QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Banii si rolul lor in economia de piata








Banii si rolul lor in economia de piata


Economia de piata implica folosirea generalizata a banilor, ei insotind si influentand orice actiune economica. In acceptiunea teoriei clasice a valorii, banii reprezinta o marfa speciala, separata spontan din lumea celorlalte marfuri pe masura dezvoltarii schimbului, care indeplineste rolul de echivalent al valorii si instrument general al schimbului.

Definirea banilor in viziunea contemporana, cand ei s-au desprins definitiv de ceea ce au fost la origine (marfa bani-aur), se face mai ales intr-o maniera indirecta, pornind de la rolul sau functiile pe care ei le indeplinesc.





Banii au aparut cu mult timp in urma, iar in decursul evolutiei lor au suferit profunde transformari pana a ajunge la formele contemporane. In legatura cu problema genezei si evolutiei lor, autorii sunt de acord ca in abordarea ei nu se poate face abstractie de forma trocului, care a constituit punctul de plecare si prima forma a schimbului de marfuri.

Trocul sau trampa reprezinta schimbul direct de produse – fara sa intervina un alt mijlocitor – si a fost caracteristic perioadei de inceput a economiei de schimb. Functionarea lui a implicat o serie de incoveniente care au franat dezvoltarea diviziunii muncii si a schimbului. El nu permitea sa se ajunga la o expresie unica a raportului de schimb, la un etalon general al marfurilor. Un astfel de etalon, in acest stadiu al evolutiei, nu putea fi decat o marfa. ”Daca ar fi sa reconstituim istoria dupa ipoteze logice – arata P. Samuelson – noi am presupune in mod firesc ca era trocului a trebuit sa o succeada era banilor-marfa”.

Corespunzator naturii banilor ce au mijlocit raporturile de schimb, acestia au cunoscut in evolutia lor mai multe etape si au imbracat mai multe forme.

Prima etapa o reprezinta cea a banilor-marfa, care s-a caracterizat prin mijlocirea raporturilor de schimb de catre anumite bunuri, marfuri cu valoare intriseca. Initial rolul banilor a fost indeplinit de diverse bunuri (animale, piei, blanuri, metale etc.), pentru ca ulterior, pe masura dezvoltarii schimbului, sa revina in exclusivitate metalelor pretioase, indeosebi a aurului. Prin urmare, aurul care a inceput sa indeplineasca rolul banilor este la originea sa o marfa, banii-aur avand toate calitatile necesare pentru a fi universal acceptati si conservati. Pentru a inlesni schimbul s-a recurs la baterea monedelor, respectiv la folosirea unor bucati tipizate din metale pretioase de o anumita greutate, forma si marcate cu insemne distinctive pentru a fi recunoscute. Dupa unele informatii, primele monede au fost emise in sec. al-VI-lea i. Ch. si, practic pana in secolul al XVII-lea d. Ch., banii au existat in principal sub forma de monezi de aur si argint, diferite in timp si spatiu ca denumire, greutate sau continut de metal pretios.

In cadrul schimbului, banii se afla in mainile agentilor economici si, ca urmare, nu este obligatoriu ca ei sa aiba valoare proprie, intriseca. A aparut in acest fel posibilitatea ca banii-marfa sa fie inlocuiti in circulatie cu bani fara valoare intriseca, cu semne banesti confectionate dintr-un material comun. S-a trecut astfel, la etapa banilor de hartie.

Banii de hartie sunt semne banesti care, la inceput inlocuiau, in procesul circulatiei, banii cu valoare proprie. Practic, incepand cu sec. al XVIII-lea, monedelor metalice aflate in circulatie li s-au adaugat bancnotele emise de catre banci. Ele emiteau in schimb inscrisuri – bancnote – care certificau existenta aurului in tezaurul bancii. Acest drept a fost rezervat, cu timpul, unei singure banci, transformata in Banca Centrala sau Banca de Emisiune. Daca initial suma bancnotelor nu putea sa depaseasca echivalentul in metal pretios, odata cu dezvoltarea comertului si pe masura ce stocul de aur a devenit insuficient, Banca Centrala a inceput sa emita bancnote (bilete sau moneda fiduciara). Biletele de banca aveau un curs legal si erau acceptate in raporturile de schimb la acelasi titlu ca si metalul pretios, circulau in calitate de bani de credit si aveau o dubla garantie: stocul de aur si efectele comerciale (cambiile) aflate in portofoliul bancii centrale. Garantia biletelor de banca prin efecte comerciale are rolul de a asigura o legatura nemijlocita intre emisiunea lor si necesitatile de moneda in circulatie; intrucat biletele de banca se emit cu ocazia creditarii circulatiei marfurilor, (certificate de cambii scontate), la scadenta creditului, ele se reintorc in Banca de Emisiune sub forma achitarii creditului (cambiei). In prezent, biletele de banca si-au pierdut stabilitatea initiala, intrucat nu mai sunt de mult convertite in aur. Ele se emit nu numai pentru creditarea circulatiei marfurilor, ci si pentru operatiuni financiare ale statului etc. De aceea, semnele banesti pot fi denumite bilete de banca numai partial (in masura in care se emit pentru circulatia marfurilor), in cea mai mare parte ele transformandu-se in bani de hartie propriu-zisi sau hartie-moneda. Acestia au curs fortat, sunt neconvertibili in aur si se emit, de regula, pentru finantarea cheltuielilor statului, inclusiv a deficitelor bugetare.

Acesta este, pe scurt, procesul evolutiei istorice a banilor pana in momentul in care ei s-au rupt definitiv de baza lor de aur. In economia contemporana, banii se prezinta deci, intr-o mare diversitate de forme ca stare de existenta: bani de hartie, moneda divizionara, bani de credit sau bani de cont (scriptici), precum si alte instrumente monetare Ei nu simbolizeaza valoarea materialului din care sunt confectionati si nici a aurului. Valoarea banilor este data de puterea lor de cumparare, respectiv cantitatea de bunuri economice ce poate fi cumparata cu o unitate monetara, la un moment dat. Semnele banesti ofera, deci, o garantie provizorie asupra puterii de cumparare, detinerea lor intemeindu-se pe increderea ca oricand aceasta garantie se poate valorifica.



Prin formele actuale de existenta, banii joaca un rol esential in orice economie de piata, fluxurile monetare reprezentand, asa cum se subliniaza adesea, sangele care iriga sistemul economic. Rolul banilor in viata economica rezulta din analiza functiilor pe care acestia le indeplinesc.

Functiile banilor au evoluat in timp in raport de natura si formele banilor, de complexitatea activitatilor si tranzactiilor economice mijlocite de ei. Ca urmare, in literatura de specialitate s-au exprimat opinii si formulari asupra rolului si functiilor banilor. Cu toata diversitatea acestor opinii, pot fi identificate si unele elemente de consens, care pun in evidenta trei functii principale ale banilor, doua in spatiu si una in timp. In spatiu, banii sunt mijlocitor al schimbului si unitate de calcul (masura a valorii), iar in timp constituie un important instrument de economisire si rezerva a valorii. Cele trei functii ale banilor care, in forme specifice, se manifesta si in planul tranzactiilor economice internationale, au la baza o proprietate esentiala a banilor si anume – ei constituie activul cel mai lichid, sunt lichiditati prin excelenta.

Functia de mijlocitor al schimbului consta in aceea ca banii permit disocierea celor doua contraprestatii simultane ale trocului in doua momente independente ale schimbului, in doua tranzactii succesive: vanzarea unui bun contra unei anumite sume de bani si apoi schimbul banilor astfel obtinuti pentru cumpararea altui bun. Acest lucru face posibila formarea unei retele de preturi care faciliteaza evaluarea si schimbul bunurilor economice. Mijlocind schimbul, banii trec permanent de la un agent economic la altul, prin cantitatea si viteza lor accelerand fluxurile si tranzactiile din economie.

Functia de unitate de calcul consta in aceea ca banii permit masurarea si compararea bunurilor eterogene. Ei constituie un instrument universal de masura, aplicabil tuturor bunurilor materiale si serviciilor sau unor drepturi actuale, trecute sau viitoare. Valoarea bunurilor se exprima in bani, in pretul lor sau intr-un raport al unei cantitati de bani fata de o cantitate de bunuri. Folosirea banilor permite, astfel, determinarea unei scari generale de preturi, adica a unor raporturi de schimb comparabile, pe cand trocul permitea doar raporturi de schimb particulare, necomparabile intre ele datorita lipsei unei masuri comune.

Functia de instrument de economisire si rezerva este importanta pentru folosirea banilor, actiune care se desfasoara in timp. In aceasta calitate banii acumuleaza si pastreaza valorile (avutia), rezumand trecutul, fiind deci un instrument de economisire, iar pe de alta parte constituie un mijloc de asigurare a continuitatii activitatii, de legatura intre prezent si viitor.

Economisirea se bazeaza pe asigurarea ca valoarea bunurilor de consum la care se renunta ar putea fi regasita in integritatea sa, in viitor, in momentul in care va fi decisa utilizarea disponibilitatilor banesti puse in rezerva.

Atunci cand banii sunt utilizati fie ca mijloc de schimb, fie ca unitate de calcul, fie ca instrument de economisire si rezerva, ei poseda o calitate constanta, aceea de a fi oricand convertibili in bunuri economice sau in orice alt activ. Aceasta calitate a banilor de a fi “purtatori la alegere” este pusa in evidenta prin notiunea de lichiditate. Toate bunurile, cu exceptia banilor, au o destinatie speciala, ceea ce le confera o anumita rigiditate. Dimpotriva, banii nu au nici o destinatie speciala, ei constituind lichiditati prin excelenta, activul cel mai lichid care poate fi schimbat – oricand si fara nici un cost – pe orice alt activ ce face obiectul tranzactiilor pe piata.



loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







loading...


Cauta referat