QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Caracteristicile marilor monede internationale





Caracteristicile marilor monede internationale


Evident, increderea in stabilitatea unei monede importante la nivel international este cheia caracteristica. Dar, stabilitatea depinde de mai multi factori: marimea suprafetei tranzactiilor, stabilitatea politicii monetare, absenta controlului, puterea si continuitatea statului si valoarea de revenire.


1. Marimea suprafetei tranzactiilor

Marimea pietei, in sensul adancimii si latimii sale, este o masura a gradului in care o moneda poate exploata economia prin caracteristicile intrinseci ale banului. Cu cat este mai larga suprafata tranzactiilor, cu atat moneda este mai capabila sa actioneze ca "o perna" impotriva socurilor.



Mundell da ca exemplu unificarea Germaniei, considerand-o un soc, manifestat in cresterea datoriei publice datorita cheltuielilor anuale guvernamentale si transferului spre est a mai mult de 150 miliarde de DM. Adaugand destabilizarea economiei germane, atunci ganditi-va la efectul aceluiasi soc asupra unei economii mai mici. Alternativ, ganditi-va cat de usor ar fi fost suportat socul daca, in 1992, ar fi existat o moneda europeana stabila. Marimea produce stabilitate si stabilitatea duce la cresterea atractivitatii monedei. Cu cat este mai mare domeniul tranzactiilor, cu atat moneda are lichiditate mai mare, deoarece cu atat mai putin socurile particulare vor afecta pretul. 

O moneda ce reprezinta banul pentru o suta de milioane de oameni are o lichiditate de 10 ori mai mare decat cea pentru 10 milioane de oameni. Cea mai directa masura pentru domeniul tranzactiilor este oferta de bani insasi, dar si alte elemente, cum ar fi PIB  ori magnitudinea pietei de capital, sunt, de asemenea, relevante. "Marimea este relativa" spune Mundell. Cum va supravietui euro, depinde de competitie. Rivalii sai sunt, evident, dolarul si yenul. Cum va functiona aceasta lume tri-monetara depinde de marimea relativa a pietei. Din acest punct de vedere, previziunile pentru euro sunt favorabile.

Mundell explica astfel: UE-15 are o populatie de 375 de milioane si UE-11, care include acele tari care au intrat in Uniunea Monetara Europeana in prima runda, contine 292 milioane, mai larga decat SUA; prin comparatie, Japonia are 125 de milioane.

La cursurile de schimb existente la acea data, PIB UE-15 ajungea la 8.400 miliarde de dolari, iar al UE-11 la 6.600 miliarde de dolari. Acesta era comparat cu PIB american ajuns la 8.500 de miliarde de dolari si PIB japonez de 4.100 de miliarde de dolari. Deodata, cu sau fara cele patru tari care intrau in Uniunea Monetara Europeana in prima runda, Uniunea Europeana avea sa devina un jucator de acelasi rang cu SUA si Japonia. Ulterior Uniunea Monetara Europeana se mai imbogatea cu un membru (Grecia), iar Uniunea Europeana cu inca 10 membri.

De-a lungul timpului, pe parcursul aderarii celorlalte tari, in timp ce veniturile pe membru sarac al UE se vor recupera si UE se va extinde spre estul Europei Centrale, euro va avea un domeniu al tranzactiilor mai mare decat dolarul.


2. Stabilitatea politicii monetare


Importanta politicii monetare, planificata pentru tarile Uniunii Monetare Europene poate fi cu greu subestimata. Nici o moneda nu a supravietuit ca o moneda internationala in conditiile unei rate ridicate a inflatiei. De-a lungul istoriei, tarile cu o moneda importanta au evitat inflatia prin mentinerea continutului lor in aur sau argint.

"Factorii ce sustin stabilitatea politicii monetare sunt predictibilitatea si consistenta in politica monetara", spune Robert Mundell. Daca autoritatile monetare vor face publice tintele si strategiile lor, piata si publicul critic isi vor putea exprima convingerile in legatura cu inflatia. Totusi, nu se poate spune ca politica Bancii Centrale Europene este mai transparenta decat cea a Rezervelor Federale. Din punct de vedere al politicii monetare, previziunile pentru euro sunt favorabile. Tratatul de la Maastricht este clar in ceea ce priveste stabilitatea preturilor ca tinta a politicii monetare.

Cu toate ca Sistemul European al Bancilor Centrale poate si trebuie sa coopereze cu Uniunea Monetara pentru realizarea obiectivelor sale, acest lucru poate fi interzis, daca o asemenea asistenta va intra in conflict cu stabilitatea preturilor.

Politica monetara nu va fi folosita pentru reducerea somajului prin "inflatia surpriza" ori pentru a elimina datoriile publice. Ramane o discretie considerabila din partea Bancii Centrale Europene. Cazul cursului de schimb este foarte puternic pentru o economie deschisa mica situata langa un mare si stabil vecin (cum ar fi Austria si Belgia pentru Germania), dar nu atat de puternic pentru Uniunea Monetara Europeana ca un tot. Singurul candidat  tinta pentru Uniunea Monetara Europeana poate fi dolarul american, o moneda cu o suprafata a tranzactiilor cu putin mai mare decat cea europeana.

"Ca o concluzie", spune Mundell, "noi trebuie sa stabilim faptul ca cea mai buna abordare a unei economii mari, cum este UE, este sa tintim catre rata inflatiei, formuland actiuni de politica monetara pentru micsorarea presiunilor acesteia. Indicatorii principali care ar trebui luati in considerare includ preturile aurului, preturile altor nevoi, cursurile de schimb in diferite agregate financiare, rata cresterii si pretul titlurilor de valoare".

Cei mai de succes bancheri au fost pragmatici. Dar nu exista nici un motiv pentru care Banca Centrala Europeana, modelata in buna parte dupa Bundesbank, sa nu poata fi la fel de eficienta ca Sistemul Rezervelor Federale din S.U.A. sau Banca Japoniei. Asa cum a spus Otto Pöhl, "credibilitatea este actionarul de capital al fiecarei banci centrale" si nu exista un motiv pentru care managerii Bancii Centrale Europene sa nu fie capabili sa stabileasca de la inceput credibilitatea.


3. Absenta controlului


Este, dupa Mundell, un alt factor al stabilitatii unei monede. Ar fi o veste proasta pentru o posibila viitoare moneda internationala daca platile ar fi supuse controlului schimburilor.



Climatul modern este pe departe mai defavorabil decat situatia de acum cateva secole, cand, in zilele revolutiei americane, George Washington, in ciuda pozitiei sale de comandant al armatei revolutionare, putea sa-si mentina contul sau personal la Banca Angliei. Aceasta este o caracteristica a lumii moderne cand, chiar daca se aplicau sanctiuni, conturile guvernantilor erau blocate.

In perioada cand lira era moneda internationala, controlul schimbului in Marea Britanie era raspandit si "suprafata sterling" definea zona de control monetar.

Chiar si S.U.A. au folosit controlul ca un instrument al politicii lor externe. Din 1933 pana in 1975, cetatenilor S.U.A. le era interzis sa detina aur in ciuda faptului ca in acea perioada dolarul era presupus a fi convertibil in aur in conformitate cu reglementarile Fondului Monetar International (articolul IV-4-b al acordului Bretton Woods).

In anii '60, SUA au limitat miscarile de capital sub forma unei "taxe de egalizare a dobanzii". In anii care au urmat, conturile guvernelor care greseau au fost blocate ca forma de sanctiuni internationale. Se pune sub semnul intrebarii dreptul SUA de a impune asemenea sanctiuni asupra folosirii monedei sale.


4. Puterea si continuitatea statului central


Stabilitatea monetara depinde, desigur, de politica monetara, dar politica monetara este, in schimb, afectata de stabilitatea politica. Monedele internationale puternice au fost intotdeauna legate de stat in perioada ascensiunii sale. Motivul nu este foarte greu de descoperit. Cand un stat decade, la fel se intampla si cu stabilitatea monedei. Exemplele includ hiperinflatia superputerilor invinse dupa Primul Razboi Mondial, colapsul rublei dupa revolutia din octombrie 1917, hiperinflatia din China dupa trecerea Yang-Tse-ului de catre fortele comuniste ale lui Mao Tse Tung si hiperinflatia din Iugoslavia din 1990.

Nu este o situatie favorabila pentru moneda unui stat daca acesta nu este indeajuns de puternic pentru a se apara impotriva dusmanilor dinauntru si din exterior. Mundell isi pune intrebarea: "Dar euro? Este UE un centru statal puternic?" Se spune ca exista o slabiciune a euro.

Puterea decizionala a Comisiei Europene este foarte mica la Washington sau in capitalele membrilor Uniunii Europene. Pana in momentul de fata, rareori Uniunea Europeana a realizat o politica unitara. Problema ce deriva din slabiciunea statului central din Uniunea Europeana nu poate fi inlaturata. Mundell subliniaza ca trebuie evidentiata existenta unor factori puternici de atenuare. Sfarsitul Razboiului Rece si colapsul Uniunii Sovietice au inlaturat amenintarile periculoase aparute in anii de razboi la adresa securitatii europene.

Un factor important este NATO, cea mai de succes alianta din istorie. Atata timp cat Uniunea Europeana este legata de NATO si alianta militara este legata de S.U.A., Uniunea Europeana va fi capabila sa riposteze impotriva dusmanilor chiar daca nu este un puternic centru statal.

Ce putem spune insa de instabilitatea interioara? Uniunea Monetara este presupusa a fi irevocabila, dar acest lucru nu poate fi adevarat in conditiile unor crize economice violente.

Un exemplu ar fi posibilitatea acesteia de a ramane integra in fata unor socuri provocate de conditiile drastice comerciale, asa cum s-a intamplat in anii '70, cand pretul petrolului a crescut de patru ori. Totusi, in acelasi timp, procesul Uniunii Monetare va fi, el insusi, un catalizator pentru uniunile politice anexate (apropiate), aducand atentiei publice cele mai stringente nevoi. Acesti factori vor inlatura in mare masura cele mai periculoase slabiciuni.


5. Factorul de revenire


Monedele moderne difera de marile monede ale trecutului, care erau din aur sau argint, ori convertibile in unul sau ambele metale. Aceste monede ar fi inregistrat o valoare de revenire daca statul decadea.

Un exemplu mai recent, dat de Mundell, este talerul Mariei Tereza, care a continuat sa circule in Africa de Est mult timp dupa ce aceasta si Imperiul Austro-Ungar nu mai erau. Acest lucru nu este valabil pentru banii de hartie. Dupa batalia de la Gettysburg din America, banii Confederatiei au devenit fara valoare. Pana la aparitia dolarului, nu s-a inregistrat nici o moneda care sa castige o semnificatie internationala. Inainte de secolul al XX-lea toate marile monede internationale erau din metal.

Predecesorul dolarului, lira sterlina, si-a castigat renumele ca moneda metalica, dar apoi acest lucru s-a schimbat cand s-a descoperit ca ea poate fi convertibila in aur si chiar liber convertibila in succesorul sau, dolarul. Chiar si asa, inertia care plutea asupra monedelor internationale si puterea lirei au continuat mult timp dupa ce Marea Britanie a incetat sa mai fie o putere dominanta si cel mai mare comerciant international. Dolarul si-a castigat importanta sa internationala, ca moneda de aur, cand a fost selectat ca etalon neoficial la Bretton Woods. Daca dolarul este acum o moneda de hartie, ca o "fantoma a aurului", el este exceptia care face regula.



Introducerea Dreptului Special de Tragere demonstreaza importanta factorului de revenire. Cand a fost distribuit pentru prima data in 1970, avea o greutate garantata, confirmata in Al Doilea Amendament la articolele pactului Fondului Monetar International. Garantia in aur l-a facut, mai degraba, un substitut pentru aur, decat pentru dolar si, la momentul in care aurul a fost subevaluat, a fost un bun ravnit cu o cerere mare. Dupa ce dolarul a inlocuit aurul, totusi, autoritatile monetare internationale au renegat garantia in aur si Dreptul Special de Tragere a trecut printr-o serie de transformari devenind apoi, o data cu aparitia monedei euro, un cos de patru monede.

Daca garantia in aur era mentinuta, Dreptul Special de Tragere ar fi fost mult mai important in Sistemul Monetar International si calificat drept o unitate de masura mult mai folositoare.


I.3. Monedele nationale internationalizate si monedele internationale sintetice


Sistemul Monetar International promoveaza, in prezent, doua categorii de monede internationale:

monede nationale internationalizate;

monede internationale emse de anumite institutii financiare internationale (DST).[1]

In priml caz, o moneda nationala, cotata mai bine pe piata internationala, este preluata in circuitul international. Pentru libera sa circulatie, moneda nationala sufera unele modificari, ca rezultat al unui proces complex in care se implica, atat analiza evenimentelor economice trecute, cat si prevederea variatiei acesteia pe perioade mai lungi. Se combina, astfel, efectele unor factori economici, monetari, politici etc., care au actionat in trecut, cu altii asemanatori, previyibili pentru viitor. Se obtine astfel etalonul international, provenit dintr-o moneda nationala, care poate fi egal sau diferit de etalonul national din care provine.

In decursul anilor, unele monede nationale au jucat rolul de moneda internationala (la inceput nefiind influentate in vreun fel) - lira sterlina, napoleonul francez, lira otomana etc. In prezent acest rol il joaca dolarul american, euro, yen-ul si lira sterlina.

In al doilea caz, fie se defineste un etalon moneda internationala de catre institutiile financiare internationale sau ale unei regiuni, fie se emite, de catre acestea, monede de cont cu proprietati limitate, dar puternic sustinute pe piata valutara. In cazul unui etalon monetar international, se preiau parti din etaloanele monetare nationale, ponderate cu anumiti coeficienti, metoda denumita cos valutar. Aceasta este modalitatea de creare a unui etalon sintetic de valoare si a unui instrument de rezerva.

Stabilirea unui etalon monetar international nu a avut succes in lumea financiara, dar Fondul Monetar International a lansat o moneda de cont - DST - care s-a impus in relatiile fianaciar - bancare internationale, cu anumite restrictii.

Sistemul Monetar European a emis la randul sau, in 1979, o alta moneda de cont, valabila pentru unele tari europene - ECU, care avea o circulatie corespunzatoare. Atat DST cat si ECU, ca monede de cont, s-au constituit prin metoda cosului valutar.

Pe piata valutara, intre monedele nationale si cele internationale, se stabilesc anumite raporturi. Intre ele exista concurenta. Monedele internationale de cont, care la inceput au avut un curs valutar central, au sfarsit prin a fi cotate valutar ca si celelalte monede.   




Silasi, Grigore, op. cit. , Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 1998, p. 148.




Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:




Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }