QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Dinamica ratei dobanzii si factorii care o influenteaza








Dinamica ratei dobanzii si factorii care o influenteaza


Pe piata monetara un element important il reprezinta formarea pretului tranzactiei cu moneda, adica stabilirea ratei dobanzii, care rezulta din confruntarea ofertantilor de capital cu cei care solicita imprumuturi.

Pentru debitor, rata dobanzii arata efortul relativ al rambursarii dobanzii pe langa datoria catre imprumutator. Ea cuantifica, de fapt, pretul cedat contra dreptului de folosinta, intr-un interval dat de timp, a unui capital care apartine utilizatorului.

Pentru creditor, rata dobanzii inseamna compensatia renuntarii la obtinerea unui venit pe care l-ar fi putut realiza prin fructificarea pe cont propriu a disponibilului banesc respectiv.




Factorii care determina marimea ratei dobanzii sunt:

raportul dintre cererea si oferta de moneda;

relatia dintre cererea si oferta de credit pe piata;

conjunctura economica interna si internationala;

faza ciclului economic;

rata dobanzii in alte tari;

cererea pentru investitii si rata investitiilor;

rata profitului;

rata inflatiei;

politica de credit;

tipul operatiunii care necesita credit si destinatia aferenta;

productivitatea marginala a capitalului investit;

riscul imprumutatorului.

In ceea ce priveste relatia dintre cererea monetara, oferta de moneda, pe de-o parte si rata dobanzii pe de alta parte putem spune ca:

q      Reducerea ratei dobanzii are rolul de a facilita si de a stimula activitatea economica, intensificand economiile, dar mai ales cererea pentru investitii si consumul. Cresterea ratei dobanzii are efecte contrare celor amintite.

q      Se pune firesc intrebarea : cand se majoreaza rata dobanzii ? firesc in momentul in care cererea de bani devine excesiva. Daca se procedeaza, insa, la scaderea ratei dobanzii, urmarea va fi marirea cererii pentru credite pe fondul cresterii ofertei monetare antrenate de cererea sporita de bani.

q      Din punctul de vedere al angajamentului presupus de riscul activitatilor economice, se constata ca rata dobanzii este, in general, mai mare in cazul operatiunilor socotite a avea grad inalt de risc, avand valori mai mici pentru plasamantele mai putin riscante.

q      Daca intr-o perioada de timp anume, se intentioneaza stabilizarea relativa a ratei dobanzii la un nivel considerat convenabil, statul trebuie sa actioneze simultan: atat direct, in sfera ofertei monetare, cat si indirect, in domeniul cererii de moneda si de credit. Totodata, insa, este necesar ca miscarile inregistrate pe plan national de rata dobanzii sa fie corelate cu politicile monetare si de credit ale celorlalte tari.

Ca urmare, rata dobanzii este o parghie de baza a functionarii mecanismelor pietei, iar principalele ei functii constau in:

I.         Mijloc de legere intre economisire si consum;

II.       Posibilitate de comensurare, prin intermediul dobanzii, a castigurilor obtinute prin acordarea de imprumuturi;

III.     Pilon de influentare a investitiilor;

IV.            Cale de sensibilizare a proprietarilor de fonduri in orientarea factorilor de productie;

V.      Factor al miscarilor inregistrate de capitalul de imprumut.

Clasificarea ratei dobanzii se face in functie de urmatoarele criterii:

A.    in functie de modul si perioada de calcul:

rate fixe - se utilizeaza in faze de stabilitate economica;

rate variabile - se utilizeaza prin recalcularea lor periodica, in raport cu starea economiei.

B.    dupa limitele de variatie:

rate minime ale dobanzilor;

rate maxime ale dobanzilor, limita lor este data teoretic de nivelul tuturor formelor de venit aduse de utilizarea unui capital.

C.    dupa situatia clientilor pe piata:

rate ale dobanzilor valabile pentru marea majoritate a solicitantilor de credite;

rate preferentiale ale dobanzilor, percepute in cazul agentilor economici cu grad inalt de solvabilitate.

D.    dupa modul de exprimare:

rate nominale, care redau alcatuirea concreta a dobanzii aferente imprumutului unei unitati monetare, pe timp de un an;

rate reale, care masoara randamentul unui imprumut sub forma cresterii cantitatii de bunuri ce poate fi achizitionata cu suma obtinuta (comensurare efectiva).


inregistrarea tuturor hartiilor de valoare emise pe piata primara si confirmarea prospectelor de emisiune;



atestarea brokerilor si a caselor de brokeraj, precum si urmarirea activitatii lor;

controlul activitatii burselor de valori;

aprobarea infiintarii unor noi burse de valori.

Aceste functii generale sunt adaptate si concretizate in fiecare tara.

Casele de brokeraj constituie o alta institutie specifica pietei financiare, activitatea brokerului fiind conceputa la trei niveluri:

brokerul ca persoana fizica;

asociatii de brokeri;

casele de brokeraj, ca intermediar intre cumparatorii si vanzatorii de hartii de valoare.

Functiile caselor de brokeraj sunt:

introducerea de noi emisiuni pe piata primara;

realizarea tranzactiilor pe piata secundara;

efectuarea tranzactiilor pe cont propriu (dealing);

gestionarea portofoliilor de hartii de valoare;

acordarea de consultanta in probleme de investitii financiare.

Bursa, este o prezenta necesara pe piata financiara a lumii contemporane. In general, ea reprezinta piata oficiala organizata, pe care se concentreaza cererea si oferta de active marfare si financiare si pe care oereaza intermediarii operatiunilor de vanzare-cumparare.

Din punct de vedere istoric, bursa este cunoscuta datorita unei familii din Bruges, in hanul careia se negociau metale pretioase si hartii de valoare (insemnul acestui tip de comert fi gravat pe frontispiciul cladirii, sub forma a trei pungi cu bani - bourses).

In raport cu categoriile de bunuri ce fac obiectul tranzactiilor pe acest tip de piata, functioneaza burse de marfuri si burse e valori. Chiar daca operatiunile tipice acestor tipuri de doua categorii sunt bine determinate, ele au si trasaturi comune, cum ar fi:

obiectul schimburilor din cadrul lor este dat de bunuri omogene (fungibile), fie marfuri (active) reale, fie titluri financiare;

ambele sunt piete organizate pe  baza unor regulamente si norme bine definite, acceptate de participantii la tranzactii;

bursele sunt piete libere, care functioneaza prin intermediul raportului cerere-oferta si al concurentei;

sunt de asemenea, piete-reper (reprezentative) pentru bunurile si titlurile al caror pret (curs) se stabileste prin mecanismul bursier.

Tinand seama de caracterul operatiunilor pe care le presupun, bursele sunt impartite in:

Burse generale - pe care se efectueaza tranzactii atat cu marfuri, cat si cu titluri (bursa de la Amsterdam, Rio de Janeiro s.a.)

Burse specializate - axate pe comercializare unei game de bunuri (valori), iar uneori doar a unui produs (bursa de la Londra a metalelor, bursa de la Memphis a bumbacului s.a.).

A.    BURSELE DE MARFURI.

Aceste piete se ocupa cu operatiile de vanzare-cumparare a bunurilor fungibile, pentru care exista uzante comerciale specifice. Se cunoaste faptul ca unele din aceste burse (caracteristice) functioneaza in zone care concentreaza o mare parte din volumul tranzactiilor mondiale cu o anumita marfa. Ele sunt amplasate, de multe ori, in regiuni ale marilor producatori sau comercianti. Exemplele sunt numeroase:

bursa cafelei de la Sao Paolo;

bursa cerealelor de la Chicago.

O trasatura importanta a burselor de marfuri este aceea ca mijlocesc schimbul fara ca prezenta efectiva a bunurilor in cauza sa fie necesara. Desigur, in asemenea cazuri se ofera posibilitatea, pentru cei interesati, de a studia mostrele puse la dispozitie.

Operatiunile la bursa de marfuri sunt de doua tipuri:

la vedere - cand livrarea produselor are loc imediat ce s-a realizat contractarea, in schimbul pretului stabilit;

la termen - cand predarea bunurilor se face ulterior, la cursul (pretul) din momentul incheierii tranzactiei.

Intre cele mai cunoscute burse de marfuri din lume, mentionam :

London Metal Exchange - pentru metale;

New York Mercantile Exchange - pentru bumbac;

Chicago Board of Trade - pentru animale si carne;

London Terminal Market - pentru ulei de soia;

Chicago Marcantile Exchange - pentru aur;

London International Petroleum Exchange - pentru titei, benzina, pacura;

New York - pentru zahar, cafea si cacao;

Amsterdam - pentru cacao;



Tokio - pentru zahar;

Paris - pentru cacao si zahar.

Asa dupa cum se observa, categoriile de marfuri vehiculate in acest tip de bursa sunt extrem de variate, ele au insa cateva elemente comune:

fac obiectul concurentei libere, atat in privinta productiei, cat si a distributiei;

se prezinta ca bunuri incluse in standarde de profil, vizand dimensiuni, calitati si tipologii predeterminate;

sunt produse conservabile pe termen lung;

se pot clasifica in cateva mari categorii:

bunuri agricole si alimentare;

produse tropicale;

metale;

alte marfuri.

B.    BURSELE DE VALORI.

Bursa de valori constituie piata secundara a valorilor mobiliare emise si puse in circulatie (actiuni, obligatiuni, cecuri, certificate de depozit, titluri de credit, s.a.), respectiv piata pe care se negociaza aceste titluri de bursa. Ea mijloceste stabilirea pretului (cursului sau cotatiei) bunurilor de valoare, dar asigura si finantarea si sau restructurarea firmelor cotate in cadrul ei (prin oferta publica, licitatie, fuziune, negociere, s.a.). In acest mod, bursa contribuie la procesul de redistribuire a capitalurilor in economie.

Functiile bursei de valori sunt:

de informare specializata a factorilor pietei, in vederea luarii celor mai bune decizii de plasament;

de ciculatie permanenta a titlurilor de valoare;

de asigurare a cotarii acestora;

de punere la dispozitia solicitantilor de capital a fondurilor necesare;

de obtinere rapida a lichiditatilor;

de barometru al starii conjuncturale a pietei;

de evaluare directa sau indirecta a capacitatii firmelor;

de transfer a riscurilor;

de micsorare a ponderii operatiilor speculative de profil;

de evitare a oscilatiilor de amploare a pretului hartiilor de valoare.

Bursele de valori se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:

din punct de vedere al modului de intrare pe piata bursiera:

burse deschise - cu acces nelimitat in ceea ce priveste participantii;

burse inchise - presupun anumite conditii prestabilite.

din punct de vedere al titlului de proprietate:

burse publice de valori;

burse private;

burse mixte.

Cele mai cunoscute burse de valori pe plan mondial sunt:

New York Stock Exchange (NYSE);

American Stock Exchange (AMEX);

National Association of Securities Dealers Automated Quotation (NASDAQ);

Stock Exchange Unlisted Securities - Marea Britanie;

Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotation (RASDAQ).

Ca forma de organizare, bursele de valori functioneaza ca societati pe actiuni, cu un capital social constituit pe baza contributiilor specificate de statute. Certificatele bursiere (sinonime ale actiunilor obisnuite), dau dreptul de participare la tranzactiile pe piata respectiva.

Bursa de valori este condusa de un Consiliu de Administratie si este compusa din mai multe comitete, care actioneaza in vederea bunei functionari a operatiunilor bursiere.

Agentii de bursa sunt specialisti angajati direct (operativ) sau indirect (neoperativ) in activitatile pietei respective. Cele mai cunoscute categorii de operatori bursieri sunt:



q      Brokerii (intermediari numiti si curtieri sau makleri) sunt reprezentantii, prin mandat, ai clientilor bursei. Ei initiaza tranzactii in numele, contul si pe riscul acestora, putand fi angajati de firme de brokeraj (caz in care primesc ordinele clientilor prin intermediul angajatorilor) sau ramanand brokeri independenti (situatie in care executa ordine venite direct de la firme sau de la alti agenti, fara reprezentanti la bursa respectiva).

q      Dealerii (traderii) sunt agentii propriu-zisi, care realizeaza tranzactii in nume si pe cont propriu (reprezentativi fiind dealerii comercianti, inregistrati si autorizati la bursa).

q      Agentii de schimb oficiali (in Germania) - nominalizati de bursa.

q      Casele de titluri (in Japonia).

q      Agentii de titluri (in Spania).

q      Societatile bursiere (in Belgia).

q      Unele banci (in Europa).

q      Agentii care fac legatura dintre activitatea bancara si cea bursiera (hokmanii din Olanda).

Tranzactiile bursiere se pot clasifica avand in vedere urmatoarele criterii:

Dupa modul de finalizare al activitatilor:

operatii la vedere (spot sau disponibil), care presupune achitarea imediata a pretului negociat al titlurilor, simultan cu cedarea acestor hartii de valoare;

operatii la termen, caz in care pretul se fixeaza la incheierea contractului, iar livrarea si plata se efectueaza ulterior, la scadenta prestabilita;

Dupa scopul urmarit:

operatii efective, cele mai multe prevazand vanzarea-cumpararea titlurilor in momentul primirii-cedarii sumelor aferente (sau cel mai tarziu dupa 48 de ore);

operatii speculative, in acest caz se mizeaza pe obtinerea unei diferente favorabile de curs intre negocierea si finalizarea contractului:

a la hausse (bull), se bazeaza pe anticiparea cresterii pretului titlurilor dupa regula 'cumpara azi ieftin si vinde maine scump';

a la baisse (bear), are in vedere scaderea pretului titlurilor 'vinde azi scump si cumpara maine ieftin'.

operatii de arbitraj, operatii simultane, bazate pe tranzactii cu hartii de valoare, realizate prin cumpararea pe o piata si vanzarea pe aceeasi piata sau pe o alta in vederea obtinerii de castig;

operatii de acoperire (hedging), se efectueaza in vederea protejarii unor titluri de eventualele riscuri determinate de conjuncturi nefavorabile.

Indiferent de categoria din care fac parte, bursele de valori calculeaza indici bursieri, diferentiati dupa modul de formare, dupa influenta avuta asupra conjuncturii economice, s.a.. Cei mai importanti indici bursieri inregistrati pe piata financiara internationala sunt:

indicele Dow Jones (bursa din New York), calculat pe baza unui 'cos' (este vorba despre titlurile cotate initial pe piata, din care, apoi, se selecteaza cele mai reprezentative in raport cu domeniul de referinta) de 30 valori in industrie, 20 in transporturi, 15 in servicii;

indicele New York Stock Exchange (NYSE) Composite Index (la bursa din New York), calculat in mod similar pe baza cursurilor unui numar de 1.700 de titluri;

indicele Nikkei (la bursa din Tokio), are la baza cotatiile pentru 300 valori reprezentative prezente pe piata respectiva;

indicele Compagnie des Agents de Change 40 (CAC 40, la bursa din Paris), acesta ia in considerare 40 titluri cotate la bursa;

indicele Bell 20, (la bursa din Bruxelles), csalculat in functie de valorile a 20 de titluri cotate pe piata respectiva.

Piata O.T.C. - este piata titlurilor necotate la bursa, o piata de tip extrabursier, pe care se tranzactioneaza hartii de valoare cu acces mai larg in raport cu celelalte. Operatiile pe piata O.T.C. se realizeaza prin intermediul retelelor de calculatoare si al diverselor societati financiare. In plus, adaugam ca negocierea cursurilor se efectueaza direct, intre vanzator si cumparator.

In Romania doar bursa de valori este institutia specifica ce asigura efectuarea de tranzactii cu titluri financiare in mod organizat in conditii de concurenta si transparenta. Desfasurarea tranzactiilor bursiere presupune un flux de informatii intre toate institutiile si persoanele implicate pe intregul flux pe care il implica desfasurarea tranzactiilor bursiere.





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }