la urmatoarea luna pentru produsul AA2 este:














ANS:  1


72) Produsul AA1 al unei societati comerciale este in concurenta pe piata cu produsele AA2 si AA3 realizate de firme concurente. Cu ajutorul unor sondaje de marketing, efectuate de firma  in urma campaniei de publicitate a firmei concurente AA3 din luna martie, s-au obtinut datele necesare pentru determinarea ponderilor pe piata ale celor trei produse concurentiale in perioada aprilie - iunie. Evolutia ponderilor pe piata incepand din luna martie a fost determinata cu produsul informatic WINQSB/ Mkp:

Tabelul 6. Date initiale

From To

AA1

AA2

AA3

AA1




AA2




AA3




Initial Prob.





Tabelul 7. Time Parametric Analysis for 'Evolutia pe piata a unor produse concurentiale'

Time Period

Probability of State AA1

Probability of State AA2

Probability of State AA3














Tabelul 8. Steady State for 'Evolutia pe piata a unor produse concurentiale'

State Name

State Probability

Recurrence Time

CS1



CR2



CR3




Probabilitatea de reorientare a unui cumparator al produsului AA2 in luna aprilie a.c. catre produsul AA3 in luna mai este:














ANS:  3


73) Produsul AA1 al unei societati comerciale este in concurenta pe piata cu produsele AA2 si AA3 realizate de firme concurente. Cu ajutorul unor sondaje de marketing, efectuate de firma  in urma campaniei de publicitate a firmei concurente AA3 din luna martie, s-au obtinut datele necesare pentru determinarea ponderilor pe piata ale celor trei produse concurentiale in perioada aprilie - iunie. Evolutia ponderilor pe piata incepand din luna martie a fost determinata cu produsul informatic WINQSB/ Mkp:

Tabelul 6. Date initiale

From To

AA1

AA2

AA3

AA1




AA2




AA3




Initial Prob.





Tabelul 7. Time Parametric Analysis for 'Evolutia pe piata a unor produse concurentiale'

Time Period

Probability of State AA1

Probability of State AA2

Probability of State AA3














Tabelul 8. Steady State for 'Evolutia pe piata a unor produse concurentiale'

State Name

State Probability

Recurrence Time

CS1



CR2



CR3




Probabilitatea ca un cumparator al produsului AA3 in luna martie sa cumpere produsul AA1 in starea stationara a pietei este:














ANS:  1


74) O companie producatoare de detergenti si produse chimice similare este interesata in studiul pietei pentru una dintre marcile sale. Informatiile cautate sunt estimari ale cotei de piata in comparatie cu cele ale unor marci concurente (fie acestea desemnate prin B, respectiv C). Pentru acest produs, in oricare din cele trei marci, intervalul dintre cumparari succesive este de aproximativ, o luna, iar studiul de piata a relevat urmatoarele informatii referitoare la comportamentul a 10000 de persoane chestionate (tabelul 9).

Tabelul 9. Date generale – descrierea comportamentului clientilor


Numarul clientilor

Schimbarea optiunii de cumparare

De la A

De la B

De la C

Total “de  la”

Produs de marca A






Produs de marca B






Produs de marca C






total







Tabel 10. Evolutia cotelor de piata pentru 4 momente de timp

timp

Cota de piata pentru produs A

Cota de piata pentru produs B

Cota de piata pentru produs C


















Tabel 11. Rezultatele de tip stare de echilibru  si timp de recurenta


Produs

stare de echilibru 

timp de recurenta


Produs A




Produs B




Produs C




Selectati afirmatia falsa:



In categoria date initiale se inscriu cotele de piata la momentul initial S0 = pentru cele n produse existente pe piata;


probabilitatea pi(0) este fractiunea din multimea tuturor consumatorilor care achizitioneaza marca i in perioada 0 (pi(0) poate fi identificata cu cota actuala de piata a marcii)


metoda lanturilor Markov presupune calculul vectorial potrivit relatiei formuland matematic urmatorul rationament: starea curenta a pietei exprimata prin (vectorul cotelor de piata la momentul t) depinde numai de starea anterioara (vectorul cotelor de piata anterioare) si de modul in care piata a evoluat intre cele doua momente de timp (relevat de matricea probabilitatilor de tranzitie


cotele de piata la momentul initial S0 = pentru cele n produse existente pe piata au valorile ;


matricea probabilitatilor de tranzitie este:



ANS:  4


75) O companie producatoare de detergenti si produse chimice similare este interesata in studiul pietei pentru una dintre marcile sale. Informatiile cautate sunt estimari ale cotei de piata in comparatie cu cele ale unor marci concurente (fie acestea desemnate prin B, respectiv C). Pentru acest produs, in oricare din cele trei marci, intervalul dintre cumparari succesive este de aproximativ, o luna, iar studiul de piata a relevat urmatoarele informatii referitoare la comportamentul a 10000 de persoane chestionate (tabelul 9).

Tabelul 9. Date generale – descrierea comportamentului clientilor


Numarul clientilor

Schimbarea optiunii de cumparare

De la A

De la B

De la C

Total “de  la”

Produs de marca A






Produs de marca B






Produs de marca C






total







Tabel 10. Evolutia cotelor de piata pentru 4 momente de timp

timp

Cota de piata pentru produs A

Cota de piata pentru produs B

Cota de piata pentru produs C


















Tabel 11. Rezultatele de tip stare de echilibru  si timp de recurenta


Produs

stare de echilibru 

timp de recurenta


Produs A




Produs B




Produs C




Ponderea pe piata a produsului A in luna curenta este:














ANS:  1


76) O companie producatoare de detergenti si produse chimice similare este interesata in studiul pietei pentru una dintre marcile sale. Informatiile cautate sunt estimari ale cotei de piata in comparatie cu cele ale unor marci concurente (fie acestea desemnate prin B, respectiv C). Pentru acest produs, in oricare din cele trei marci, intervalul dintre cumparari succesive este de aproximativ, o luna, iar studiul de piata a relevat urmatoarele informatii referitoare la comportamentul a 10000 de persoane chestionate (tabelul 9).

Tabelul 9. Date generale – descrierea comportamentului clientilor


Numarul clientilor

Schimbarea optiunii de cumparare

De la A

De la B

De la C

Total “de  la”

Produs de marca A






Produs de marca B






Produs de marca C






total







Tabel 10. Evolutia cotelor de piata pentru 4 momente de timp

timp

Cota de piata pentru produs A

Cota de piata pentru produs B

Cota de piata pentru produs C


















Tabel 11. Rezultatele de tip stare de echilibru  si timp de recurenta


Produs

stare de echilibru 

timp de recurenta


Produs A




Produs B




Produs C




Coeficientul de fidelitate de la o luna la urmatoarea luna pentru produsul A este:














ANS:  1


77) O companie producatoare de detergenti si produse chimice similare este interesata in studiul pietei pentru una dintre marcile sale. Informatiile cautate sunt estimari ale cotei de piata in comparatie cu cele ale unor marci concurente (fie acestea desemnate prin B, respectiv C). Pentru acest produs, in oricare din cele trei marci, intervalul dintre cumparari succesive este de aproximativ, o luna, iar studiul de piata a relevat urmatoarele informatii referitoare la comportamentul a 10000 de persoane chestionate (tabelul 9).

Tabelul 9. Date generale – descrierea comportamentului clientilor


Numarul clientilor

Schimbarea optiunii de cumparare

De la A

De la B

De la C

Total “de  la”

Produs de marca A






Produs de marca B






Produs de marca C






total







Tabel 10. Evolutia cotelor de piata pentru 4 momente de timp

timp

Cota de piata pentru produs A

Cota de piata pentru produs B

Cota de piata pentru produs C


















Tabel 11. Rezultatele de tip stare de echilibru  si timp de recurenta


Produs

stare de echilibru 

timp de recurenta


Produs A




Produs B




Produs C




Selectati afirmatia falsa „Componentele din vectorul starea de echilibru (SE);



reprezinta modul de distributie a cotelor de piata corespunzatoare produselor concurentiale analizate in ipoteza ca matricea probabilitatilor de tranzitie nu se modifice termen lung (astfel incat intre momente diferite de timp nu mai au loc redistribuiri intre clientii/ cumparatorii produselor).


sunt cotele de piata pentru starea de echilibru sunt pentru produsele A, B si C - in aceasta ordine


permit calculul pentru timpul de recurenta (TR) adica intervalul de timp intre doua cumparari succesive ale aceluiasi produs.


se determina rezolvand ecuatia:


reprezinta starea de stabilitate pentru cele n marci (deoarece pe termen lung, probabilitatea ca un consumator sa cumpere o marca data i tinde sa se stabilizeze apropiindu-se din ce in ce mai mult de probabilitatea pi.



ANS:  4


78) Analiza de senzitivitate:



reprezinta o tehnica de studiu a modificarilor unor concluzii, rezultate in urma unor cercetari, fata de variatiile posibile ale valorilor factorilor, sau fata de erorile diferitelor marimi continute in estimatiile facute;


este echivalenta cu aplicarea tehnicii de optimizare;


presupune utilizarea multimilor fuzzy sau stochastice ca modalitate de a compensa nedeterminarea datelor initiale


se desfasoara numai in legatura cu programarea liniara;


identifica solutia optima intr-o problema multicriteriala.



ANS:  1


79) Identificati afirmatia falsa in legatura cu desfasurarea unei analize de sensitivitate.



„Analiza de senzitivitate permite o mai buna intelegere a riscului pe care il comporta diferite variante de actiune, cat si stabilitatea in timp a deciziei pentru care a optat decidentul”.


„Analiza de senzitivitate faciliteaza comunicarea, prin faptul ca: face recomandarile mai credibile, usor de inteles; ajuta decidentul sa incorporeze si alte perspective asupra problemei, precum cele culturale, politice, psihologice etc. in recomandarile manageriale stiintifice; ajuta managerii sa isi selecteze o anumita abordare a problemelor decizionale.


„Analiza de senzitivitate permite reducerea incertitudinii si controlul riscurilor pentru diferite variante de actiune, cat si a stabilitatii deciziei pentru care a optat decidentul”.


„Analiza de senzitivitate creste intelegerea sistemelor, intrucat: estimeaza relatiile intre variabilele de intrare si de iesire; permite intelegerea relatiilor intre variabilele de intrare si de iesire; dezvolta testarea ipotezelor”.


„Analiza de senzitivitate ajuta la dezvoltarea modelelor, prin faptul ca: testeaza acuratetea si validitatea modelelor; identifica erorile in model, simplifica si calibreaza modelul”.



ANS:  3


80) Analiza de senzitivitate ajuta decidentii in luarea deciziei si in formularea de recomandari, deoarece:



testeaza robustetea solutiei optimale;


identifica valorile critice sau valorile punctului critic cand au loc schimbari ale strategiei/solutiei optime;


dezvolta recomandari flexibile care depind de circumstante;


compara valorile unei simple sau complexe strategii de decizie;


identifica solutiile optime.



ANS:  5


81) La o intreprindere de dimensiuni mari se pune problema achizitionarii unei noi linii tehnologice in urmatoarele conditii: echipamentul este estimat initial la I = 220000 um (plata se efectueaza integral), durata normata de functionare este de n = 5 ani (la sfarsitul carora se apreciaza ca valoarea reziduala a echipamentului va fi 0); pentru functionarea sa nu se iau in calcul deocamdata cheltuielile de exploatare. Prin aceasta largire a capacitatii de productie, se estimeaza ca intreprinderea va vinde pe piata in urmatorii 5 ani un volum constant de V=14000 unitati fizice (u.f) din produsul A, la pretul de P = 22 um, consumand resurse in valoare de:

L = 9 um – costul unitar cu forta de munca,

M = 8 um cu materiale si materii prime.

Factorul de actualizare (costul capitalului) se presupune:

r = 10% sau r = 0.1.

Se doreste aprecierea oportunitatii pentru noua achizitie de utilaj cu ajutorul VNA si a ordinii de importanta a factorilor de influenta ai VNA.Identificati raspunsurile corecte: 


Selectati afirmatia falsa: „Fluxul de numerar a investitiei este:



14000*(22-(9+8))=70000 um/an. pentru oricare din cei 5 ani.


14000*(22-(9+8))=70000 um/an. in varianta actualizata.


in ipotezele veniturilor anuale egale si constante in timp, unde reprezinta valoarea prezenta a unui factor de anuitate.


VNA= -220000+70000*3.791=45370 m.u. pentru cei 5 ani.


VNA= -220000+70000*5=130000 m.u. pentru cei 5 ani.



ANS:  4


82) La o intreprindere de dimensiuni mari se pune problema achizitionarii unei noi linii tehnologice in urmatoarele conditii: echipamentul este estimat initial la I = 220000 um (plata se efectueaza integral), durata normata de functionare este de n = 5 ani (la sfarsitul carora se apreciaza ca valoarea reziduala a echipamentului va fi 0); pentru functionarea sa nu se iau in calcul deocamdata cheltuielile de exploatare. Prin aceasta largire a capacitatii de productie, se estimeaza ca intreprinderea va vinde pe piata in urmatorii 5 ani un volum constant de V=14000 unitati fizice (u.f) din produsul A, la pretul de P = 22 um, consumand resurse in valoare de:

L = 9 um – costul unitar cu forta de munca,

M = 8 um cu materiale si materii prime.

Factorul de actualizare (costul capitalului) se presupune:

r = 10% sau r = 0.1.

Se doreste aprecierea oportunitatii pentru noua achizitie de utilaj cu ajutorul VNA si a ordinii de importanta a factorilor de influenta ai VNA.Identificati raspunsurile corecte: 


Pe baza estimarilor facute si in baza ipotezelor de evolutie (vanzari constante pe parcursul celor 5 ani, plata intregii investitii in anul 0, valoarea reziduala zero etc.), se poate accepta ca proiectul poate fi initiat deoarece:



criteriul de decizie VNA>0 este satisfacut.


investitia initiala se acopera dupa primii 4 ani de axploatare.


plata intregii investitii se face in anul 0;


vanzari constante pe parcursul celor 5 ani


valoarea reziduala este presupusa zero.



ANS:  1


83) La o intreprindere de dimensiuni mari se pune problema achizitionarii unei noi linii tehnologice in urmatoarele conditii: echipamentul este estimat initial la I = 220000 um (plata se efectueaza integral), durata normata de functionare este de n = 5 ani (la sfarsitul carora se apreciaza ca valoarea reziduala a echipamentului va fi 0); pentru functionarea sa nu se iau in calcul deocamdata cheltuielile de exploatare. Prin aceasta largire a capacitatii de productie, se estimeaza ca intreprinderea va vinde pe piata in urmatorii 5 ani un volum constant de V=14000 unitati fizice (u.f) din produsul A, la pretul de P = 22 um, consumand resurse in valoare de:

L = 9 um – costul unitar cu forta de munca,

M = 8 um cu materiale si materii prime.

Factorul de actualizare (costul capitalului) se presupune:

r = 10% sau r = 0.1.

Se doreste aprecierea oportunitatii pentru noua achizitie de utilaj cu ajutorul VNA si a ordinii de importanta a factorilor de influenta ai VNA.Identificati raspunsurile corecte: 


Analiza de senzitivitate pentru factorii de influenta (tabelul 12) pune in evidenta ca cel mai sensibil factor este:

Tabelul 12. Analiza de senzitivitate pentru factorii de influenta

Factor

Valoarea initial estimata(X0)

Valoarea „critica” (XC) (din ecuatia VNA=0

Abaterea procentuala in forma absoluta

I

220000 m.u.



V

14000 uf



P

22 um



L

9 um



M

8 um






investitia initiala;


volumul de vanzari;


pretul produsului;


costul cu forta de munca;


costul cu materiile prime.



ANS:  3


84) Indicati care din afirmatiile urmatoare referitoare la tehnica simularii este falsa:



simularea reprezinta o tehnica de realizare a unor experimente cu ajutorul calculatorului; tehnica implica construirea unor modele matematice si logice care descriu comportarea unui sistem real de-a lungul unei perioade mari de timp. 


prin solutiile exacte pe care le ofera, simularea este o tehnica de cercetare eficienta pentru fenomenele reale dificil de studiat analitic.


dupa construirea modelului, simularea consta in variatia variabilelor si parametrilor de intrare cu scopul de a deduce, ca rezultat al calculelor, efectele asupra variabilelor de iesire. 


modelele de simulare au caracter procedural. 


rezolvarea modelelor de simulare se bazeaza pe prelucrarea unor experimente create in cadrul sistemului.



ANS:  2


85) Simularea permite obtinerea:



unei variante optime de decizie;


unor rezultate certe;


mai multor variante de decizie, din care managerul o va alege pe cea preferata, corespunzatoare conditiilor existente la un moment dat;


inlocuirea decidentului uman prin sisteme de inteligenta artificiala;


solutiilor optime ale problemelor manageriale.



ANS:  3


86) Simularea nu permite, in general:



structurarea mai buna a problemei investigate;


realizarea experimentelor cu calculatorul electronic;


testarea diferitelor cai de actiune care nu pot fi formulate direct in cadrul modelului;


determinarea formei functionale de exprimare a legaturilor dintre fenomenele cercetate si estimarea valorilor parametrului modelului;


optimizarea unor probleme care fac obiectul deciziei.



ANS:  5


87) Numerele pseudoaleatoare:



sunt repartizate uniform pe axa numerelor reale;


nu sunt statistic independente;


nu sunt reproductibile;


au aceleasi caracteristici cu numerele aleatoare;


sunt generate cu ajutorul calculatorului.



ANS:  5


88) Numerele aleatoare satisfac unele din urmatoarele conditii:


A. sunt statistic interdependente;

B. nu sunt reproductibile;

C.  sunt repartizate uniform intr-un interval dat;

D. functia de repartitie este stabila;

E.  sirul generat are o perioada de repetitie mare;

F.  functia de repartitie se schimba in timpul rularii programului de simulare;

G.  perioada de repetitie nu se poate predetermina;

H.  generarea lor nu necesita utilizarea calculatorului electronic.

Indicati combinatia corecta: calculata potrivit formulei



A+B+D


C+F+G


C+D+E


A+D+E


B+F+G



ANS:  1


89) Eliminati varianta necorespunzatoare: „Pentru generarea numerelor aleatoare se pot folosi in mod traditional:



metodele bazate pe utilitati;


metodele bazate pe consultarea expertilor;


metodele bazate pe creativitate;


metodele informale;


metodele decizionale”



ANS:  3


90) Metoda de simulare Monte Carlo poate fi folosita eficient:



in cazul unor procese cu probabilitate mica;


pentru fundamentarea deciziilor optime;


in cazul unei probleme de reoptimizare;


pentru determinarea structurii optime a ofertei de marfuri;


toate raspunsurile anterioare este incorecte.



ANS:  5


91) Rezolvarea modelelor de simulare se face prin:



prelucrarea unor experimente create in cadrul sistemului;


rationamente deductive;


analogii cu modul de rezolvare a unor probleme asemanatoare;


folosirea intuitiei si experientei decidentului;


prin prelucrarea unor serii de date din trecut.



ANS:  5


92) Selectati varianta falsa din afirmatiile referitoare la precizia si proprietatile metodei Monte Carlo. 'Pentru ca rezultatele obtinute cu ajutorul metodei Monte Carlo sa poata fi concludente trebuie sa se tina seama de urmatorul aspect:



daca dupa n experimente s-a determinat o valoare medie statistica (m) a unei variabile aleatoare, atunci valoarea medie reala se va situa in intervalul '.


precizia metodei este determinata de numarul de incercari independente si variatia lor'


nu este recomandata folosirea metodei pentru studiul unor procese cu probabilitate mica, deoarece ar presupune un numar foarte mare de cicluri de simulare'.


numarul de incercari variaza direct proportional cu probabilitatea de realizare a fenomenului analizat'.


precizia metodei poate fi estimata corect pe parcursul desfasurarii calculelor'.



ANS:  4


93) Selectati afirmatia falsa referitoare la tehnica simularii:



parametrii de intrare ai modelului trebuie estimati in prealabil din observatii statistice asupra procesului sau sistemului ce urmeaza fi studiat;


testarea parametrilor de intrare se face folosind testele de semnificatie statistica;


in desfasurarea experimentelor de simulare, se verifica daca modelul de simulare contine toate variabilele si parametrii esentiali si relatiile functionale necesare pentru reprezentarea interdependentelor esentiale ale sistemului real;


modelele de simulare au caracter deductiv;


in situatia in care caracteristicile operative iau forma unor ipoteze statistice asupra legilor de distributie ale variabilelor de intrare, se aplica teste de concordanta (Kolmogorov, Smirnov, etc.) pentru verificarea acestor ipoteze.



ANS:  4


94) Selectati afirmatia falsa despre metoda euristicii:



modelarea euristica presupune construirea unui sistem analog cu cel investigat (sistemul real);


euristica este o clasa de metode si reguli care dirijeaza subiectul spre cea mai simpla si economica solutie a problemelor;


majoritatea algoritmilor euristici se bazeaza pe ideea ca, daca sunt respectate anumite restrictii este avantajos ca in fiecare etapa de calcul, sa se obtina cat mai mult pe linia functiei scop;


ipoteza se afla in centrul preocuparilor euristicii


metoda euristicii ofera reguli care garanteaza obtinerea solutiei optime pe calea cea mai avantajoasa.



ANS:  5


95) Algoritmii euristici nu se folosesc, in general, atunci cand:



problema descrisa este complexa;


dispunem de date exacte, dar problema este de dimensiuni mari;


dispunem de date inexacte intr-o problema de dimensiuni mari;


dispunem de date inexacte; 


rezolvarea problemei se poate face cu ajutorul unor algoritmi de optimizare.



ANS:  5


96) Cand se desfasoara mai multe experimente de simulare pentru un anume sistem, modificand unul sau mai multi parametri de intrare, consistenta si comparabilitatea rezultatelor este asigurata prin folosirea:



aceleiasi secvente de numere aleatoare pentru rulari diferite;


unor legi diferite de distributie pentru variabilele aleatoare folosite;


unor esantioane de date de volume diferite din colectivitatea reala;


aceleiasi metode de generare a numerelor pseudoaleatoare;


acelorasi teste de semnificatie statistica.



ANS:  5


97) Rezolvarea modelelor de simulare se face prin:



prelucrarea unor experimente create in cadrul sistemului;


de obicei cu ajutorul unor aplicatii software;


analogii cu modul de rezolvare a unor probleme asemanatoare;


folosirea unor decizii de grup


prin apelul la tehnici de optimizare.



ANS:  2


98) Solutia oferita prin aplicarea modelelor euristice este:



variabila lingvistica;


solutie cu valori 0 sau 1;


o solutie 'buna' fara sa se arate ca este 'cea mai buna posibila';


solutie optimala cu o anumita probabilitate;


solutie intreaga.



ANS:  3


99) Conceptul fundamental al modelarii dinamice (cu ajutorul dinamicii Forrester) este:



ciclul informatie – decizie - actiune;


ciclul informatie - decizie;


cuplul informatie - decizie;


cuplul actiune-retroactiune;


ciclul informatie - eroare.



ANS:  1


loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







loading...


Cauta referat