R: C
12. Daca PIB in anul 2007 avea valoarea de 4 670 500 mld um,
iar valoarea veniturilor publice atingea 2 510 950 mld um; ponderea veniturilor
publice in PIB avea valoarea de :
Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale
R: B
13. Daca rata fiscalitatii este de
45%, veniturile fiscale au valoarea de 5675 mld um atunci PIB-ul atinge suma
de:
|
a.
|
12611 mld um
|
c.
|
7929 mld um
|
|
b.
|
3050 mld um
|
d.
|
1278 mld um
|
R: A
14. Daca veniturile fiscale in anul 2008 au valoarea de 254 800
mld um, iar veniturile fiscale in anul 2007 sunt 245 674 mld um, care va fi valoarea modificarii relative a
veniturilor fiscale in 2008 fata de 2007?
R: B
15. Veniturile publice totale in 2008 aveau valoarea de 465 300
mld um, modificarea absoluta a veniturilor totale din 2008 fata de 2007 a fost
de 234 900 mld um. Ce valoarea au avut veniturile publice in anul 2007?
|
a.
|
230 400 mld um
|
c.
|
-230 400 mld um
|
|
b.
|
700 200 mld um
|
d.
|
-700 400 mld um
|
R: A
16. Daca veniturile bugetului de stat atingeau in anul 2008
suma de 895 670 mld um, veniturile
bugetului asigurarilor sociale de stat erau 234 654 mld um, veniturile bugetelor
societatilor de asigurari 2 435 670 mld um, veniturile bugetelor locale erau
613 000 mld um si veniturile Fondului pentru ajutor de somaj 498 500 mld um,
atunci veniturile bugetului public national erau:
|
a.
|
3 565 994 mld um
|
c.
|
1 743 324 mld um
|
|
b.
|
4 178 994 mld um
|
d.
|
4 677 494 mld um
|
R: C
17. Pe baza urmatoarelor date:
-mld um-
|
INDICATORI
|
ANUL 2007
|
ANUL 2008
|
|
Bugetul de stat
|
|
|
|
Bugetul asigurarilor sociale de stat
|
|
|
|
Bugetul societatilor de asigurari
|
|
|
|
Bugetele locale
|
|
|
|
Fondul pentru
ajutorul de somaj
|
|
|
Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale
Sa se calculeze: A) bugetul public
national pe anul 2008;
B) modificarea absoluta a veniturilor bugetului public national in 2008
fata de anul 2007;
C) ponderea veniturilor bugetului de stat in bugetul public national pe
anul 2008.
|
a.
|
A: 1 590 480 mld um; B: -152 844 mld um; C:
50,21%
|
c.
|
A: 4 677 494 mld um; B: 3 333 804 mld um; C:
19,15%
|
|
b.
|
A: 1 743 324 mld um; B: 152 844 mld um; C:
51,38%
|
d.
|
A: 1 955 480 mld um; B: 3 087 014 mld um; C:
45,80%
|
R: B
18. Pe baza urmatoarelor date:
-mld
um-
|
INDICATORI
|
ANUL 2007
|
ANUL 2008
|
|
Bugetul de stat
|
|
|
|
Bugetul asigurarilor sociale de stat
|
|
|
|
Bugetul societatilor de asigurari
|
|
|
|
Bugetele locale
|
|
|
|
Fondul pentru
ajutorul de somaj
|
|
|
Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale
Calculati: A) cuantumul bugetului
general consolidat pe anul 2008;
B) modificarea relativa a bugetului general consolidat in anul 2008 fata de
anul 2007.
|
a.
|
A: 2 241 824 mld um; B: 1,15
|
c.
|
A: 4 677 494 mld um; B: 2,39
|
|
b.
|
A: 1 628 824 mld um; B: 0,83
|
d.
|
A: 4 442 840 mld um; B: 2,27
|
R: A
1. Intre impozit si taxa nu exista nici o
deosebire.
R: F
2. Creditul public poate fi contractat
atat pentru necesitati de trezorerie, cat si pentru echilibrarea bugetului de
stat
R: T
3. Creditul public poate fi contractat si
de o persoana particulara, nu doar de catre stat.
R: F
4. Conform teoremei descentralizarii,
bunastarea generala se maximizeaza daca serviciile publice sunt realizate la
nivelul administrativ cel mai apropiat de cetatean.
R: T
5. Teorema descentralizarii nu afirma ca
bunastarea generala se maximizeaza daca serviciile publice sunt realizate la
nivelul administrativ cel mai apropiat de cetatean.
R: F
6. Descentralizarea nu modifica functiile
administratiei publice locale.
R: F
7. Descentralizarea modifica functiile
administratiei publice locale.
R: T
8. Furnizarea si oferta majoritatii
serviciilor publice de catre administratia locala conduce la localizarea
beneficiilor si costuri mai reduse.
R: T
9. Furnizarea si oferta majoritatii
serviciilor publice de catre administratia locala nu conduce la localizarea
beneficiilor si costuri mai reduse.
R: F
10. Intre descentralizare si dezvoltare economica locala
exista raporturi directe, de influentare reciproca.
R: T
11. Intre descentralizare si dezvoltare economica locala nu
exista nici o legatura.
R: F
12. Conform autonomiei limitate, comunitatile locale au
libertate deplina in administrarea intereselor lor, fara nici un control din
partea autoritatii centrale.
R: F
13. Conform autonomiei limitate, comunitatile locale nu au
libertate deplina in administrarea intereselor lor, fara nici un control din
partea autoritatii centrale.
R: T
14. Conform autonomiei limitate, pe plan local sunt
rezolvate principalele probleme, care
sunt supuse, in plus si controlului din partea autoritatii centrale.
R: T
15. Conform autonomiei complete, comunitatile locale au
libertate deplina in administrarea intereselor lor, fara nici un control din
partea autoritatii centrale.
R: T
16. Conform autonomiei complete, comunitatile locale nu au
libertate deplina in administrarea intereselor lor, fara nici un control din
partea autoritatii centrale.
R: F
17. Conform tutelei, comunitatile locale au libertate deplina
in administrarea intereselor lor, fara nici un control din partea autoritatii
centrale.
R: F
18. Conform autonomiei complete, problemele locale sunt
rezolvate de catre autoritatile centrale, autoritatilor locale revenindu-le
competente doar in actiuni de mica importanta.
R: F
19. Conform autonomiei limitate, problemele locale sunt
rezolvate de catre autoritatile centrale, autoritatilor locale revenindu-le
competente doar in actiuni de mica importanta.
R: F
20. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile
generale ale autonomiei locale: "autoritatile administratiei publice locale au
dreptul, in cadrul politicii economice nationale, la resurse proprii
suficiente, de care sa poata dispune liber in exercitarea atributiilor lor".
R: F
21. "Autoritatile administratiei publice locale au dreptul,
in cadrul politicii economice nationale, la resurse proprii suficiente, de care
sa poata dispune liber in exercitarea atributiilor lor". Enuntul de mai sus se
numara printre principiile generale ale autonomiei locale.
R: T
22. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile
generale ale autonomiei locale: "resursele financiare ale colectivitatilor
publice locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile stabilite
pentru ele prin Constitutia sau legile tarii".
R: F
23. Resursele financiare ale colectivitatilor publice locale
trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile stabilite pentru ele prin
Constitutia sau legile tarii". Acest enunt se numara printre principiile
generale ale autonomiei locale.
R: T
24. Dintre resursele financiare ale autoritatilor
administratiei locale, cel putin o parte trebuie sa provina din impozite si
taxe locale; competenta stabilirii nivelului acestora revine colectivitatilor
locale". Acest enunt se numara printre principiile generale ale
autonomiei locale.
R: T
25. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile
generale ale autonomiei locale: "dintre resursele financiare ale autoritatilor
administratiei locale, cel putin o parte trebuie sa provina din impozite si
taxe locale; competenta stabilirii nivelului acestora revine colectivitatilor
locale".
R: F
26. "Autoritatile administratiei locale trebuie sa fie
consultate, intr-o maniera adecvata, asupra modalitatilor de repartitare a
resurselor redistribuite care le revin". Enuntul reprezinta unul dintre
principiile generale ale autonomiei locale.
R: T
27. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile
generale ale autonomiei locale: "autoritatile administratiei locale trebuie sa
fie consultate, intr-o maniera adecvata, asupra modalitatilor de repartitare a
resurselor redistribuite care le revin".
R: F
28. Enuntul urmator nu se numara printre principiile
generale ale autonomiei locale: "Colectivitatile locale trebuie sa aiba acces,
conform legii, pe piata nationala de capital, in vederea finantarii propriilor
obiective de investitii".
R: F
29. "Colectivitatile locale trebuie sa aiba acces, conform
legii, pe piata nationala de capital, in vederea finantarii propriilor
obiective de investitii". Enuntul reprezinta unul dintre principiile generale
ale autonomiei locale.
R: T
30. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura
de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferurile
pentru investitii locale de interes deosebit ar urma sa se acorde tututor
localitatilor, pentru echilibrarea bugetelor locale.
R: F
31. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura
de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferurile
pentru investitii locale de interes deosebit ar urma sa se acorde pentru
obiective ca: electrificarea localitatilor, scoaterea din izolare a unor localitati,
introducerea sau dezvoltarea unor servicii de salubritate, canalizare s.a.
R: T
32. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura
de specialitate in vederea cresterii eficientei acestora, nu se numara
transferurile pentru investitii locale de interes deosebit.
R: F
33. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura
de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferuri
normative (sau generale) ar urma sa se acorde pentru obiective ca:
electrificarea localitatilor, scoaterea din izolare a unor localitati,
introducerea sau dezvoltarea unor servicii de salubritate, canalizare s.a.
R: F
34. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura
de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferuri
normative (sau generale) ar urma sa se acorde tuturor administratiilor locale,
iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe
baza unor formule complexe, bazate pe norme.
R: T
35. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura
de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferurile
destinate unor anumite institutii ar urma sa se acorde tuturor administratiilor
locale, iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza
anual pe baza unor formule complexe, bazate pe norme.
R: F
36. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura
de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferurile
pentru scopuri specifice ar urma sa se acorde tuturor administratiilor locale,
iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe
baza unor formule complexe, bazate pe norme.
R: F
37. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura
de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferurile
pentru zone defavorizate ar urma sa se acorde tuturor administratiilor locale,
iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe
baza unor formule complexe, bazate pe norme.
R: F
38. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura
de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferurile
pentru scopuri specifice ar urma sa se acorde pentru anumite aspecte ale
securitatii sociale, ca de exemplu: subventii destinate anumitor minoritati cu
probleme deosebite.
R: T
39. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura
de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferurile
pentru zone defavorizate au in vedere sporirea veniturilor unor administratii
locale din zonele care se confrunta cu situatii deosebite, persistente sau nu
in timp, cum sunt: rate inalte ale
somajului, saracie extrema etc.
R: T
40. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura
de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferurile
destinate unor anumite institutii pot fi acordate in mod deosebit
municipalitatilor care au in administrare: muzee, case memoriale, teatre,
gradini botanice etc., acestea necesitand fonduri aparte pentru intretinere si
functionare.
R: T
41. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura
de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferurile
normative (cu caracter general) ar urma sa se acorde tuturor administratiilor
locale, iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza
anual pe baza unor formule complexe, bazate pe norme.
R: T
42. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura
de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferurile
pentru zone defavorizate pot fi acordate in mod deosebit municipalitatilor care
au in administrare: muzee, case memoriale, teatre, gradini botanice etc.,
acestea necesitand fonduri aparte pentru intretinere si functionare.
R: F
43. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura
de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferurile
pentru investitii locale de interes deosebit pot fi acordate in mod deosebit
municipalitatilor care au in administrare: muzee, case memoriale, teatre,
gradini botanice etc., acestea necesitand fonduri aparte pentru intretinere si
functionare.
R: F
44. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura
de specialitate in vederea cresterii eficientei acestora, se numara transferurile pentru investitii
locale de interes deosebit.
R: T
45. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura
de specialitate in vederea cresterii eficientei acestora, se numara transferurile pentru scopuri
specifice.
R: T
46. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura
de specialitate in vederea cresterii eficientei acestora, nu se numara transferurile pentru scopuri
specifice.
R: F
47. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura
de specialitate in vederea cresterii eficientei acestora, se numara transferurile destinate unor tipuri
aparte de institutii.
R: T
48. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura
de specialitate in vederea cresterii eficientei acestora, nu se numara transferurile destinate unor
tipuri aparte de institutii.
R: F
49. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura
de specialitate in vederea cresterii eficientei acestora, nu se numara transferurile pentru zonele
defavorizate.
R: F
50. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura
de specialitate in vederea cresterii eficientei acestora, se numara transferurile pentru zonele
defavorizate.
R: T
51. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale
cu privire la limitele autonomiei locale se afla si urmatorul enunt:
"Competentele de baza ale autoritatilor administratiei publice locale sunt
prevazute de Constitutie sau de lege".
R: T
52. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale
cu privire la limitele autonomiei locale se afla si urmatorul enunt:
"Autoritatile administratiei publice locale au capacitatea deplina de a-si
exercita initiativa in toate domeniile care nu sunt excluse din competentele
lor sau care nu sunt atribuite altor autoritati".
R: T
53. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale
cu privire la limitele autonomiei locale se afla si urmatorul enunt:
"Exercitarea responsabilitatilor publice trebuie sa revina, in general, acelor
autoritati care sunt cele mai apropiate de cetateni. La atribuirea unei responsabilitati,
catre un alt nivel de autoritate, trebuie sa se tina seama de amploarea si de
natura sarcinii, precum si de cerintele de eficienta si economicitate".
R: T
54. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale
cu privire la limitele autonomiei locale nu se afla si urmatorul enunt:
"Autoritatile administratiei publice locale au capacitatea deplina de a-si
exercita initiativa in toate domeniile care nu sunt excluse din competentele
lor sau care nu sunt atribuite altor autoritati".
R: F
55. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale
cu privire la limitele autonomiei locale se afla si urmatorul enunt:
"Competentele atribuite autoritatilor administratiei publice locale trebuie sa
fie depline si exclusive. Ele nu pot fi puse in cauza sau limitate de catre o
alta autoritate centrala sau regionala, decat in cazurile prevazute expres de
lege".
R: T
56. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale
cu privire la limitele autonomiei locale se afla si urmatorul enunt: "In cazul
delegarii competentelor de catre o autoritate centrala sau regionala,
autoritatile administratiei publice locale trebuie sa beneficieze de libertatea
de a adapta actiunea lor la conditiile locale".
R: T
57. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale
cu privire la limitele autonomiei locale nu se afla si urmatorul enunt:
"Exercitarea responsabilitatilor publice trebuie sa revina, in general, acelor
autoritati care sunt cele mai apropiate de cetateni. La atribuirea unei
responsabilitati, catre un alt nivel de autoritate, trebuie sa se tina seama de
amploarea si de natura sarcinii, precum si de cerintele de eficienta si
economicitate".
R: F
58. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale
cu privire la limitele autonomiei locale se afla si urmatorul enunt:
"Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie consultate, pe cat
posibil, in timp util si in mod adecvat, in cursul procesului de planificare si
de luare a deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc in mod direct".
R: T
59. Corespunzator ritmicitatii cu care sunt incasate la buget resursele
financiare publice pot fi resurse interne si resurse externe.
R: F
60. Resursele financiare
reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor
economice si sociale intr-un interval de timp nedeterminat.
R: F
61. In tarile cu economie de
piata, ponderea cea mai mare a resurselor financiare publice o reprezinta
prelevarile cu caracter fiscal.
R: T
62. In tarile cu economie de
piata, ponderea cea mai mare a resurselor financiare publice o reprezinta
prelevarile cu caracter nefiscal.
R: F
63. Intre resursele financiare ale
societatii si resursele financiare publice exista un raport ca de la intreg la
parte.
R: F
64. Resursele de trezorerie se
utilizeaza pentru acoperirea permanenta a resurselor financiare ale bugetului
central, ale asigurarilor sociale de stat sau a celor locale.
R: F
65. Intre resursele financiare ale
societatii si resursele financiare publice exista un raport ca de la parte la
intreg.
R: T
66. Resursele extraordinare sunt
cele la care statul apeleaza in mod curent, cand resursele curente sunt
insuficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor publice.
R: F
67. Resursele de trezorerie se
utilizeaza pentru acoperirea temporara a resurselor financiare ale bugetului
central, ale asigurarilor sociale de stat sau a celor locale.
R: T
68. Nivelul prelevarilor cu
caracter obligatoriu este nelimitat si insuficient, astfel ca adesea se
apeleaza la masuri de crestere a lor, prin sporirea cotelor de impozite sau
introducerea de noi taxe si impozite.
R: F
69. Resursele extraordinare sunt
cele la care statul apeleaza in situatii deosebite, cand resursele curente sunt
insuficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor publice.
R: T
70. Impozitul are un caracter general, fiind o obligatie de
plata a numai persoanelor fizice care obtin venituri sau detin averi.
R: F
71. Rolul impozitelor se manifesta pe plan financiar,
economic si social.
R: T
72. Rolul impozitelor se manifesta pe plan financiar,
economic si fiscal.
R: F
73. Clasificarea dupa trasaturi de forma si de fond imparte
impozitele in doua mari grupe : financiare si de ordine.
R: F
74. Dupa frecventa realizarii lor, impozitele se grupeaza in
permanente si incidentale.
R: T
75. Echitatea fiscala este unul din principalele elementele
constitutive ale impozitului.
R: F
76. Stabilirea minimului neimpozabil consta in scutirea de
impozit a unui venit minim care sa asigure satisfacerea nevoilor de trai strict
necesare si este o conditie a principiului de echitate fiscala.
R: T
77. Stabilirea minimului neimpozabil consta in scutirea de
impozit a unui venit minim care sa asigure satisfacerea nevoilor de trai strict
necesare si este o conditie a principiilor de politica financiara.
R: F
78. Principiile de politica economica se refera la utilizarea
impozitelor ca instrument de impulsionare a dezvoltarii unor ramuri sau
sectoare de activitate, de stimulare sau reducere a productiei sau consumului
unor marfuri, de crestere sau restrangere a exportului ori importului anumitor
produse.
R: T
79. Principiile social-politice se refera la utilizarea
impozitelor ca instrument de impulsionare a dezvoltarii unor ramuri sau
sectoare de activitate, de stimulare sau reducere a productiei sau consumului
unor marfuri, de crestere sau restrangere a exportului ori importului anumitor
produse.
R: F
80. Dinamica resurselor financiare publice exprima
modificarile care intervin in cuantumul si structura acestora de la o perioada
la alta.
R: T
81. Ponderea veniturilor din capital in total venituri
publice reprezinta un indicator al dinamicii resurselor financiare publice.
R: F
82. Modificarea ponderii veniturilor publice in produsul
intern brut reprezinta un indicator de dinamica al resurselor financiare
publice.
R: T
83. Ponderea veniturilor din capital in total venituri
publice reprezinta un indicator de structura al resurselor financiare publice.
R: T
84. Daca e>1 atunci ne confruntam cu o inelasticitate a
veniturilor publice la cresterea PIB.
R: F
85. Presiunea fiscala, in sens strict, se refera la raportul
dintre marimea impozitelor incasate si produsul intern brut.
R: T
86. Sub aspectul contabil, rata presiunii fiscale nu tine
seama de faptul ca prelevarile obligatorii finanteaza alte prelevari
obligatorii.
R: T
87. Curba Laffer este un grafic ce infatiseaza relatia dintre
rata prelevarilor obligatorii si veniturile totale din capital incasate prin
impozite de catre stat.
R: F
88. Curba Laffer este un grafic ce infatiseaza relatia dintre
rata prelevarilor obligatorii si veniturile totale incasate prin impozite de
catre stat.
R: T
89. Rata fiscalitatii se calculeaza ca raport procentual
intre suma totala a incasarilor fiscale percepute pe o anumita perioada si
marimea produsului intern brut realizat in aceeasi perioada , de obicei un an.
R: T
90. Rata fiscalitatii se calculeaza ca raport intre suma
totala a incasarilor nefiscale percepute pe o anumita perioada si marimea
produsului intern brut realizat in aceeasi perioada , de obicei un an.
R: F
91. Cand suma veniturilor publice este inferioara valorii
cheltuielilor publice atunci bugetul se incheie cu deficit bugetar.
R: T
92. Cand suma veniturilor publice este inferioara valorii
cheltuielilor publice atunci bugetul se incheie cu excedent bugetar.
R: F
93. Emisiunea monetara consta in vanzarea de active lichide
bancilor comerciale si are un pronuntat caracter inflationist.
R: T
94. Problema finantarii deficitului bugetar are doua moduri
de rezolvare si anume: emisiunea monetara si imprumutul de stat.
R: T
95. Creditul public reprezinta o intelegere intervenita intre
stat, pe de o parte, si o persoana fizica si juridica, pe de alta parte, prin
care cea din urma consimte sa puna la dispozitia statului o suma de bani, sub
forma de imprumut pe o perioada nedeterminata, iar statul se angajeaza sa
restituie aceasta suma la un anumit termen, platind si dobanda cuvenita.
R: F
96. Creditul public reprezinta o intelegere intervenita intre
stat, pe de o parte, si o persoana fizica si juridica, pe de alta parte, prin
care cea din urma consimte sa puna la dispozitia statului o suma de bani, sub
forma de imprumut pe o perioada determinata, iar statul se angajeaza sa
restituie aceasta suma la un anumit termen, platind si dobanda cuvenita.
R: T
97. Creditul public are caracter nerambursabil, urmand a fi
restituit la termenul fixat persoanelor care l-au acordat .
R: F
98. In situatia in care veniturile ordinare ale bugetului de
stat nu sunt suficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor bugetare la
nivelul intregului an, statul lanseaza un imprumut pe piata interna sau
externa.
R: T
99. Creditul public reprezinta o modalitate de procurare
rapida a fondurilor financiare publice, dar mai putin costisitoare decat
impozitele.
R: F
100. Consolidarea datoriei reprezinta preschimbarea
inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor exigibile imediat, sau pe termen
scurt, cu inscrisuri ale unor credite pe termen mijlociu sau lung, sau fara
termen de rambursare.
R: T
101. Conversiunea este acea operatiune prin care statul poate
proceda la preschimbarea inscrisurilor pentru un imprumut vechi in inscrisuri
ale unui nou credit, cu o dobanda mai mare.
R: F
102. In literatura de
specialitate, relaxarea fiscala reprezinta un concept care
nu se bazeaza, in mod obligatoriu, pe reducerea ratei medii a
fiscalitatii, ci in special, pe restructurarea sistemului de
impozitare, corelata cu aspecte legate de cheltuielile bugetare si de
implementarea unei economii de piata functionale.
R: T
103. Modelul de crestere
neo-clasica (imaginat de Muller si Upton)) sustine
ca sporirea unei fiscalitati distorsionate asupra venitului
si capitalului se repercuteaza intr-o scadere a ratei
economisirii care genereaza o reducere a stocului de capital si, in consecinta, o reducere a
posibilitatilor de consum pe termen lung.
R: T
104. In literatura de specialitate, relaxarea fiscala reprezinta un concept care se bazeaza, in mod obligatoriu, pe reducerea ratei medii a
fiscalitatii, ci in special, pe restructurarea sistemului de
impozitare, corelata cu aspecte legate de cheltuielile bugetare si de
implementarea unei economii de piata functionale.
R: F
105. Riscul de deficienta durabila a cererii
provine din faptul ca economiile din tara noastra si
asa modeste, nu sunt reinjectate in
circuit si, prin urmare, raman modice.
R: T
106. Riscul de deficienta durabila a ofertei
provine din faptul ca economiile din tara noastra si
asa modeste, nu sunt reinjectate in
circuit si, prin urmare, raman modice.
R: F
107. Din punctul de vedere al
autoritatilor vremii, presiunea fiscala se afla la un
'nivel suportabil', in timp ce contribuabilii (intreprinderi
decapitalizate si cu rentabilitate economica scazuta
si populatia a carei majoritate obtinea venituri la limita
sau chiar sub nivelul de subzistenta) o percepeau ca
impovaratoare.
R: T
108. Cerintele unei
fiscalitati ridicate s-au manifestat pe fondul unei birocratii
ample si a unui stat care isi
mentinea prerogative largite
in domeniul reglementarii si deciziei economice.
R: T
109. Cerintele unei
fiscalitati scazute s-au manifestat pe fondul unei birocratii
ample si a unui stat care isi
mentinea prerogative largite in
domeniul reglementarii si deciziei economice.
R: F
1. reprezinta o forma
de prelevare a unei parti din veniturile si din averea persoanelor fizice si
juridice la dispozitia statului in vederea acoperirii cheltuielilor publice.
R: Impozitul
2. . .. . e elaborat de Guvern
si aprobat de Parlament.
R: Bugetul de stat
3. Veniturile . cuprind veniturile
fiscale si veniturile nefiscale.
R: curente
4. Impozitul pe venit face parte din
categoria impozitelor ..
R: directe
5. Accizele fac parte din categoria
impozitelor .
R: indirecte
6. .
se calculeaza ca raport intre suma totala a incasarilor fiscale
(de la nivel
central,
local, inclusiv cotizatii sociale) percepute pe o anumita perioada si marimea
produsului intern brut realizat in aceeasi perioada, de obicei un an.
R: Rata
fiscalitatii
1.
I Impozitul:
|
A)
|
|
reprezinta o plata baneasca
|
|
B)
|
|
este platit de stat
persoanelor fizice si juridice
|
|
C)
|
|
reprezinta o plata obligatorie
|
|
D)
|
|
reprezinta o plata facultativa
|
|
E)
|
|
reprezinta o plata nerambursabila
|
|
F)
|
|
reprezinta o plata fara
contraprestatie sau echivalent direct si imediat
|
|
G)
|
|
presupune o contraprestatie
din partea statului
|
|
a.
|
A,B,C,G
|
|
b.
|
A,C,E,F
|
|
c.
|
B,D,E,F
|
|
d.
|
C,D,E,G
|
|
e.
|
A,C,D,F
|
R: B
2. Creditul
public:
|
A)
|
nu este rambursabil
|
|
B)
|
este o intelegere
contractuala intre stat, pe de o parte si o persoana fizica si juridica, pe
de alta parte
|
|
C)
|
presupune o contraprestatie
|
|
D)
|
nu presupune o contraprestatie
|
|
E)
|
este rambursabil
|
|
F)
|
se contracteaza pentru
necesitati de trazorerie
|
|
G)
|
nu se contracteaza pentru
necesitati de trazorerie
|
|
H)
|
se contracteaza pentru
echilibrarea bugetului de stat
|
|
I)
|
reprezinta o obligatie pentru creditor
|
|
J)
|
reprezinta un instrument de
politica economica
|
|
K)
|
realizeaza o redistribuire a PIB
|
|
a.
|
A,B,C,E,H,I,K;
|
|
b.
|
B,D,F,G,H,J,K;
|
|
c.
|
B,C,E,G,J,H,K;
|
|
d.
|
A,B,C,D,F,J,K;
|
|
e.
|
B,C,E,F,H,J,K;
|
R: E
3. Definitia
impozitului precizeaza ca:
|
este rambursabil
|
|
plata sa este obligatorie
pentru toate persoanele fizice si juridice
|
|
are caracter definitiv
|
|
nu presupune o
contraprestatie directa si imediata
|
|
este datorat de stat
persoanelor fizice si juridice
|
|
presupune o contraprestatie
directa si imediata
|
R: C
4. Presiunea fiscala la nivel
national se masoara prin:
|
a.
|
rata presiunii fiscale
|
|
b.
|
raportul procentual dintre
veniturile fiscale si totalul veniturilor publice pe o perioada de un an
|
|
c.
|
cuantificarea economiei subterane intr-o anumita perioada
|
|
d.
|
raportul dintre impozitele
directe si cele indirecte
|
|
e.
|
marimea inflatiei la un
moment dat in economie
|
R: A
5. Care dintre urmatoarele
afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public este
falsa?
|
a.
|
amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor
financiare asumate de guvernele anterioare ale statului in cauza
|
|
b.
|
amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului
debitor
|
|
c.
|
rambursarea imprumutului
public are loc prin anuitati, tragere la sorti sau rascumparare la Bursa
|
|
d.
|
rambursarea are loc prin vanzarea la Bursa a inscrisurilor corespunzatoare unui
credit public
|
|
e.
|
amortizarea poate avea loc
prin rambursare, incapacitate de plata sau repudierea actiunilor
|
R: D
6. Consolidarea creditului public
reprezinta:
|
a.
|
o modalitate rapida de
procurare a creditului public
|
|
b.
|
o modalitate de repudiere a creditului public, chiar daca
statul in cauza nu a intrat in incapacitate de plata
|
|
c.
|
preschimbarea inscrisurilor
corespunzatoare imprumuturilor publice exigibile imediat, cu inscrisuri ale
unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare
|
|
d.
|
o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci
cand statul intra in incapacitate de plata
|
|
e.
|
preschimbarea inscrisurilor
unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui nou imprumut cu o
dobanda mai redusa
|
R: C
7. Conversiunea creditului public
reprezinta:
|
a.
|
o modalitate rapida de
procurare a creditului public
|
|
b.
|
o modalitate discreta de
plasare a creditului public pe piata
|
|
c.
|
preschimbarea inscrisurilor
corespunzatoare imprumuturilor publice exigibile imediat, cu inscrisuri ale
unor imprumuturi publice pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de
rambursare
|
|
d.
|
o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci
cand statul intra in incapacitate de plata
|
|
e.
|
preschimbarea inscrisurilor
unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui nou imprumut public
avand o dobanda mai redusa
|
R: E
8. Resursele
financiare publice nu includ:
|
a.
|
emisiunea monetara fara acoperire in marfuri si servicii
|
|
b.
|
imprumuturile de trezorerie
|
|
c.
|
veniturile fiscale
|
|
d.
|
veniturile bugetare nefiscale
|
|
e.
|
salariile personalului angajat in administratia publica
|
R: E
9. Resursele financiare publice
sunt alimentate in cea mai mare proportie de:
|
a.
|
imprumuturile interne
|
|
b.
|
veniturile din capital
|
|
c.
|
varsamintele de la
intreprinderile de stat
|
|
d.
|
imprumuturile externe
|
|
e.
|
veniturile fiscale
|
R: E
10. Prin ce se comensureaza
presiunea fiscala din economie?
|
a.
|
ponderea veniturilor fiscale in PIB
|
|
b.
|
ponderea cheltuielilor publice in PIB
|
|
c.
|
ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor
publice ale bugetului general consolidat
|
|
d.
|
ponderea datoriei publice in PIB
|
|
e.
|
ponderea deficitului bugetar in PIB
|
R: A
11. Curba Laffer este:
|
a.
|
o modalitate de comensurare a ratei presiunii fiscale din
economie
|
|
b.
|
o modalitate de cuantificare a evaziunii fiscale din
economie
|
|
c.
|
o reprezentare grafica a
corelatiei dintre presiunea fiscala din economie si nivelul veniturilor
fiscale ale statului
|
|
d.
|
o modalitate de cuantificare a inflatiei din economie
|
|
e.
|
o modalitate de cuantificare
a nivelului optim al cheltuielilor publice ale bugetului de stat
|
R: C
12. Nivelul
optim al ratei presiunii fiscale in economie:
|
a.
|
se stabileste prin legea bugetara anuala
|
|
b.
|
se stabileste prin legea
finantelor publice
|
|
c.
|
este o valoare prestabilita pentru fiecare an bugetar de
catre Ministerul Finantelor Publice
|
|
d.
|
nu poate fi supus unor modificari ulterioare legii
bugetare initiale prin legile bugetare rectificative
|
|
e.
|
reprezinta acea marime a ratei, careia ii corespunde
valoarea maxima a veniturilor fiscale reprezentate pe Curba Laffer
|
R: E
13. Care
dintre urmatoarele enunturi nu coincide cu efectele provocate de cresterea
peste nivelul optim a ratei presiunii fiscale?
|
a.
|
scaderea efortului productiv
|
|
b.
|
cresterea veniturilor populatiei
|
|
c.
|
reducerea competitivitatii pe plan international
|
|
d.
|
aparitia/cresterea evaziunii si fraudei fiscale
|
|
e.
|
riscul de inflatie prin
fiscalitate
|
R: B
14. Care dintre urmatoarele
afirmatii cu privire la creditul public este adevarata:
|
a.
|
reprezinta o modalitate de
completare a creditului particular insuficient intr-o economie de piata
functionala
|
|
b.
|
se contracteaza pentru
necesitati de trezorerie sau pentru echilibrarea bugetului
|
|
c.
|
prin apelul la credit public are loc o reducere a
presiunii fiscale prea ridicate din economie
|
|
d.
|
reprezinta o posibilitate de a reduce nivelul inflatiei
din economie
|
|
e.
|
apelul la credit public nu
are nici un fel de repercusiuni asupra generatiilor urmatoare
|
R: B
15. Care dintre urmatoarele
afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public este
falsa?
|
a.
|
amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor
financiare asumate de guvernele anterioare ale statului in cauza
|
|
b.
|
amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului
debitor
|
|
c.
|
rambursarea imprumutului
public are loc prin anuitati, tragere la sorti sau rascumparare la Bursa
|
|
d.
|
rambursarea are loc prin consolidarea inscrisurilor
corespunzatoare unui credit public
|
|
e.
|
amortizarea poate avea loc
prin rambursare, incapacitate de plata sau repudierea actiunilor
|
R: D
16. Repudierea
actiunilor unui credit public reprezinta:
|
a.
|
preschimbarea inscrisurilor
unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui nou imprumut cu o
dobanda mai redusa
|
|
b.
|
refuzul de restituire a unui credit public, chiar daca
statul in cauza nu a intrat in incapacitate de plata
|
|
c.
|
preschimbarea inscrisurilor
corespunzatoare imprumuturilor exigibile imediat, cu inscrisuri ale unor
imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare
|
|
d.
|
o modalitate uzuala de
plasare a creditului public pe piata de capital
|
|
e.
|
nici una dintre afirmatiile
de mai sus nu este adevarata
|
R: B
17. Deficitul
bugetar poate aparea in:
|
a.
|
tari cu economie de piata
dezvoltata
|
|
b.
|
tari in curs de dezvoltare
|
|
c.
|
in tari cu economie de
tranzitie
|
|
d.
|
in toate categoriile de tari
enumerate mai sus
|
|
e.
|
in nici una dintre
categoriile de tari enumerate
|
R: D
18. Printre cauzele care conduc la aparitia deficitului
bugetar, nu se numara:
|
a.
|
nivelul si fluctuatiile
produsului intern brut
|
|
b.
|
gradul de redistribuire a produsului intern brut (in
conditiile in care cresc componentele privind ajutorul de somaj si asistenta
sociala)
|
|
c.
|
cresterea cheltuielilor publice pentru inarmare
|
|
d.
|
cresterea veniturilor fiscale la nivelul bugetului
|
|
e.
|
fenomenele conjuncturale internationale
|
R: D
19. Care
dintre enunturile urmatoare nu se numara printre efectele in plan economic si
social ale creditului public?
|
a.
|
cresterea datoriei publice
si implicit a serviciului acesteia
|
|
b.
|
de cresterea ratei dobanzii pe piata, prin sporirea
cererii de credite publice necesare acoperirii deficitului
|
|
c.
|
intra in competitie cu creditul particular (fenomenul de
evictiune) si se opune investitiilor private, incetinind ritmul cresterii
economice
|
|
d.
|
distribuirea intre generatii a beneficiilor si costurilor
acestuia
|
|
e.
|
repudierea creditului public.
|
R: E
20. Din
definitia impozitului reiese ca:
|
A)
|
plata sa este obligatorie
pentru toate persoanele fizice si juridice
|
|
B)
|
este rambursabil
|
|
C)
|
are caracter definitiv
|
|
D)
|
presupune o contraprestatie
directa si imediata
|
|
E)
|
este datorat de stat
persoanelor fizice si juridice
|
|
F)
|
nu presupune o
contraprestatie directa si imediata
|
|
a.
|
A;B;C;
|
|
b.
|
A;C;F;
|
|
c.
|
A; D;E;
|
|
d.
|
B;C;D
|
|
e.
|
C;D;F;
|
R: B
21. Care dintre urmatoarele
enunturi este neadevarata cu privire la impozite?
|
a.
|
reprezinta o prelevare obligatorie
|
|
b.
|
sunt datorate si platite in
bani de catre contribuabili
|
|
c.
|
sunt datorate de catre stat
persoanelor fizice si juridice
|
|
d.
|
reprezinta o prelevare fara
contraprestatie directa si imediata
|
|
e.
|
reprezinta o prelevare definitiva
|
R: C
22. Care
dintre urmatoarele enunturi nu corespunde principiilor teoremei
descentralizarii?
|
a.
|
subsidiaritatea
|
|
b.
|
echivalenta fiscala
|
|
c.
|
repartizarea functiilor publice intre administratia
centrala si cele locale trebuie sa tina seama de diversitatea beneficiilor
sociale si aria diferita a acestora
|
|
d.
|
neafectarea veniturilor bugetare
|
|
e.
|
autoritatea administratiei locale de a decide
discretionar asupra unei functii publice
lasata in competenta sa
|
R: D
23. Reglementarile privind
descentralizarea si autonomia locala urmaresc:
1) delimitarea
patrimoniului public aflat in proprietarea primariilor de cel aflat in
proprietatea statului;
2) crearea instrumentelor
administrative necesare autoritptilor locale pentru indeplinirea in bune
conditiuni a atributiilor care le revin;
3) delimitarea proprietatii
particulare de proprietatea statului si de cea mixta:
4) limitarea proprietatii particulare si extinderea proprietatii statului;
asigurarea unor
conditii favorizante pentru dezvoltarea economica locala.
R: D
24. Care
dintre urmatoarele enunturi nu se numara printre categoriile de transferuri
propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii
lor?
|
a.
|
transferuri normative (sau generale);
|
|
b.
|
transferuri pentru
investitii locale de interes deosebit;
|
|
c.
|
transferuri pentru cresterea pregatirii profesionale si
cointeresarea personalului implicat in efectuarea controlului fiscal si
combaterea evaziunii fiscale;
|
|
d.
|
transferuri destinate unor anumite institutii;
|
|
e.
|
transferuri pentru scopuri specifice;
f) transferuri pentru zone defavorizate.
|
R: C
25. Care
dintre principiile teoremei descentralizarii prevede ca repartizarea functiilor
publice intre administratia centrala si cele locale trebuie sa tina seama de
diversitatea beneficiilor sociale si aria diferita a acestora?
|
a.
|
autoritatea de a decide discretionar privitor la
functiile publice lasate in competenta sa
|
|
b.
|
echivalenta fiscala
|
|
c.
|
subsidiaritatea
|
|
d.
|
repartizarea functiilor publice
|
|
e.
|
nici unul dintre principiile
de mai sus
|
R: D
26. Avand
in vedere amploarea si experienta privind descentralizarea, literatura de
specialitate a formulat o.a descentralizarii.
|
a.
|
experienta
|
|
b.
|
teorema
|
|
c.
|
modalitate
|
R: B
27. Unul dintre enunturile de mai
jos nu se enumera printre criteriile de clasificare a impozitelor. Care este acela?
|
a.
|
cota aplicata;
|
|
b.
|
trasaturi de forma si fond;
|
|
c.
|
frecventa realizarii;
|
|
d.
|
obiectul impunerii;
|
|
e.
|
elementele impozitului
|
R: E
28. In functie de frecventa realizarii lor, impozitele se
clasifica in:
|
a.
|
impozite directe si impozite
indirecte;
|
|
b.
|
impozite financiare si
impozite ordinare;
|
|
c.
|
impozite reale si impozite
personale;
|
|
d.
|
impozite ale bugetului de
stat si impozite ale bugetelor locale;
|
|
e.
|
impozite permanente si
impozite incidentale
|
R: E
29. Care din urmatoarele
modalitati de constituire a resurselor financiare publice au ca efect imediat
aparitia sau accentuarea inflatiei?
|
a.
|
prelevarile fiscale;
|
|
b.
|
veniturile din chirii;
|
|
c.
|
veniturile din privatizare;
|
|
d.
|
finantarea prin emisiune moneatra fara acoperire;
|
|
e.
|
varsamintele de la agentii
economici
|
R: D
30. In functie de obiectul
impunerii, impozitele se clasifica in:
impozite directe;
impozite
reale;
impozite
pe venit;
impozite pe
consum;
impozite pe avere
R: C
31. Care dintre enunturile urmatoare se incadreaza in grupa
indicatorilor de volum ai veniturilor publice:
veniturile
publice medii pe un locuitor;
modificarea
relativa a veniturilor publice;
elasticitatea
veniturilor publice in raport cu PIB
volumul
veniturilor publice in expresie nominala;
ponderea
veniturilor publice in PIB
R: C
32. Misiunea sociala a finantelor publice se
indeplineste prin functiile pe care le exercita, si
anume:
1) functia de repartitie
2) constituirea fondurilor
3) repartizarea fondurilor
4) functia de control
5) modul concret de utilizare a acestora
|
a.
|
|
d.
|
|
|
b.
|
|
e.
|
|
|
c.
|
|
R: A
33. Functia de repartitie se compune din urmatoarele faze,
strans legate intre ele si anume:
1) constituirea fondurilor
2) redistribuirea
3) modul concret de utilizare
4) repartizarea (distribuirea)
R: A
34. Conform criteriului provenientei resursele financiare publice interne constau in:
1) impozite
2) taxe
3) contributii
4) ajutoare nerambursabile
primite de la organisme internationale
5) venituri nefiscale,
R: C
35. Resursele
financiare publice privite prin prisma bugetului general consolidat se
structureaza in:
1) resurse financiare ale
bugetului de stat (central);
2) resurse financiare ale bugetelor
locale;
3) resurse financiare ale
bugetele statelor, regiunilor, provinciilor sau landurilor membre ale
federatiei
4) resurse financiare ale
bugetului asigurarilor sociale de stat;
5) resurse financiare care alimenteaza fondurile speciale.
R: B
36. Impozitul
are caracter general
|
a.
|
deoarece este o obligatie de plata a tuturor persoanelor
fizice si juridice care obtin venituri sau detin averi
|
c.
|
deoarece nu este insotit de
o contraprestatie directa
|
|
b.
|
deoarece ele reprezinta, in general, o contributie in
bani, chiar daca la inceputurile existentei sale aceasta contributie a
cunoscut si forma n natura.
|
d.
|
deoarece intotdeauna este
instituit printr-un act de autoritate, fiind o obligatie prin constrngere
|
R: A
37. Clasificarea impozitelor dupa trasaturi de forma si fond
le imparte:
1) impozite directe
2) impozite indirecte
3 impozite reale
4) impozite pe venit
5) impozite pe avere
R: A
38. Elementele impozitului sunt:
1) subiectul impozitului
2) suportatorul
3) obiectul impunerii
4) unitatea de impunere
5) sursa impozitului
6) cota impozitului
7) termenul de plata
|
a.
|
|
d.
|
|
|
b.
|
|
e.
|
|
|
c.
|
|
R: D
39. Corespunzator
realitatilor dintr-o economie moderna, principiile impunerii pot fi grupate
astfel:
1) Principii de echitate fiscala
2) Principii de politica financiara
3) Principii ale randamentului impozitelor
4) Principii de politica economica
5) Principii social-politice
|
a.
|
|
d.
|
|
|
b.
|
|
e.
|
|
|
c.
|
|
R: B
40. In cadrul principiului de
politica financiara, randamentul fiscal ridicat se obtine prin indeplinirea
urmatoarelor conditii:
1) impozitul sa aiba caracter
universal, adica sa fie platit de toate persoanele fizice si juridice care
obtin venituri din aceeasi sursa, detin acelasi gen de averi sau procura
aceleasi grupe de produse;
2) sa nu existe posibilitati
de sustragere a materiei impozabile de la impozitare;
3) prevederea unei echivalente
intre marimea veniturilor supuse impozitarii sau capacitatea contributiva a
platitorilor, pe de o parte, si sarcina fiscala datorata, pe de alta parte
4) cheltuielile administratiei
fiscale in legatura cu stabilirea materiei impozabile, calcularea si perceperea
impozitelor sa fie cat mai reduse.
R: C
41. Ponderea
veniturilor publice in produsul intern brut este un alt indicator al nivelului
veniturilor publice intr-o anumita perioada. Calculul se efectueaza pe baza
relatiei:
R: A
42. Modificarea
absoluta nominala rezulta din compararea veniturilor publice exprimate in
preturi curente si se calculeaza conform relatiei:
R: A
43. Indicele
cresterii reale a veniturilor publice se determina dupa formula:
R: B
44. Elasticitatea
veniturilor publice in raport cu produsul intern brut masoara amploarea
reactiei veniturilor publice la modificarea PIB si se calculeaza dupa formula:
R: A
45. Coeficientul de corelare
dintre veniturile publice si produsul intern brut se calculeaza dupa
formula:
|
a.
|
K= 
|
c.
|
K=
|
|
b.
|
K= 
|
R: B
46. Rata presiunii fiscale, in
sens larg, se calculeaza dupa formula:
R - rata presiunii fiscale la
nivel national;
I - volumul impozitelor
incasate;
T - suma totala a taxelor
incasate;
C - contributii la asigurarile
sociale de stat;
PIB - volumul produsului intern brut
|
a.
|
R=  *100
|
c.
|
R=  *100
|
|
b.
|
R=  *100
|
d.
|
R=  *100
|
R: C
47. Din punct de vedere juridic, imprumutul de stat este
definit prin urmatoarele componente (elemente) tehnice:
1) denumirea imprumutului
2) valoarea nominala
3) valoarea reala
4) termenul de rambursare
5) rata de emisiune
6) forma sub care se contracteaza creditul
public
7) "costul' creditului public
|
a.
|
|
d.
|
|
|
b.
|
|
e.
|
|
|
c.
|
|
R: C
48. Plasarea creditului se realizeaza prin mai multe
modalitati si anume:
1) subscriere publica
2) cumpararea efectiva
3) prin intermediul unor consortii
bancare
4) vanzare la Bursa de Valori
|
a.
|
|
d.
|
|
|
b.
|
|
e.
|
|
|
c.
|
|
R: B
49. In
practica, in cazul plasarii imprumutului prin consortii (sau sindicate)
bancare, acestea, la cererea organelor competente, se angajeaza sa efectueze
operatiunile legate de lansarea si rambursarea imprumutului. Modalitatile
concrete sunt:
1) preluarea in comision a obligatiunilor imprumutului
2) vanzarea la Bursa
3) cumpararea efectiva de catre sindicatul bancar
a tuturor
inscrisurilor reprezentnd imprumutul
4) modificarea nivelului dobanzii
|
a.
|
|
d.
|
|
|
b.
|
|
e.
|
|
|
c.
|
|
R: B
50. Conversiunea
poate fi:
1) conversiunea fortata
2) conversiunea facultativa
3) conversiunea anticipata
R: D
51. In
practica, in functie de momentul in care se efectueaza rambursarea, se disting:
1) imprumuturi care se
restituie integral la o scadenta unica
2) imprumuturi cu rambursare
esalonata pe o perioada mai indelungata
de timp
|
a.
|
|
c.
|
|
|
b.
|
|
R: C
52. Creditele
publice pot fi rambursate. utiliznd diverse modalitati, si anume:
1) anuitati
2) tragere la sorti a obligatiunilor amortizabile n
fiecare an
3) rascumpararea la bursa
R: D
53. Care din enunturile de mai jos nu este un element al
impozitului:
|
a.
|
subiectul impozitului
|
d.
|
echitatea fiscala
|
|
b.
|
obiectul impozitului
|
e.
|
cota impozitului
|
|
c.
|
sursa impozitului
|
R: D
54. Impozitele
specifice si ad valorem sunt clasificate in functie de urmatorul criteriu:
|
a.
|
cota impozitului
|
d.
|
frecventa utilizarii lor
|
|
b.
|
scopul urmarit
|
e.
|
trasaturi de forma si de fond
|
|
c.
|
obiectul impunerii
|
R: A
55. Care
din urmatoarele conditii nu apartine principiilor de echitate fiscala:
|
a.
|
stabilirea minimului neimpozabil
|
c.
|
cheltuielile
administratiei fiscale in legatura cu stabilitatea materiei impozabile,
calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai reduse
|
|
b.
|
stabilirea sarcinii fiscale in
functie de puterea contributiva a fiecarui platitor
|
d.
|
impunerea sa fie generala,
adica sa cuprinda toate categoriile sociale care realizeaza venituri sau care
poseda un anumit gen de avere ( cu exceptia celor care obtin venituri sub
minimul impozabil)
|
R: C
56. Care
din urmatoarele conditii apartin principiilor de echitate fiscala:
1) stabilirea minimului neimpozabil;
2) stabilirea sarcinii fiscale in functie de
puterea contributiva a fiecarui platitor;
cheltuielile administratiei
fiscale in legatura cu stabilitatea materiei impozabile, calcularea si
perceperea impozitelor sa fie cat mai reduse;
impunerea sa fie generala, adica
sa cuprinda toate categoriile sociale care realizeaza venituri sau care poseda
un anumit gen de avere ( cu exceptia celor care obtin venituri sub minimul
impozabil).
|
a.
|
|
d.
|
|
|
b.
|
|
e.
|
|
|
c.
|
|
R: B
57. Ponderea
impozitelor indirecte in total venituri publice reprezinta un indicator de:
|
a.
|
nivel
|
c.
|
dinamica
|
|
b.
|
structura
|
d.
|
regresie
|
R: B
58. In
care din urmatoarele enunturi regasim un indicator de nivel:
|
a.
|
volumul
veniturilor publice, in expresie nominala si reala
|
d.
|
ponderea
impozitelor directe in venituri totale
|
|
b.
|
modificarea
absoluta nominala si reala a veniturilor publice
|
e.
|
elasticitatea
veniturilor publice in raport cu PIB
|
|
c.
|
modificarea
relativa a veniturilor publice
|
R: A
59. Care
din urmatorele enunturi reprezinta un indicator de structura:
1) ponderea veniturilor publice in PIB
2) modificarea ponderii veniturilor publice in
raport cu PIB
3) ponderea veniturilor nefiscale in venituri
publice
veniturile
publice medii pe un locuitor
5) ponderea impozitelor directe in venituri
curente
|
a.
|
|
d.
|
|
|
b.
|
|
e.
|
|
|
c.
|
|
R: D
60. Presiunea fiscala, in sens
strict, se refera la:
|
a.
|
raportul dintre marimea impozitelor
incasate si produsul intern brut
|
c.
|
raportul dintre impozitele indirecte
si venitui publice totale
|
|
b.
|
raportul dintre impozitele incasate
si veniturile publice totale
|
d.
|
diferenta dintre marimea impozitelor
incasate si veniturile publice totale
|
R: A
61. Limitele presiuniii fiscale
sunt de natura:
1) psihologica;
2) politica;
3) economica;
4) juridica;
5) financiara.
|
a.
|
|
d.
|
|
|
b.
|
|
e.
|
|
|
c.
|
|
R: A
62. Plasarea creditului public nu
se realizeaza prin:
|
a.
|
subscriere publica
|
c.
|
intermediul unor consortii bancare
|
|
b.
|
amortizarea creditului public
|
d.
|
vanzarea la Bursa de Valori
|
R: B
63. In
functie de momentul in care se efectueaza rambursarea, in practica, se disting.
Care din urmatoarele enunturi nu este adevarat?
|
a.
|
imprumuturi
care se restituie integral la o scadenta unica
|
c.
|
imprumuturi
cu rambursare esalonata pe o perioada mai indelungata de timp
|
|
b.
|
imprumuturi
cu rambursare esalonata pe o perioada mai scurta de timp
|
R: B
64. Creditul public se
caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:
are
caracter contractual
este
nerambursabil
presupune
si o contraprestatie
este
rambursabil
|
a.
|
|
d.
|
|
|
b.
|
|
e.
|
|
|
c.
|
|
R: C
65. Din
punct de vedere al continutului economic, resursele financiare se impart in:
1) prelevari cu caracter obligatoriu
2) resurse de terzorerie
3) resurse financiare ordinare
4) imprumuturi publice
5) emisiune monetara fara acoperire
6) resurse financiare ale bugetelor locale
|
a.
|
|
d.
|
|
|
b.
|
|
e.
|
|
|
c.
|
|
R: A
66. Dintre
cauzele presiunii fiscale mari din tara
noastra enumeram:
1)
nevoia de resurse financiare in crestere a administratiei, pentru
sustinerea unei birocratii mari;
2)
lasarea in afara masei veniturilor impozabile a unor importante venituri
procurate in cadrul economiei subterane, care are o amploare deosebita;
3)
numarul redus al contribuabililor comparativ cu cel al pensionarilor care
trebuie sustinuti - dupa unele aprecieri raportul este de 1/3);
4)
carente in politica fiscala care a urmarit in
permanenta obiectivul pe termen scurt al procurarii de venituri
la buget, ignorand obiectivele pe termene medii si lungi de creare si
consolidare a bazei de impozitare. nu s-a tinut seama de faptul ca
"trop d'impot tue l'impot";
5)
evaziunea fiscala de proportii, care ii determina pe
decidentii pe probleme fiscale sa sporeasca impozitele, pentru a
contracara nerealizarea veniturilor fiscale.
6)
aplicarea unor rate inalte de impozitare a veniturilor conduce la scaderea
capacitatii de economisire si investire, ceea ce, pe fondul unei
economii care sufera de lipsa capitalului, se va reflecta negativ in
posibilitatile de crestere si relansare.
|
a.
|
|
d.
|
|
|
b.
|
|
e.
|
|
|
c.
|
|
R: A
67. In
SUA, in perioada administratiei Reagan din anii '80 reforma
fiscala a reglementat, in
principal:
1) evaziunea fiscala de
proportii, care ii determina pe decidentii pe probleme fiscale
sa sporeasca impozitele, pentru a contracara nerealizarea veniturilor
fiscale.
2) reducerea impozitului pe
venitul individual prin: cresterea deducerilor standard si a
scutirilor personale;
3)
reducerea progresivitatii impunerii vizand in special transele
cele mai mari; extinderea bazei de impozitare;
4) reducerea cotelor
corespunzatoare transelor superioare de venituri, concomitent cu
sporirea ratelor medii;
5)
amortizarea accelerata indeosebi pentru investitiile in utilaje
si tehnologie ridicata.
|
a.
|
|
d.
|
|
|
b.
|
|
e.
|
|
|
c.
|
|
R: D
Acest referat nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte referate despre:
|
| Copyright ©
2024
- Toate drepturile rezervate QReferat.com |
Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | 
-
-
