Elasticitatea ofertei si factorii de influenta

Elasticitatea ofertei si factorii de influenta

Elasticitatea ofertei exprima dimensiunile sau gradul modificarii ofertei in functie de schimbarea pretului sau a oricareia din conditiile ofertei.

Pentru calcularea marimii coeficientului elasticitatii ofertei unui anumit bun, in functie de pretul acestuia (Eop) se utilizeaza urmatoarele formule:

Eop =

Eop =

Eop =

In functie de nivelul coeficientului elasticitatii ofertei la pret, formele ofertei se prezinta astfel:

oferta este elastica atunci cand unui anumit procent de modificarea pretului unitar ii corespunde o modificare mai mare a ofertei, adica Eop > 1;

oferta cu elasticitate unitara, cand unui procent in modificarea pretului ii corespunde unul similar in schimbarea ofertei, adica Eop = 1;

oferta este inelastica atunci cand procentul modificarii ofertei este mai mic decat procentul modificarii pretului, deci Eop < 1;

oferta perfect elastica, presupune ca la un pret dat, oferta sa creasca la infinit,

Eop T

oferta perfect inelastica reprezinta un caz extrem, cand la orice modificare a pretului, oferta nu se modifica, Eop = 0.

Elasticitatea ofertei este determinata de o serie de factori:

Costul de productie

Intre nivelul costului de productie si elasticitatea ofertei exista o relatie negativa, adica cresterea costului va determina o scadere a elasticitatii ofertei si invers, daca toate celelalte imprejurari raman constante.

La nivel dat al eficientei utilizarii factorilor de productie, marimea costului depinde de pretul resurselor economice utilizate.

Posibilitatile de stocare a bunurilor

Daca un bun poate fi depozitat si stocat o anumita perioada de timp, elasticitatea ofertei in functie de pretul acestui bun creste si invers, in cazul in care posibilitatile de stocare sunt reduse.

Costul stocarii

In costul stocarii sunt incluse atat cheltuielile de depozitare, chirii, salarii, cat si cheltuielile legate de pierderea prin depreciere a nivelului calitativ al bunurilor stocate. Intre posibilitatile de stocare si nivelul coeficientului elasticitatii ofertei la pret exista o relatie pozitiva.

Perioada de timp de la modificarea pretului

a) Pentru o perioada a pietei foarte scurta de timp de la modificarea pretului bunului, ca urmare a cresterii cererii, ofertantii nu pot mari productia, astfel oferta este perfect inelastica;

b) Perioada scurta de timp imprima ofertei un caracter inelastic.

In conditiile cresterii pretului bunului ca rezultat al cresterii cererii, exista posibilitatile sporirii, in anumite limite, a cantitatii oferite prin utilizarea unui volum mai mare de resurse disponibile, dar procentul de crestere a cantitatii oferite este mai mic decat procentul de sporire a pretului.

c) Perioada indelungata de timp asigura posibilitatea unei oferte elastice. Producatorii pot spori cantitatea factorilor de productie implicati in producerea bunului printr-un proces investitional destinat largirii capacitatilor de productie existente sau prin intrarea de noi firme in industria bunului respectiv.

Activitatea B:

1. Sa presupunem ca piata bunului X este descrisa de urmatoarele functii ale cererii si ofertei:

C(p) = 100 - 10p si O(p) = 15 + 5p

a. Sa se afle pretul si cantitatea de echilibru.   

b. Daca s-ar fixa cantitatea vanduta sau cumparata pe piata la X = 50 buc., sa se afle pretul la care producatorii ar putea produce si pretul la care consumatorii ar dori sa cumpere aceasta cantitate.

2. In urma unui studiu efectuat pe piata se descopera urmatoarele:

la pretul p = 18   cantitatea ceruta este c = 165

la pretul p = 6     cantitatea ceruta este c = 225

la pretul p = 12   cantitatea oferita este o = 135

la pretul p = 6 cantitatea oferita este o = 45

Se cere:

a. Sa se determine functiile cererii si ofertei.

b. Sa se determine pretul si cantitatea de echilibru.

c. Sa se determine ce se intampla cu cheltuiala consumatorului daca se produce o crestere a pretului fata de pretul de echilibru.

3. Intr-o anumita perioada de timp pe piata unui produs s-a descoperit ca atunci cand pretul este de 100 u.m., cantitatea ceruta este de 200 buc., iar cand pretul este de 80 u.m. cantitatea ceruta este 2800.  Se stie ca curba cererii si ofertei sunt descrise de urmatoarele functii:

C(p) = 3000 - 100p

O(p) = 2000 + 100p

Daca se presupune ca s-ar introduce o taxa de 4 unitati monetare pentru fiecare unitate de produs vanduta de producator, se cere:

a. Sa se determine pretul de echilibru inainte de introducerea taxei.

b. Sa se determine pretul de echilibru dupa introducerea taxei.

c. Calculati cat suporta cumparatorul si producatorul din taxa unitara de 4 unitati monetare.

4. Sa presupunem ca cererea completa a individului A pentru bunul X este:

X_A = 20 - 4P_x + 0,02 M_A + 0,8P_y

Iar a individului B este:

X_B = 10 -2P_x + 0,04 M_B + 0,4 P_y

Unde P_y este pretul unui alt bun Y; M_A si M_B sunt veniturile monetare ale celor doi indivizi.  Se cere:

a. Functia cererii complete la nivelul pietei.

b. Sa se determine si sa se reprezinte grafic curbele cererii individuale cand M_A = M_B = 2000 si P_y = 100.

5. Oferta si pretul evolueaza conform datelor din tabelul urmator :

In acest caz oferta va fi :

a) elastica;

b) inelastica;

c) perfect elastica;

d) perfect inelastica;

e) imposibil de precizat pe baza datelor din tabel.

6. Functiile cererii si ofertei , exprimate in raport cu variabila pret se prezinta astfel :

C_X = 30 - 5 P_x

O_{x =} 20 + 5 P_x .

In aceste conditii, pretul si cantitatea de echilibru vor fi :

a) 25 si respectiv , 1 ;

b) 1 si respectiv , 25 ;

c) 20 si respectiv, 2 ;

d) 2 si respectiv, 20 ;

e) 3 si respectiv , 35.

7. Sa se comenteze urmatorul text :

" Orice productie are ca scop, in ultima instanta, sa satisfaca un consumator. De obicei trece insa timp intre suportarea costurilor de catre producator si cumpararea produselor de catre consumatorul final. In acest interval, intreprinzatorul trebuie sa faca cele mai precise anticipari de care este capabil, cu privire la pretul pe care consumatorii vor fi dispusi sa-l plateasca atunci cand el va fi gata sa-I satisfaca, dupa o perioada care poate fi destul de lunga.

Aceste anticipari de care depind deciziile intreprinzatorilor se impart in doua grupuri. Primul tip se refera la pretul pe care un fabricant, atunci cand este pe punctul de a incepe procesul de fabricatie, poate conta ca-l va obtine pentru productia sa " finita". Al doilea tip se refera la ceea ce intreprinzatorul poate spera sa castige sub forma de incasari daca achizitioneaza ( sau, eventual, fabrica ) produse " finite " pentru a le adauga la echipamentul sau de productie. Anticiparile de primul tip putem sa le denumim pe termen scurt, iar pe cele de al doilea tip anticipari pe termen lung ."

( J. M. Keynes , Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzii si a banilor,

Editura Stiintifica, Bucuresti, 1979, p. 61. )

Informatii privind modul de elaborare a unui comentariu de text se gasesc in

Anexa nr. 1.