Diminuarea bazei impozabile prin speculatii ilegale ale politicilor fiscale nationale si internationale

Diminuarea bazei impozabile prin speculatii ilegale ale politicilor fiscale nationale si internationale

Evaziunea fiscala frauduloasa (ilicita) presupune eludarea deliberata a legislatiei fiscale fiind sanctionata de lege prin masuri pecuniare si privative de libertate. Fiind un fenomen social cu implicatii asupra finantarii cheltuielilor publice, evaziunea fiscala frauduloasa consta in ascunderea ilegala, totala sau partiala, a materiei impozabile de catre contribuabili, in scopul reducerii sau eliminarii obligatiilor fiscale ce le revin. Desi exista o diversitate de procedee, la care contribuabilii recurg pentru a se sustrage ilegal, suntem de acord cu clasificarea potrivit careia evaziunea fiscala ilegala se prezinta sub urmatoarele forme³:

a) evaziunea traditionala care:

- consta in sustragerea, partiala sau totala, de la plata obligatiilor fiscale, fie prin intocmirea si depunerea de documente incorecte, fie prin neintocmirea documentelor cerute de legislatia in vigoare;

- include urmatoarele procedee principale:

- intocmirea unor declaratii fiscale false sau neintocmirea acestora; - reducerea intentionata a incasarilor, in scopul reducerii T.V.A. si a profitului impozabil, prin incasari in numerar fara chitante si vanzari fara factura;

- cresterea voita a cheltuielilor pentru a diminua profitul impozabil;

- producerea si comercializarea de bunuri si servicii economice in mod ilegal;

desfasurarea unor activitati profesionale recompensate in mod clandestin (la negru);

- diminuarea valorii mostenirilor primite si a tranzactiilor cu bunuri imobiliare.

b) evaziunea juridica consta in a ascunde adevarata natura a unui organism sau a unui contract, pentru a evita obligatiile fiscale (de exemplu, cand un contract de asociere este transformat, in mod ascuns, intr-un contract de munca, pentru ca beneficiarul acestuia sa obtina anumite avantaje din calitatea de salariat);

c) evaziunea contabila, greu de identificat in practica, consta in a crea impresia unei evidente contabile corecte, utilizand documente false, in scopul cresterii artificiale a cheltuielilor, diminuarii veniturilor, reducerii profitului impozabil si, in consecinta, a obligatiilor fiscale datorate statului; d) evaziunea prin evaluare consta in diminuarea valorii stocurilor, supraestimarea amortismentelor si provizioanelor in scopul deplasarii profitului in timp.

Prestari servicii

Cesionarea societatii, cu

Societate cu preluarea

acumulari debitelor, unor

Furnizori mari de debite la Distributie asociati care nu pot fi identificati

bugetul dupa ce au fost de stat transferate

valorile

Consultanta

Fig. 5 Cesionarea unei societati cu datorii la bugetul de stat

Lipsa unor reglementari legale, carentele existente in cele in vigoare, coroborate cu lipsa de cooperare a factorilor responsabili, cu infiintarea societatilor comerciale, au fost speculate de diversi indivizi inventivi care au infiintat o multime de firme, aparent functionand legal, dar neputand fi identificate la sediul social legal declarat. Infiintarea si functionarea acestor 'firme fantoma', posibila prin acte de identitate, contracte de inchiriere false, nu constituie un scop in sine, ci pentru a eluda legislatia, cel mai adesea in domeniul fiscal. Din experienta de pana acum rezulta ca 'marii specialisti' in firme fantoma sunt in special cetatenii straini de origine chineza si cei din lumea araba. De asemenea, o societate care functioneaza corect, pana la un moment dat, dupa care intra in conflict cu legea, se poate transforma in 'firma cu asociati fantoma' prin cesionarea (vanzarea) acesteia, cu tot cu datoriile catre furnizori si stat, unor persoane care nu pot fi identificate, in baza unor acte false.

Actele sunt incheiate in fata notarului, fiind ulterior depuse la Oficiul Registrului Comertului, fara o verificare prealabila a conditiilor legale de functionare cu privire la spatiul pentru sediul social si, in special, fara o consultare a organelor fiscale privind debitele neachitate ale fostilor proprietari.

Consecintele functionarii acestor 'modele de societati' sunt dezastruoase. Aceste societati, in aparenta infiintate legal, beneficiaza de facturi de vanzare, care se transforma imediat in facturi de aprovizionare intocmite la 'cererea clientului' la un pret de achizitie aproape egal cu cel de vanzare, intrari de mijloace fixe, servicii prestate fictive, generand atat neplata impozitelor cat si recuperari frauduloase de impozite indirecte.

Acest fenomen incepe chiar din vama, prin importuri la preturi declarate (completate uneori chiar la intrarea in tara) foarte mici, si se incheie cu platile masive in numerar, incasate pe chitante la limita superioara admisa de lege, transformate in valuta la casele de schimb si exportate prin diverse cai.

1 Studii de caz privind instrumentarea unor fapte relevante privind

evaziunea ilicita

O societate comerciala producatoare de produse din carne factureaza catre un distribuitor care aproviziona o retea de pizzerii si fast - food. Profitand de rulajul mare pe care il aveau acestia si de faptul ca, in particular, distribuitorul avea si o firma de prestari servicii contabile prin care 'controla' rulajele acestei retele, acesta intocmea facturi fictive de aprovizionare si de vanzare societatilor carora le presta servicii contabile, realizand astfel circuitul 'legal' al marfurilor.

Producator preparate din carne

Distribuitor produse din carne

Prestari servicii contabilitate

Retea Pizzeria

Retea

fast - food

Circuitul real al marfurilor distributie pe circuitul economic subteran

Fig. 6 Schema circuitului evazionist al societatii producatoare de preparate din carne

In realitate, produsele din carne aveau un circuit subteran in care, sub etichete false de marfuri din import, reusea sa vanda la un pret de 3 ori mai mare decat pretul platit furnizorului initial. Astfel in decursul unui an, a reusit sa prejudicieze statul cu ~250.000 RON impozit pe profit si cu ~120.000 RON TVA. Cazul a fost preluat de Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului unde avea domiciliul fiscal distribuitorul, iar una dintre greselile care au dus la descoperirea acestui caz a fost o desincronizare a facturilor de intrare - iesire la nivel de retea.

Societate offshore

Societate cazino Societate fitness

Retea case de schimb

valutar

Fig. 7 Schema societatii detinatoare offshore

Un alt caz in care este implicata si o societate offshore, de aceasta data in postura ilicita, este dat de felul in care un angajat al acesteia a inteles sa gestioneze fondurile. Societatea offshore era detinatorul unor mese de biliard, aparatura pentru cazinouri si module fitness, pe care le inchiria unor agenti economici care desfasurau astfel de activitati. Intrucat aceasta practica devenise o rutina, facturile externe de chirie de la societatea offshore se intocmeau in tara in care erau inchiriate echipamentele, iar valoarea lor era in functie de volumul incasarilor declarate rezultate din aceasta activitate, fiind toti intelesi ca profitul impozitat simbolic in paradisul fiscal sa fie impartit. Intrucat unul dintre responsabili nu s-a multumit doar cu partea astfel cuvenita, a redirectionat banii catre propria casa de schimb valutar, intocmind imprumuturi si rambursari fictive, in complicitate cu patronii societatilor chiriase, in care a folosit si facturile externe (la care avea acces) ale societatii offshore. Astfel intr-o perioada de 3 ani, total chirie platita la extern a fost de 3,1 milioane USD si 19 milioane EUR, prejudiciul estimat fiind de 6,8 milioane RON.