Economia romaneasca in Epoca Moderna

Economia romaneasca in Epoca Moderna

Evenimentele care au jalonat istoria moderna a Romaniei s-au derulat de la sfarsitul sec al XVIII-lea pana la primul razboi mondial, acestea au inraurit si dezvoltarea economiei.

Rascoala din 1784-1785, condusa de Horea, Closca si Crisan, 1821, revolutia

condusa de Tudor Vladimirescu, revolutia din 1848, Unirea Principatelor din 1859, instaurarea dualismului austro-ungar din 1867, prin care Transilvania si-a pierdut autonomia, razboiul de independenta din I877-1878.

Dezvoltarea economiei a fost afectata si de faptul ca si alte provincii, Bucovina si Basarabia se aflau sub stapanire straina prima sub cea habsburgica si cealalta sub stapanirea Imperiului Rus(1812-1918)

In plan extern, razboaiele austro-ruso- turce, desfasurate in mare parte pe teritoriul romanesc, de la sfarsitul sec. alXVII-pana la sfarsitul sec. l XIX-lea au impiedicat dezvoltarea fireasca a economiei romanesti.

Agricultura a fost principala ramura a economiei, culturile cunosc extinderi si

modificari structurale, cerealele ocupand primul loc, ca urmare a cresterii cererii constante pe piata europeana.

Agricultura este prin excelenta extensiva practicandu-se sisteme si unelte

traditionale

In sec. al XIX-lea ia proportii arendarea pamanturilor, atat a celor boieresti cat si a celor manastiresti. Se foloseste si mana de lucru salariata catre jumatatea sec. al XIX-lea.

In Transilvania se folosesc metode intensive de cultura, rotatia trienala si uneori, chiar irigatii. Relatiie sociale sunt agravate de problema nationala. Roman, ortodox, iobag se suprapun pana la identitate.

Dupa revolutia de la 1848 au fost emise patentele imperiale de impropietarire pentru Banat, Crisana si Maramures in 1853, iar pentru Principatul Transilvaniei in 1854, aplicate defectuos si tarziu.

In Romania, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a inceput o vasta opera de legiferare, agricultura beneficiind de Legea secularizarii averilor manastiresti (1863) si Legea rurala din august 1864. Legea rurala a avut un impact major asupra dezvoltarii ulterioare a agriculturii si a intregii economii a tarii.

In decurs de cca. o jumatate de veac suprafata arabila s-a dublat, avand caracter extensiv si cerealier (porumb si grau).

Arendasia ia o amploare deosebita, cu consecinte sociale grave care vor duce la marile rascoale taranesti care au culminat cu cea din 1907, cu strigatul ''Noi vrem pamant''.

Cresterea animalelor a fost a doua ramura a agricuturii romanesti in cadrul careia s-a practicat in continuare transhumanta seculara.

Mestesugurile, la inceputul perioadei, se practicau in cadrul breslelor, care in Tara romaneasca si Moldova ating stadiul maxim de dezvoltare, apar totusi manufacturile de postav, unele din ele efemere.

In Transilvania, breslele erau depasite, manufacturile cunosc o dezvoltare mai mare, mai ales in domeniul prelucrarii metalelor. Se dezvolta manufacturi moderne, cu capital austriac care folosesc mana de lucru salariata.

In Romania statistica din 1862 mentioneaza 12. 867 de stabilimente industriale

(ateliere mestesugaresti, ateliere bazate pe corporatie simpla si stabilimente ce

foloseau forta aburului) Dupa 1864 si aplicarea legii rurale, industria a avut conditii

mai bune de dezvoltare.

Abia in 1887 a fost adoptata prima lege de incurajarea industriei in Romania, ea s-a

adresat industriei mari de fabrica, avantajele erau aceleasi atat pentru investitorii

romani cat si pentru cei straini. Ea a ramas in vigoare 25 de ani. In anul 1912 a fost

adoptata o noua lege. Dezvoltarea indusriei a permis inginerului si aviatorului Aurel

Vlaicu sa construiasca primele avioane romanesti pe care le-a si pilotat. Traian Vuia

si Henri Coanda si-au desfasurat activitatea de pionierat la Paris. Primul in anul

1906, al doilea, inventatorul avionului cu reactie in 1910.

In 1895 a fost adoptata legea minelor, care separa dreptul de proprietate asupra

subsolului de cel asupra solului. Statul roman era proprietarul bogatiilor subsolului.

Urmare a legii minelor, extractia de petrol cunoaste cresteri deosebite.

Prima sonda mecanica fusese instalata in 1857 in Valea Prahovei. La sfarsitul

perioadei se infiintasera mai multe societati de exploatare a petrolului cu capital

strain ex. Standard Oil, Vega, Concordia, Steaua Romaniei, cea mai puternica,

Astra-Romana, Aurora etc.

In Transilvania in perioada respectiva industria urmeaza o traiectorie proprie,

interesul capitalului austriac se indrepta spre resursele din Banat si Sudul

Transilvaniei.

Cele mai mari intreprinderi isi aveau activitatea in industria extractiva si

prelucratoare. Ex. Societatea Uricani- Valea Jiului, Asociatia miniera si metalurgica

dinBrasov, STEG si uzinele Resita. In alte domenii ale industriei prelucratoare, ex.

fabricile se zahar Bod, existenta si azi si cea din Targu Mures.

In Transilvania la sfarsitul anilor 1870 sunt mentionate 59. 789 untati industriale;in

anul 1838 a fost introdusa la Zlatna prima masina cu aburi, urmata in 1839 de cea de

la Resita.

Crizele din anii 1873 si 1900-1903 au fost resimtite mai ales in comitatele Timisoara

si Arad, cu falimente si concedieri.

Privita in ansmblu industria extractiva si prelucratoare din Transilvania se afla in

mana capitalului austriac si unguresc indeosebi.

In Bucovina si Basarabia industria este nesemnificativa ca ramura economica.

Comertul interior si exterior cunoaste cresteri spectaculoase mai ales dupa

desfiintarea monopolului turcesc in 1829. Pricipalul partener in comertul exterior al

Principatelor era Transilvania. Exporturile acesteia se indreptau in proportie de 95 %

spre Tara Romaneasca si Moldova in deceniul patru al sec. Al XIX-lea.

Au luat fiinta Camerele de comert precum cea de la Sibiu a negustorului Hagi

Constantin Pop

Porturile Braila si Galati au primit statutul de porto franco (porturi libere).

Pe drumul deschis de domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, si urmat de Carol I,

statul roman a actionat pe multiple planuri pentru a se desprinde treptat de sub tutela

Portii Otomane si a puterilor garante.

In anul 1875 Romania a incheiat Conventia vamala, comerciala si de navigatie cu

Austro-Ungaria, urmata in anii urmatori de conventii similare cu Rusia, Anglia, Franta,

Italia. Aceste conventii au avut la baza politica liberului schimb. Ele au fost pasi

importanti pe drumul independentei nationale.

In anii 1886-1891 s-a derulat razboiul vamal cu Austro-Ungaria odata cu expirarea

conventiei, fapt ce a daunat foarte mult Transilvaniei si Bucovinei pe de o parte si

Romaniei pe de alta parte. Se introduce politica protectionista in locul celei a liberului

schimb

In 1913 principalii cumparatori ai produselor romanesti erau Belgia, Austro-Ungaria,

Italia, Finlanda, Germania, Olanda, Anglia, Turcia etc.

Balanta comerciala a fost sinuoasa, excedentele inregistrate s-au datorat exportului

de cereale, de grau mai ales, pana la 1900, iar dupa aceasta datorita exportului de

petrol si lemn.

Dezvoltarea transporturilor si comunicatiilor de posta, telegraf si telefon

Prima cale ferata construita pe teritoriul tarii noastre a fost cea din Banat in 1854, pe

traseul Buzias-Oravita, tactiune cu cai, pentru transportul carbunilor. In 1856 este

preluata de STEG, o doteaza cu locomotiva si o deschide pentru calatori. In 1857

este construita linia Seghedin-Jimbolia-Timisoara. In acelasi an este construita statia

Timisoara care din 1884 este iluminata electric in premiera europeana.

In Romania prima cale ferata este inaugurata in 1869 pe linia Bucuresti- Giurgiu.

Legaturile cu cele din arcul intracarpatic s-au realizat in deceniile urmatoare. In 1895

s-a inaugurat podul de la Cernavoda cel mai lung din Europa la aceea data.

Costructor ing. Anghel Saligny.

In 1913 reteaua nationala de cai ferate era construita, ea facea legatura intre toate

teritoriile romanesti

Dezvoltarea transporturilor fluviale si maritime impunea crearea unor companii

nationale de transport naval. Prima a fost Navigatia Fluviala Romana in 1890, iar in

1895 s-a infiintat Serviciul Maritim Roman.

1854 - primul oficiu telegrafic si postal la Giurgiu.

1892 - telefonul a intrat in exploatare comerciala la Braila si Galati, iar in 1893 la

Bucuresti. Retele s-au extins rapid.

Circulatia baneasca si intemeierea sistemului bancar

Dupa incercarea nereusita a domnitorului A. I. Cuza de a crea o moneda nationala in

1867 a fost adoptata Legea pentru adoptarea sistemului monetar national, moneda

LEUL, in sistem bimetalist, aur si argint.

In 1877 au inceput sa se emita banii de hartie, sub controlul Casei de depuneri si

consemnatiuni infiintata in anul 1864.

In 1892 se trecea la sistemul monometalist aur.

In proviinciile ocupate se foloseau monedele imperiilor respective

Sistemul bancar romanesc a fost inaugurat tot in Transilvania, la Sibiu in1872, cand

a fost fondata banca ALBINA. In anii urmatori au fost infiintate banci locale;la Brasov

a fost infiintata prima filiala a bancii sibiene.

Bancile austriece si unguresti erau atotputernice in provinciile ocupate.

In 1880 - Parlamentul Romaniei a adoptat Legea infiintarii Bancii Nationale, cu drept

de emisiune monetara si banca comerciala centrala. Banca mixta, de stat si

particulara, societate anonima pe actiuni, primul guvernator Eugeniu Carada. Primii

actionari, membrii familiei Bratianu.

In anii urmatori au fost infiintate banci atat cu capital strain cat si cu capital

romanesc

In 1913 existau 9 banci mari care detineau 70% din fondurile bancare;ex. Banca

romaneasca, Banca agricola, Banca Marmorosch Blank etc.

Capitalul strain detinea cca. 80% din economia romaneasca, aducandu-i acestuia,

cum spunea economistul Victor Slavescu, in1915 '' un maxim de rentabilitate''.

Angrenata in circuitul mondial, economia ramaneasca era dependenta de marile

puteri straine.

In 1906-s-au aniversat 40 de ani de domnie a regelui Carol organizandu-se o mare

expozitie in parcul Carol, cu toate realizarile din ultima jumatate de secol. Numai ca

peste un an, 1907, a izbucnit cea mai mare rascoala din istoria Romaniei moderne,

infranta, inecata in sange. Rascoala a reliefat necesitatea rezolvarii urgente a

problemei agrare. Astfel s-au nascut cele doua proiecte, de reforma agrara si

electorala din 1913. Nu s-au putut pune in practica datorita izbucnirii razboiului in

anul urmator.

La sfarsitul acestei etape, in ajunul primului razboi mondial Romania se prezenta ca

o tara cu o economie relativ moderna