Trimiterea in judecata (art.261-269 Cod de procedura penala)

Trimiterea in judecata (art.261-269 Cod de procedura penala)

Trimiterea in judecata

Consideratii preliminare

Reprezinta ultimul moment al fazei de urmarire penala care astfel este epuizata, iar organul de urmarire penala se dezinvesteste.

Singurul organ competent sa dispuna trimiterea in judecata este procurorul, altfel spus, numai procurorul poate sesiza instanta de judecata; astfel, organele de cercetare penala nu intra in raporturi directe cu instanta de judecata, ci numai prin intermediul procurorului. Ar putea fi o exceptie: sesizarea instantei pentru a formula propunere de extradare (Legea 296/2001 nu prevede obligativitatea sesizarii instantei de catre procuror).

In cadrul acestei etape a fazei de urmarire penala, se pot desfasura urmatoarele activitati:

- verificarea lucrarilor urmaririi penale;

- rezolvarea cauzei, constand in trimiterea in judecata, netrimiterea in judecata, sus­pendarea urmaririi penale, restituirea sau trimiterea cauzei in vederea completarii sau refacerii urmaririi penale sau trimiterea cauzei la organul competent sa efectueze urmarirea penala.

Procurorul dispune trimiterea in judecata daca constata indeplinirea urmatoarelor conditii, in mod cumulativ:

- au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului;

- urmarirea este completa, probele fiind suficiente si legal administrate;

- exista o fapta prevazuta de legea penala;

- fapta a fost savarsita de invinuit sau de inculpat;

- invinuitul sau inculpatul raspunde penal.

Trimiterea in judecata se poate dispune sub doua modalitati:

- daca actiunea penala nu a fost pusa in miscare, in cursul urmaririi penale, procurorul emite rechizitoriu, prin care va dispune punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata; in aceasta situatie, rechizitoriul are o dubla functionalitate, fiind atat act de inculpare, cat si act de sesizare a instantei de judecata;

- daca actiunea penala a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale, procurorul emite rechizitoriu prin care va dispune trimiterea in judecata; in aceasta situatie rechizitoriul are o singura functiune si anume, sesizarea instantei de judecata.

Rechizitoriul reprezinta ultimul act de urmarire penala, prin care este sesizata instanta de judecata cu faptele care urmeaza sa faca obiectul judecatii si persoanele care urmeaza sa fie trase la raspundere penala pentru aceste fapte.

Rechizitoriul trebuie sa cuprinda:

- mentiunile prevazute in art. 203 C. proc. pen. (data si locul intocmirii, numele, prenumele si calitatea celui care il intocmeste, cauza la care se refera obiectul actului, temeiul legal, semnatura procurorului);

- datele privitoare la persoana inculpatului (nume, prenume, porecla, data si locul nasterii, numele si prenumele parintilor, cetatenie, studii, situatia militara, loc de munca, ocupatie, adresa, antecedente penale si alte date privind stabilirea situatiei sale personale);

- fapta sau faptele pentru care s-a dispus trimiterea in judecata indicate prin aratarea denu­mirii infractiunii si incadrarea juridica;

- probele pe care se bazeaza invinuirea, cu indicarea paginii din dosar;

- masura preventiva luata si durata acesteia;

- numele si prenumele persoanelor care trebuie citate in instanta, cu indicarea calitatii lor procesuale si a locului unde urmeaza a fi citate;

- dispozitia de punere in miscare a actiunii penale (in cazul in care actiunea penala nu a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale);

- dispozitia de trimitere in judecata;

- eventuala propunere de arestare preventiva ori de obligare a inculpatului la tratament medical sau internarea medicala;

- datele suplimentare, prevazute de art. 260 C. proc. pen.;

Procurorul intocmeste un singur rechizitoriu, chiar daca lucrarile urmaririi penale privesc mai multe fapte ori mai multi invinuiti sau inculpati si chiar daca se dau acestora rezolvari diferite;

Rechizitoriul este verificat, sub aspectul legalitatii si temeiniciei, de catre procurorul ierarhic superior, astfel:

- rechizitoriul unui procuror de la parchetul de pe langa judecatorie va fi verificat de prim­ procurorul acelui parchet;

- rechizitoriul prim-procurorului de la parchetul de pe langa judecatorie va fi verificat de prim-procurorul parchetului de pe langa tribunal;

- rechizitoriul unui procuror de la parchetul de pe langa tribunal va fi verificat de prim­ procurorul acelui parchet;

- rechizitoriul prim-procurorului de la parchetul de pe langa tribunal va fi verificat de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel;

- rechizitoriul unui procuror de la parchetul de pe langa curtea de apel va fi verificat de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel;

- rechizitoriul unui procuror general de la parchetul de pe langa curtea de apel va fi veri­ficat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;

- rechizitoriul unui procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie va fi verificat de procurorul-sef de sectie;

- rechizitoriul unui procuror-sef de sectie de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie va fi verificat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;

- in cauzele cu arestati, verificarea se face de urgenta si inainte de expirarea duratei arestarii preventive;

- daca rechizitoriul nu a fost infirmat, procurorul care a efectuat verificarea il inainteaza instantei competente, impreuna cu dosarul cauzei si cu un numar necesar de copii de pe rechizitoriu pentru a fi comunicate inculpatilor aflati in stare de detinere;

- procurorul comunica organului care a inregistrat persoana juridica despre trimiterea in jude­cata a persoanei juridice, in vederea efectuarii mentiunilor corespunzatoare (art. 479⁷ alin. (1) C. proc. pen.).

Netrimiterea in judecata

Tot in aceasta faza, daca se constata ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru trimiterea in jude­cata, procurorul va dispune, prin ordonanta:

- scoaterea de sub urmarire penala;

- incetarea urmaririi penale;

- clasarea cauzei;

Pentru aceasta etapa procesuala, scoaterea de sub urmarire penala, respectiv incetarea urmaririi penale se dispune numai prin ordonanta, indiferent daca actiunea penala a fost sau nu pusa in miscare;

Daca invinuitul sau inculpatul se afla in stare de detinere in urma luarii masurii arestarii preventive procurorul va solicita revocarea masurii preventive.

Suspendarea urmaririi penale

De asemenea, procurorul va dispune, prin ordonanta, suspendarea urmaririi penale in urmatoarele doua ipoteze:

- se constata ca invinuitul sau inculpatul sufera de o boala grava care il impiedica sa ia parte la procesul penal;

- are loc o procedura de mediere care se desfasoara dupa inceperea urmaririi penale declansate in urma introducerii plangerii prealabile (art. 70 din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator).

Restituirea sau trimiterea cauzei in vederea completarii sau refacerii urmaririi penale

Cand procurorul constata ca urmarirea penala nu este completa, sau ca nu au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, poate dispune:

Restituirea cauzei la organul de urmarire penala in vederea completarii urmaririi penale, in situatia in care acesta a respectat dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, dar nu a lamurit toate aspectele impuse de buna rezolvare a cauzei;

Trimiterea cauzei la alt organ de urmarire penala in vederea completarii urmaririi penale, in situatia in care organul care a efectuat urmarirea a respectat dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, dar nu a lamurit toate aspectele impuse de buna rezolvare a cauzei;

Restituirea cauzei la organul de urmarire penala in vederea refacerii urmaririi penale, in situatia in care urmarirea penala a fost efectuata prin incalcarea dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului in procesul penal;

Trimiterea cauzei la alt organ de urmarire penala in vederea refacerii urmaririi penale, in situatia in care urmarirea penala a fost efectuata prin incalcarea dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului in procesul penal;

Ordonanta de restituire sau trimitere trebuie sa cuprinda:

- mentiunile aratate in art. 203 C. proc. pen. (data si locul intocmirii, numele si prenumele si calitatea celui care o intocmeste, cauza la care se refera, obiectul actului, temeiul legal al acesteia, semnatura procurorului);

- indicarea actelor de cercetare penala ce trebuie efectuate in vederea completarii ori refacute;

- indicarea faptelor sau imprejurarilor ce urmeaza a fi constatate;

- indicarea mijloacelor de proba ce urmeaza a fi folosite.

Trimiterea cauzei la organul competent sa efectueze urmarirea penala

Cand procurorul constata ca urmarirea penala s-a facut de un alt organ decat cel prevazut in lege, dispune prin ordonanta ca urmarirea sa fie facuta de organul competent;

Restituirea cauzei la organul competent se va dispune in urmatoarele cazuri:

- cercetarea penala a fost efectuata de catre organul de cercetare al politiei judiciare in loc de organul de cercetare penala prevazut la art. 208 lit. a), b) si c) C. proc. pen.;

- cercetarea penala a fost efectuata de catre organele de cercetare penala prevazute la art. 208 lit. a), b) si c) C. proc. pen., in loc de organul de cercetare al politiei judiciare;

- cercetarea penala a fost efectuata de organele de cercetare penala, in loc de procuror, in cazurile prevazute la art. 209 alin. (3) C. proc. pen.;

- in cazul in care procurorul trimite cauza organ ului competent sa efectueze urmarirea penala, raman valabile masurile asiguratorii luate, actele sau masurile procesuale confir­mate sau incuviintate de procuror, precum si actele procesuale care nu pot fi refacute;

Organul de cercetare penala sesizat prin trimiterea cauzei de catre procuror are urmatoarele obligatii:

- procedeaza la ascultarea invinuitului sau inculpatului;

- dispune in ce masura trebuie refacute celelalte acte procesuale;

- dispune ce anume acte mai trebuie efectuate in vederea completarii cercetarii penale.