Elemente si structuri de trezorerie delimitate si evidentiate in contabilitate

ELEMENTE SI STRUCTURI DE TREZORERIE delimitate si evidentiate in contabilitate

1.FLUXURILE DE NUMERAR

Fluxurile de numerar (sau de trezorerie) sunt reprezentate de:

A)   Numerar

Se constituie din : lichiditatile la care intreprinderea are acces imediat, fondurile disponibile in casa si depozitele la vedere (disponibilul in cont platibil la cerere).

B)    Echivalente de numerar

Sunt investitii financiare pe termen scurt, usor convertibile in numerar si cu o perioada de scadenta scurta (de regula, sub 3 luni).

a.  Utilitate:

i. Constituie pentru utilizatorii situatiilor financiare o baza de evaluare a capacitatii entitatii de a genera numerar si echivalente de numerar;

ii. Determina necesarul de lichiditati al intreprinderii;

iii. Prevede riscurile si scadentele incasarilor viitoare;

iv. Fundamenteaza modalitatile in care intreprinderea utilizeaza fluxurile de numerar;

Compara rezultatele intreprinderilor eliminand efectele utilizarii de tratamente contabile diferite pentru aceleasi tranzactii si/sau evenimente.

C)   Elementele unei situatii a fluxurilor de numerar:

a. Fluxurile generate de activitatea de exploatare:

2.1.1 Aceste fluxuri sunt generate de activitatile principale producatoare de venit ale intreprinderii si constituie o parte importanta a situatiei fluxurilor de numerar deoarece indica:

succesul inregistrat de activitatile entitatii la generarea unor fluxuri suficiente pentru rambursarea creditelor, plata dividendelor si realizarea de noi investitii ara ca entitatea sa fie nevoita sa apeleze la surse externe de finantare;

posibilitatile viitoare ale intreprinderii in ceea ce priveste realizarea de noi investitii;

Sunt incluse:

incasari in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii ;

incasarile in numerar din redevente, onorarii , comisioane si alte venituri ;

platile in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii ;

platile in numerar catre si in numele angajatilor;

incasarile si platile in numerar ale unei societati de asigurare pentru prime  si despagubiri, anuitati si alte beneficii din polite de asigurare;

platile in numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar daca nu pot fi identificate ca activitati de investitie sau finantare;

incasarile si platile in numerar provenite din contracte incheiate in scopuri de plasament sau de tranzactionare.

2.1.2 Metode de prezentare:

a) Metoda directa:

Avantaj: este metoda recomandata de SIC 7 pentru ca permite evidentierea fluxurilor viitoare si furnizeaza mai multe date despre societate. Platile si incasarile, evidentiate la valoarea bruta, sunt prezentate pe clase majore, in functie de natura cheltuielilor sau veniturilor care le-au generat.

Dezavantaj: este rar utilizata in practica deoarece identificarea incasarilor si platilor este greu de realizat in contextul unei contabilitati de angajamente.

Fluxuri de numerar generate de activitatea de exploatare (metoda directa):

(i)      incasari de la clienti: Vanzari - Δ Creante + Creante achizitionate

(ii)    plati catre furnizori si personal: Costul vanzarilor + Δ Stocuri - Δ Furnizori - Intrari stocuri + Furnizori achizitionati

(iii)  dobanzi platite: Cheltuieli cu dobanzile - Δ Dobanzi

(iv)  impozitul pe profit de platit: Cheltuiala privind impozitul pe profit - Δ Impozit pe profit datorat

b)    Metoda indirecta:

Fluxul de numerar net aferent activitatii de exploatare este determinat pornind de la profitul sau pierderea neta a exercitiului inainte de impozitare si elementele extraordinare. Ajustarile care se realizeaza se refera la:

eliminarea cheltuielilor si veniturilor care nu au legatura cu activitatea de exploatare;

eliminarea cheltuielilor si veniturilor care nu au incidenta asupra trezoreriei;

corijarea cu variatia nevoii in necesarul de fond de rulment (Δ NFR): variatia stocurilor, a creantelor si datoriilor de exploatare.

Fluxuri de numerar generate de activitatea de exploatare (metoda indirecta):

(i)      Eliminarea elementelor care nu au legatura cu exploatarea: ajustarile se refera la eliminarea efectelor pe care le au asupra rezultatului cheltuielile si veniturile legate de cesiunea imobilizarilor si plasamentelor, precum si alte cheltuieli si venituri care nu afecteaza exploatarea;

(ii)    Eliminarea elementelor care nu au incidenta asupra trezoreriei: ajustarile se refera la cheltuielile cu amortizarea si la veniturile din reluarea provizioanelor, care nu reprezinta fluxuri reale de trezorerie.

(iii)  Corijarea cu variatia NFR: cresterea unor elemente de activ de natura nemonetara este interpretata ca o iesire efectiva de numerar, iar cresterea datoriilor este interpretata ca o intrare de numerar, in sensul ca intreprinderea a reusit sa conserve numerarul si nu a realizat o cheltuiala a acestuia.

(iv)  Interesele minoritare: apar in situatia in care consolidarea se realizeaza prin metoda integrarii globale si reprezinta cota parte din capitalurile proprii ale societatii consolidate ce revine altor societati, altele decat asociatii societatii mama; acestea nu influenteaza activitatea de exploatare si deci nu sunt luate in considerare la determinarea fluxului net de exploatare.

b. Fluxuri generate de activitatea de investitii:

2.2.1 Aceste fluxuri sunt prezentate separat pentru a indica masura in care platile efectuate de intreprindere s-au concretizat in investitii care sa asigure perinitatea si fluxurile viitoare de trezorerie ale intreprinderii.

Sunt incluse:

Platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe, active necorporale si alte active pe termen lung;

Incasarile in numerar din vanzarea terenurilor, mijloacelor fixe, active necorporale si alte active pe termen lung;

Platile in numerar pentru achizitia de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi si interesele in asocierile in participatie;

Incasarea de numerar din vanzarea de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi si interesele in asocierile in participatie;

Platile in numerar pentru contractele futures, forward, contractele de optiuni si contractele swap (daca nu sunt integrate la activitatile de finantare si nu sunt detinute in scopuri de plasament sau tranzactionare);

Incasarile in numerar din contractele futures, forward, contractele de optiuni si contractele swap (daca nu sunt integrate la activitatile de finantare si nu sunt detinute in scopuri de plasament sau tranzactionare).

2.2.2 Metoda de prezentare:

Fluxuri generate de activitatea de investitii:

c.  Fluxuri generate de activitatea de finantare:

i. Aceste fluxuri creeaza modificari in structura capitalurilor proprii si imprumutate. Cunoasterea lor este necesara pentru previzionarea sumelor pe care le vor preleva aportorii de capital din incasarile viitoare ale intreprinderii.

Sunt incluse:

Veniturile in numerar provenite din emisiunile de actiuni si alte instrumente de capital propriu;

Platile in numerar catre actionari pentru achizitionarea sau rascumpararea actiunilor intreprinderii;

Veniturile in numerar din emisiuni de bonuri de tezaur, obligatiuni, credite, ipoteci, si alte imprumuturi pe termen scurt sau lung;

Rambursarile in numerar ale unor sume imprumutate;

Platile in numerar ale locatorului pentru reducerea obligatiilor legate de o operatiune de leasing financiar.

ii. Metoda de prezentare:

Fluxuri de trezorerie generate de activitatea de finantare

3. Cazuri in care raportarea se face la valoarea neta:

Platile si incasarile in numerar in numele clientilor, cand fluxurile reflecta mai degraba activitatile clientului (acceptarea si rambursarea depozitelor la vedere ale unei banci, fondurile detinute pentru clienti de catre o societate de investitii, chiriile incasate in numele si platite proprietarilor de terenuri si cladiri);

Platile si incasarile in numerar pentru elementele pentru care rulajul este rapid, sumele sunt mari, iar termenul este scurt (avansurile facute pentru, si rambursarea: capitalului legat de clientii ce folosesc carti de credit, achizitiei si cedarii de investitii, a altor imprumuturi pe termen scurt).

In cazul institutiilor financiare pot fi raportate la o baza neta urmatoarele activitati:

Incasarile si platile in numerar pentru acceptarea si rambursarea depozitelor cu o data fixa de scadenta;

Plasarea si retragerea depozitelor de la alte institutii financiare;

Avansurile in numerar si imprumuturile facute clientilor si rambursarea acestor avansuri si imprumuturi.

4. Fluxurile de numerar in valuta:

Fluxurile de numerar rezultate din tranzactiile in valuta trebuie inregistrate in contabilitate in moneda de raportare a entitatii prin aplicarea la tranzactia in valuta a cursului de schimb dintre moneda de raportare si valuta de la data incasarii sau platii.

Fluxurile de numerar ale unei filiale straine trebuie convertite la cursurile de schimb dintre moneda de raportare si valuta de la data platii sau incasarii.

Fluxurile de numerar exprimate in valuta trebuie raportate in conformitate cu cerintele prevazute de IAS 21, "Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar".

IAS 21 permite utilizarea unui curs de schimb care aproximeaza cursul curent. De exemplu, un curs de schimb mediu pentru o perioada poate fi utilizat pentru inregistrarea tranzactiilor in valuta sau pentru conversia fluxurilor de numerar ale unei filiale din strainatate.

Efectul variatiei cursurilor de schimb valutar asupra numerarului si a echivalentelor de numerar detinute sau datorate in valuta este raportat in situatia fluxurilor de numerar cu scopul de a reconcilia numerarul si echivalentele de numerar de la inceputul si sfarsitul perioadei. Aceasta valoare este prezentata separat de fluxurile de numerar rezultate din activitatile de exploatare, de investitii si de finantare si include diferentele, daca exista, inregistrate in cazul in care fluxurile de numerar au fost raportate la cursurile de schimb de la sfarsitul perioadei.

Ajustarea este inclusa la sectiunea "fluxuri de numerar din activitatile de exploatare" ca si castig sau pierdere din diferentele de curs valutar.

Exemplu nr. 1:

5.1 Informatii furnizate:

Bilantul societatii "X" la 31.12.2000:

Contul de profit si pierdere al societatii "X" la 31.12.2000

Informatii suplimentare:

a) majorarea capitalului social s-a realizat prin aportul in numerar al asociatilor;

b) in cursul exercitiului a fost vandut un utilaj la valoarea de 700 u.m.; valoarea de inregistrare in contabilitate era 800 u.m., iar amortizarea aferenta 200 u.m.;

c) in cursul exercitiului s-a rambursat un imprumut pe termen lung de 6.000 u.m;

d) dividendele platite: 9 u.m.;

5.2 Intocmirea situatiei fluxurilor de numerar

6. Exemplul nr. 2:

6.1 Sunt cunoscute urmatoarele date, preluate din situatiile financiare ale societatii "Y":

6.2 Verificarea corectitudinii intocmirii situatiei fluxurilor de trezorerie:

Atunci cand se lucreaza la intocmirea unei situatii a fluxurilor de numerar sau la verificarea computerizata a uneia deja intocmite poate fi de un real ajutor urmatoarea abordare: compararea bilantului curent cu cel al anului anterior si, ulterior, alocarea miscarilor aferente anului in situatia fluxurilor de numerar. Aceasta va asigura inregistrarea tuturor miscarilor si prevenirea aparitiei unor erori. Scopul final este acela ca totalul fiecarei coloane de cifre sa fie egal cu zero (vezi mai jos).

Pentru a stabili daca o miscare reprezinta sau nu o intrare sau o iesire de numerar, este necesar sa se stie ce anume reprezinta tranzactia care a dus la acea miscare de numerar.

De exemplu:

Daca s-a inregistrat o crestere in valoarea creantelor, atunci aceasta reprezinta numerarul pe care entitatea este indreptatita sa-l incaseze, dar nu il are inca. Prin urmare, in loc sa aiba in casa numerar, entitatea are o creanta. Aceasta reprezinta o iesire efectiva de numerar deoarece entitatea nu-si poate cheltui creantele.

Daca s-a inregistrat o crestere in valoarea conturilor de furnizori, inseamna ca entitatea a reusit sa-si pastreze numerarul dar are, in schimb, un sold creditor in contul de furnizori. Prin urmare, aceasta crestere reprezinta o intrare efectiva de numerar deoarece entitatea a evitat cheltuirea numerarului in scopul decontarii datoriilor.

Daca se inregistreaza o crestere a valorii stocurilor, atunci acest lucru reprezinta o iesire efectiva de numerar. Ca si in cazul creantelor, entitatea a renuntat la dreptul sau de a detine numerar si a achizitionat in schimb stocuri, reducand astfel soldul contului de numerar.

Alte cifre care trebuie ajustate pentru a exista siguranta ca ele reflecta doar miscarile de numerar.

De exemplu:

Dobanda platita si inregistrata in contul de profit si pierdere poate fi o combinare intre un sold de angajament initial, dobanda platita efectiv in cursul anului si soldul final. Cifra din contul de profit si pierdere este, prin urmare, adunata inapoi in situatia fluxurilor de numerar si inlocuita cu suma reala platita. Acelasi principiu se aplica si in cazul dobanzii incasate.

Amortizarea este adaugata deoarece ea nu reprezinta un flux de numerar - ea constituie pur si simplu o ajustare contabila.

6.3 Situatia fluxurilor de numerar:

6.4 Explicatie referitoare la transferarea datelor din tabelele de calcul in situatia fluxurilor de numerar

Amortizarea imobilizarilor corporale

Miscarea generala inregistrata in imobilizari in valoare de 2.770$ se compune din cheltuiala cu achizitionarea si amortizarea imobilizarilor pentru anul in curs.

Asa cum s-a mentionat mai sus, amortizarea este adunata, deoarece ea nu reprezinta o iesire reala de numerar. Ea reprezinta o ajustare contabila menita sa reflecte utilizarea de catre entitate a imobilizarilor acesteia.

Deoarece intrarile de imobilizari au fost platite in intregime, atunci valoarea totala a platii intra in situatia fluxurilor de numerar la capitolul activitati de investitii.

Venitul din investitii

Acesta trebuie intai adaugat (prin adunare) si apoi ajustat pentru a reflecta venitul real din investitii incasat in cursul perioadei. In exemplul de mai sus, cifra adaugata si cea nou introdusa pentru venitul din investitii incasat este aceeasi deoarece nu exista nici un venit din investitii platit in avans sau acumulat la sfarsitul nici unuia din exercitiile financiare.

Dobanzile platite

In acelasi fel in care venitul din investitii este ajustat la valoarea reala incasata in cursul anului, dobanda platita trebuie ajustata cu scopul de a reflecta valoarea reala platita.

Pentru a se ajunge la aceasta cifra din exemplul de mai sus, s-au efectuat urmatoarele calcule:

Ajustarea impozitului pe profit este facuta din aceleasi ratiuni pentru care este facuta ajustarea dobanzii platite. Cheltuiala din contul de profit si pierdere este alcatuita din soldul angajat initial, valoarea platita in cursul anului si soldul angajat final.

Ajustarea poate fi calculata relativ simplu prin insumarea cifrelor corespunzatoare cheltuielii cu impozitul pe profit si miscarea survenita in soldurile finale ale fiecarei inchidere de exercitiu.

Prin urmare, pentru calculele din tabelul de mai sus, ajustarea este egala cu 1.200$, reprezentand cheltuiala anuala din contul de profit si pierdere plus 700$, reprezentand miscarea survenita in acumularea finala in cursul anului.

Cresterea (descresterea) neta din valoarea numerarului si a echivalentelor de numerar

Aceasta este reprezentata de diferenta dintre valoarea initiala si cea finala a numerarului si a echivalentelor de numerar.

In exemplul de mai sus, aceasta crestere sau descrestere reprezinta pur si simplu diferenta dintre soldurile initiale si finale ale conturilor de numerar. Totusi, ea mai poate include investitii pe termen scurt care pot fi usor convertite in numerar la o valoare cunoscuta.

7. Prezentarea informatiilor

O entitate trebuie sa prezinte componentele numerarului si ale echivalentelor de numerar, precum si o reconciliere a valorilor din situatia fluxurilor de numerar cu elementele echivalente raportate in bilant.

Pot exista, de asemenea, informatii suplimentare care vor fi relevante utilizatorilor pentru intelegerea pozitiei financiare si a lichiditatii unei intreprinderi. Este incurajata prezentarea acestor informatii, impreuna cu un comentariu al conducerii.

Astfel de prezentari de informatii pot include, de exemplu, valoarea unor facilitati de creditare neretrase care pot fi disponibile activitatilor viitoare de exploatare si decontarii unor angajamente de capital.