Contrapartida axata pe CVC internaționala

Contrapartida axata pe CVC internaționala

intre aceiași comercianți parteneri, se poate intampla sa existe mai multe contracte in care fiecare din cei 2 parteneri sa aiba in cele 2 sau 3 contracte pe rand calitatea de vanzator sau de cumparator

pentru a se evita complicațiile care ar putea aparea ca urmare a unor plați separate intre cei 2, s-a dorit corelarea importului cu exportul =˃ s-a creat contrapartida

Contrapartida = operațiunea contractuala complexa caracterizata prin existența in structura ei a 2 sau ˃ contracte in sens de negotium, contracte autonome, dar pe care parțile le considera prin voința lor ca fiind legate, interdependente in vederea realizarii unei finalitați economice și juridice comune, adica in vederea compensarii totale/parțiale a importului cu exportul.

prin urmare, intre contractele care alcatuiesc contrapartida exista o legatura intemeiata pe rațiuni atat economice, cat și juridice

dpdv economic, temeiul legaturii dintre contract este dat de scopul de a compensa importul cu exportul

legatura economica dintre contract trebuie și are un temei juridic, care este dat de acordul de voința a parților in scopul comun de a compensa importul cu exportul

Formele Contrapartidei

a.  contrapartida axata pe cvc

b. contrapartida axata pe contractul de schimb

c.  contrapartida axata pe contractul de cooperare economica internaționala

a. contrapartida axata pe cvc:

avem o operațiune principala de import coroborata cu o alta operațiune de export, cele 2 materializate prin cvc-uri

are 2 forme:

prin 2 sau mai ˃ contracte de import și export paralele, adica avem in componența acestor operațiuni, cel puțin 1 contract de import + export care se desfașoara in același timp, fiind contracte in executare ambele

avem 1 contract de import caruia i se adauga 1 contract cadru de export in contrapartida, acest contract cadru necondiționand o obligație de a da, ci o obligație de a face, adica de a incheia ulterior 1 sau ˃ contracte de export propriu-zise

b. contrapartida axata pe contractul de schimb:

= marfa contra marfa

spre deosebire de contractul de schimb din dreptul intern care este uno ictu, aici avem de-a face cu ˃ livrari concomitente intre parteneri, in cursul contractului

c.  contrapartida axata pe contractul de cooperare economica internaționala:

avem un contract de import (de regula de vanzare-cumparare) la care se adauga un contract de cooperare economica internaționala, in sensul ca cele 2 parți din contractul de import principal convin realizarea impreuna a unei activitați de colaborare care sa aiba ca scop realizarea unui nou produs, ce sa fie ulterior exportat

ca regula, acel prim contract de import va fi dublat de un contract de societate, astfel, societatea nou creata sa produca un bun pe care sa-l exporte la randul lui

Dpdv al parților, Contrapartida este:

bilaterala, in care avem 2 parți, fiecare din ele fiind și vanzator și cumparator

trilaterala, in care avem un vanzator din Romania, un cumparator din Belgia și inca un vanzator tot din Belgia, care vinde acel bun

complexa, in care exista 4 parți: un cumparator și un vanzator dintr-o țara și un cumparator și un vanzator din alta țara

Arbitrajul Comercial Internațional (Aci)

Aci = o modalitate specifica de soluționare a litigiilor din CI, particularizandu-se prin urmatoarele trasaturi:

temeiul competenței arbitrului - voința parților materializata intr-o convenție de arbitraj

arbitrii sunt persoane particulare, iar nu funcționari publici

hotararea pronunțata este in principiu definitiva și obligatorie

Clasificarea Aci

In funcție de caracterul temporar/permanent al Aci:

a.  arbitraj ad-hoc

b. arbitraj instituțional

a. arbitrajul ad-hoc:

are un caracter temporar, fiind organizat pentru un singur litigiu

parțile desemneaza tribunalul arbitral pentru un litigiu anume dupa pronunțarea hotararii, acel tribunal incetandu-și existența

inconvenient: organizarea activitații efective a instanței arbitrale

se intampla foarte des ca, deși parțile au optat pentru un arbitraj ad-hoc, sediul și personalul calificat sa fie puse la dispoziție pe baza unui contract de o instituție legala de arbitaj

acest lucru insa, nu schimba caracterul arbitrajului din ad-hoc in instituționalizat

b. arbitrajul instituționalizat:

are un caracter permanent și este organizat de Curți de Arbitraj ce funcționeaza pe baza unor reguli proprii

tribunalul arbitral in acest caz nu are o existența efemera pentru un singur litigiu

Clasificarea Arbitrajului Instituționalizat:

Dupa obiectul sau:

arbitraj cu o competența materiala generala - soluționeaza litigii de orice natura, din CI

arbitraj cu o competența specializata - se organizeaza de regula pe langa burse de marfuri, pe langa alte asociații profesionale, judecand doar litigii din domeniul respectiv de activitate

Sub aspect teritorial:

arbitraj bilateral

arbitraj regional - se refera la subiectele de drept ce-și au sediile/domiciliul/domiciile in anumite regiuni

Dupa puterile conferite arbitrilor de catre parți:

arbitraj in drept strict (sau de iure) = regula; aici arbitrii/ul judeca in temeiul unor/unei norme juridice interne sau in temeiul unor convenții internaționale

arbitraj in echitate = de facto = arbitrii dispun de o mai mare libertate, ei nemaifiind ținuți in motivarea deciziilor de un act normativ, putand judeca și dupa ceea ce considera ca este echitabil in speța

pentru a fi in prezența unui arbitraj echitabil, parțile trebuie sa prevada expres asta

exista totuși anumite limite stabilite arbitrilor ce judeca:

de procedura: arbitrul trebuie sa țina cont de anumite principii (contradictorialitatea, principiul disponibilitații, principiul respectarii dreptului la aparare)

de fond: care se refera la norme de ordine publica de DIPv din sistemul de drept care ar trebui sa fie aplicat in speța ca lex causa

temeiul competenței arbitrilor = voința comuna a parților exprimata printr-o convenție de arbitraj

convenția de arbitraj = acordul de voința al parților prin care ele convin ca un litigiu existent/viitor sa fie soluționat prin arbitraj

din chiar definiția convenției de arbitraj, rezulta ca exista 2 forme ale ei:

clauza compromisorie = o clauza inserata in contract prin care parțile stabilesc ca un litigiu viitor sa fie soluționat prin arbitraj

compromisul de arbitraj = acordul parților privind soluționarea prin arbitraj a unui litigiu deja nascut

exista posibilitatea sa existe și o clauza compromisorie dublata de un compromis atunci cand este sumara, urmand ca acesta din urma sa completeze clauza compromisorie

Efectele convenției de arbitraj - pozitiv și negativ:

cel negativ = prin stabilirea ei are loc o dezinvestire a instanței de drept comun

cel pozitiv = are loc o investire a instanței, a tribunalului arbitral

Raportul dintre clauza compromisorie și contractul in care a fost inserata:

exista o autonomie relativa deoarece regimul juridic al cauzei compromisorii este puțin diferit de cel al contractului principal, in sensul ca anumite cauze de nevalabilitate a contractului principal nu vor afecta și clauza compromisorie

arbitrii, stabiliți prin clauza compromisorie, vor ramane competenți sa soluționeze 1 litigiu in temeiul unei clauze compromisorii, deci inclusiv nulitatea contractului

astfel spus, daca cauza de nulitate ar afecta și clauza compromisorie pe langa contract, arbitrii nu ar mai fi competenți sa judece, sa arbitreze in legatura cu contractul

relativitatea rezulta din anumite cauze de nevalabilitate a contractului principal, care vor afecta și clauza compromisorie

aceste cauze = cauze de nulitate convergenta (nulitați convergente - exemple la examen)

Arbitrajul comercial internațional realizat de Curtea de Arbitraj de pe langa Camera de Comerț și Industrie a Romaniei

a fost inființat in 1953, avand un regulament propriu + un set nou de reguli de procedura din 2000

persoanele care pot avea calitatea de arbitru = orice persoana care indeplinește urmatoarele condiții:

au capacitate deplina de exercițiu

se bucura de o reputație neștirbita

deține o inalta calificare și experiența in domeniul DCI

arbitrii sunt menționați pe o lista a Curții, iar parțile interesate sunt libere sa desemneze 1 sau ˃ persoane de pe lista

parțile sunt libere sa desemneze și persoane care nu sunt pe lista, dar care se bucura de incredere

daca parțile nu au convenit asupra numarului de arbitri, in principiu vor fi 3: cate unul desemnat de fiecare parte + 1 desemnat de ambele parți (supra-arbitru)

daca una din parți omite sa numeasca un arbitru, iar cei 2 nu se ințeleg cu privire la numirea supra-arbitrului, aceasta aptitudine ii revine Președintelui Curții de Arbitraj

deși sunt numiți de parți, arbitrii sunt independenți și imparțiali (ei nu sunt avocații parților)

Curtea de Arbitraj de la București funcționeaza pe langa Camera de Comerț și Industrie a Romaniei, care este o pj cu caracter asociativ, fiind formata din comercianții care doresc sa se inscrie și supuna statutului ei

Curtea este independenta de CCIR in ceea ce privește activitatea ei jurisdicționala, doar partea de administrare depinzand de CCIR, intrucat Curtea de Arbitraj nu are personalitate juridica proprie

in ceea ce privește procedura derulata in fața CA, avem un set de reguli ce au fost modificate pana in 2010

art. 2 din regulile de procedura: scopul CA = CA organizeaza și administreaza soluționarea pe cale arbitrala a unor litigii interne și internaționale daca parțile au incheiat in acest sens o convenție arbitrala

CA soluționeaza litigii comerciale

art. 2 alin (2): litigiile comerciale sunt orice litigii care deriva dintr-un contract comercial sau alt raport juridic comercial

altfel spus, izvorul litigiului poate fi reprezentat de un contract/fapt juridic in sens larg

CA judeca litigii interne + internaționale (cele care conțin un element de extraneitate)

temeiul competențelor arbitrilor = convenția arbitrala incheiata in scris sub sancțiunea nulitații

se considera a fi convenție arbitrala valabila și situația in care, deși nu avem un acord al parților, reclamantul formuleaza o cerere de arbitrare in fața CA, iar paratul accepta competența CA, indeplinind astfel condițiile formei scrise pentru ca acțiunea reclamantului este in forma scrisa, iar acordul paratului este fie sub forma unei intampinari sau cereri reconvenționale sau pur și simplu va fi consemnat in incheierea de serviciu

sesizarea tribunalului arbitral se face printr-o cerere de arbitraj scrisa, care trebuie sa cuprinda anumite mențiuni obligatorii, anumite:

elemente pe care trebuie sa le conțina toate cererile: elemente de identificare a parților (nume, numar de identificare la Registrul Comerțului), numar de telefon, de fax, contul bancar, iar daca este vorba de o mandatare in fața curții, trebuie precizata calitatea de mandatar + prezentarea imputernicirii

anumite elemente specifice:

o  in cerere trebuie menționata convenția de arbitraj, pentru ca ea reprezinta izvorul autoritații, competenței arbitrilor

o  obiectul litigiului

o  valoarea cererii

o  motivele in fapt și in drept

o  probele pe care reclamantul iși intemeiaza cererea

o  numele arbitrului unic sau al arbitrului pe care reclamantului il desemneaza spre exemplu atunci cand sunt 3 arbitri

o  dovada plații taxelor de arbitraj

o  semnatura reclamantului

cererea de arbitraj se adreseaza Curții și se depune la sediul ei

paratul formuleaza o intampinare pana la prima zi de infațișare, prin care sa arate excepțiile pe care le invoca fața de acțiunea reclamantului, raspunsul in fapt și in drept la fiecare capat de cerere, probele pe care-și intemeiaza apararile, numele arbitrului pe care ințelege sa-l desemneze

ca urmare a desemnarii a celor 2 arbitri, ei se intalnesc și desemneaza supra-arbitrul, toți 3 semnand un act de confidențialitate și imparțialitate, stabilind și termenul de judecare

paratul formuleaza o cerere reconvenționala atunci cand are pretenții proprii, existand posibilitatea disjungerii cererii daca soluționarea ei ar intarzia soluționarea cererii principale

ședințele de arbitraj nu sunt publice, la ele participand parțile, reprezentanții parților, martorii, experții, etc.

in lipsa paratului, judecata poate continua, pronunțandu-se o hotarare arbitrala

și in lipsa reclamantului, daca acesta a cerut-o in mod expres in scris, poate continua judecata

spre deosebire de judecatori, tribunalul de arbitraj nu este legat de principiul rolului activ al instanței, dar este legat de principiul aflarii adevarului =˃ tribunalul de arbitraj trebuie sa coopereze cu parțile in scopul clar al obținerii unui rezultat corect

martorii sau experții nu sunt supuși juramantului

dezbaterile se consemneaza in incheierea de ședința

tribunalul de arbitraj trebuie sa țina cont de contractul principal, normele de drept aplicabile in speța, de uzanțe daca este cazul

hotararea arbitrala se redacteaza in scris și conține: componența nominala, numele asistentului arbitral, locul și data pronunțarii hotararii, menționarea convenției arbitrale, obiectul litigiului, susținerile parților, motivarile in fapt și in drept ale hotararii, iar daca arbitrajul este in echitate - motivația in echitate avuta in vedere, dispozitivul hotararii, semnatura arbitrilor + a asistentului arbitral

hotararea = sentința arbitrala ce se comunica parților, fiind definitiva și obligatorie, nefiind insa susceptibila de vreo cale de atac

in principiu, e de dorit sa fie adusa la indeplinire de buna-voie

in caz contrar, sentința arbitrala va fi investita cu formula executorie, urmand a fi adusa la indeplinire ca orice hotarare judecatoreasca prin organele de coerciție ale statului

in mod excepțional, sentința arbitrala poate fi atacata printr-o acțiune in anulare, ce se poate formula numai pentru anumite motive pe care regulile de procedura le prevad in mod expres

regulile de procedura arbitrala de la curte privesc regulile de arbitraj din CPC

in principiu, motivele acțiunii in anulare sunt urmatoarele:

cand litigiul nu era susceptibil de soluționare pe cale arbitrala

tribunalul a soluționat litigiul fara sa existe o convenție arbitrala sau pe baza unei convenții arbitrale nule

tribunalul nu a fost constituit in conformitate cu convenția de arbitraj

o parte (cea care invoca nulitatea sentinței) a lipsit la termenul la care au avut loc dezbaterile, iar procedura de citare nu a fost legal indeplinita

hotararea a fost pronunțata dupa expirarea termenului pentru pronunțarea hotararii, termen pe care parțile l-au stabilit și pe care l-au dat tribunalului pana la prima zi de infațișare

tribunalul nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, s-a pronunțat dar a dat mai mult decat a cerut

hotararea arbitrala nu conține dispozitivul sau motivele ce au stat la baza pronunțarii sentinței, locul sau data pronunțarii sau nu e semnata de arbitri

dispozitivul hotararii conține dispoziții ce nu pot fi aduse la indeplinire

hotararea arbitrala incalca ordinea publica, bunele moravuri sau incalca dispozițiile legii.