QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Institutionalism









Scoala istorica germana a fost un amestec de idei bune, adoptate mai tarziu de catre Veblen si altii, si mult nationalism care, ulterior, a fost preluat de cativa politicieni germani de prost gust.
O mare personalitate a scolii istorice germane a fost Friedriech Liszt, care vrut sa justifice nationalista sa dragoste de sine si spiritul mercantilist al statului german. El a argumentat ca, conditiile istorice pot face o politica economica sa fie mai mult sau mai putin efectiva decat s-ar fi putut gandi Adam Smith. In lumea lui Adam Smith, oamenii actioneaza in propriul lor interes si nu isi fac rau ei insisi din pricina fervorii nationaliste. Oricum, Liszt credea ca din punct de vedere economic, era de dorit asa. De asemenea, Liszt credea ca razboiul era o prima sursa a progresului economic si ca tarile tropicale sa nu se industrializeze atat timp cat ele aveau conditii istorice si climatice inferioare. El credea ca natiuni temperate, ca Germania, trebuie sa-si asume rolul parintesc de a produce bunuri pentru restul lumii. Istoricii au vazut, de asemenea, o impartire similara a rolurilor pentru tari. Clasa muncitoare trebuie sa-si accepte rolul sau in schimbul securitatii sociale oferite de catre guvern.
Max Weber intra, de asemenea, in aceasta categorie. El a studiat efectele religiei asupra dezvoltarii capitalismului dupa ce nota ca Protestantismul poate fi mai compatibil din punct de vedere ideologic cu comportamentul capitalist (moravuri). Aceasta linie de motivatie va evolua mai tarziu in antisemitism.
Metodologia lor a fost multidisciplinara. Procesele economice nu au fost analizate separat, folosind metoda ceteris paribus. Cand analiza se face in afara economicului, pseudo-stiinta nationalismului este o sursa primara de idei. Obiceiurile sociale, sociologice si antropologice pot juca un rol in procesele economice.



VEBLEN SI VECHIUL INSTITUTIONALISM

Thorstein Veblen a fost figura cea mai reprezentativa a acestui curent de gandire economica. Economist si om de stiinta american, Veblen s-a facut remarcat prin investigatiile sale asupra structurilor economice ale societatii si pentru analizele sale referitoare la sistemul de economie contemporan. El este considerat cel mai spiritual reprezentant al institutionalismului protestatar american. S-a nascut in Cato, Wisconsin; a studiat la Colegiul Carleton din Northfield – Minnesota si la Universitatile John Hopkins–Yale si Cornell. Din 1892 pana in 1906, a predat economie politica la Universitatea din Chicago. A mai predat economie la Universitatea Stanford intre anii 1906 si 1909 si la cea din Missouri intre 1911 si 1918. A facut parte din colectivul Noii Scoli de Cercetare Sociala din New York intre anii 1919 si 1926, an in care s-a retras.
Veblen a fost initial un filozof, dar a trecut la economie deoarece ideile sale ateice nu l-au ajutat sa-si gaseasca o slujba la universitati, unde departamentul de filozofie era in primul rand un exponent al comunitatii crestine. Era un lector sarac si avea putini studenti, totusi acestia s-au dedicat ideilor sale. Veblen si-a pierdut multe slujbe si sotia in cariera sa turbulenta, dar in final si-a gasit succesul scriind carti intr-un stil foarte distinct si distinctiv. Cea mai cunoscuta carte a sa este ”The Theory of the Leisure Class”, care a avut, de departe, un mai mare impact in sociologie decat in economie. “The Theory of the Firm” este cartea cea mai putin cunoscuta, dar contine cele mai multe descrieri ale ideilor sale economice.

In operele sale, autorul descrie societatea ca fiind divizata in “leisure class” (clasa fara ocupaii - cei care detineau intreprinderile de afaceri) si “industrious class” (cei care produceau bunuri).


loading...



Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







loading...


Cauta referat