QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Reguli speciale privind diferitele categorii de mostenitori legali1








Reguli speciale privind diferitele categorii de mostenitori legali


Sectiunea I – Sotul supravietuitor al defunctului

Notiuni generale

Art. 971 alin. (1) C.civ. instituie vocatia succesorala generala a sotului supravietuitor la mostenirea defunctului in concurs cu oricare dintre cele patru clase de mostenitori legali.

In absenta persoanelor din orice clasa de mostenitori legali sau daca niciuna dintre ele nu vrea ori nu poate sa vina la mostenire, sotul supravietuitor culege intreaga mostenire.




Pentru a putea veni la mostenirea defunctului, sotul supravietuitor trebuie sa indeplineasca conditiile generale ale dreptului la mostenirea legala (capacitate, sa nu fie nedemn sau dezmostenit pentru cotitatea dispo­nibila.

Spre deosebire de mostenitorii legali din cele 4 clase a caror vocatie legala este intemeiata pe rudenia de sange sau civila, vocatia legala a sotului supravietuitor este intemeiata pe calitatea de sot al defunctului pe care o avea in momentul deschiderii succesiunii.

Sotul supravietuitor il mosteneste pe sotul decedat daca, la data dechiderii mostenirii, nu exista o hotarare de divort definitiva (art. 970 C.civ.).

Casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas definitiva (art. 382 alin. (1) C.civ.).

Prin exceptie, daca actiunea de divort este continuata de mostenitorii sotului reclamant potrivit art. 395 C.civ., casatoria se socoteste desfacuta la data decesului acestuia (art. 382 alin. (2) C.civ.).

Constatarea nulitatii absolute sau declararea nulitatii relative a casatoriei desfiinteaza cu caracter retroactiv casatoria si calitatea de sot si pe cale de consecinta vocatia succesorala a sotului supravietuitor nu mai exista.

Totusi, in mod exceptional, in cazul casatoriei putative, „sotul care a fost de buna‑credinta la incheierea casatoriei declarate nula sau anulata pastreaza pana la data cand hotararea instantei judecatoresti ramane definitiva, situatia unui sot dintr‑o casatorie valabila (art. 304 alin. (1) C.civ.).

Deci, daca decesul unuia dintre soti s‑a produs inainte de ramanerea definitiva a hotararii de declarare sau constatare a nulitatii, iar sotul supra­vietuitor a fost de buna‑credinta la incheierea casatoriei, el are vocatie succesorala la mostenirea sotului de rea‑credinta.

Cu alte cuvinte, sotul de buna‑credinta dintr‑o casatorie nula are situatia juridica a unui sot divortat. Nulitatea casatoriei nu produce in privinta lui efecte retroactive. Ipoteza de lucru este aceea in care nulitatea se constata sau se declara dupa decesul unuia dintre soti, ceea ce este posibil.

Daca sotul supravietuitor a fost de rea‑credinta, el va pierde retroactiv calitatea de sot si o data cu aceasta si vocatia succesorala legala oferita de aceasta calitate.

Dreptul de mostenire al sotului supravietuitor

Sotul supravietuitor vine in concurs cu orice clasa de mostenitori.

In vederea stabilirii componentei patrimoniului succesoral, notarul public procedeaza mai intai, la lichidarea regimului matrimonial (art. 1133 alin. (2) C.civ.).

Cota sotului supravietuitor este in functie de clasa de mostenitori legali cu care vine in concurs (sau subclasa in cazul clasei a II‑a a ascendentilor si a colateralilor privilegiati) dupa cum urmeaza:

a) un sfert din mostenire, daca vine in concurs cu descedentii defunctului;

b) o treime din mostenire, daca vine in concurs atat cu ascedentii privilegiati, cat si cu colaterali privilegiati ai defunctului;

c) o jumatate din mostenire, daca vine in concurs fie numai cu ascedenti privilegiati, fie numai cu colaterali privilegiati ai defunctului;

d) trei sferturi din mostenire, daca vine in concurs fie cu ascedenti ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

Cota sotului supravietuitor in concurs cu mostenitori legali apartinand unor clase diferite se stabileste ca si cand acesta ar fi venit in concurs numai cu cea mai apropiata dintre ele.

Daca, in urma casatoriei putative, doua sau mai multe persoane au situatia unui sot supravietuitor, cota stabilita mai sus se imparte in mod egal intre acestea (art. 986 C.civ.).

Cota sotului supravietuitor nu depinde de numarul efectiv al mostenitorilor legali din clasa cu care vine in concurs.

De aceea intai se calculeaza partea succesorala a sotului supravietuitor si apoi restul, care se cuvine clasei cu care este in concurs si care se imparte intre mostenitorii legali cu vocatie succesorala concreta din clasa respectiva in functie de modul in care vin la mostenire: in mod egal, daca vin la mostenire in nume propriu, sau pe tulpini, daca vin la mostenire prin reprezentare.

Daca doua persoane pretind drepturi succesorale in calitate de soti supravietuitori (bigamie), cota sotului supravietuitor in concurs cu diferitele clase de mostenitori se imparte in mod egal intre sotul din casatoria valabila si sotul de buna‑cre­dinta din casatoria nula.

Daca sotul supravietuitor vine in concurs cu doua clase de mos­tenitori (singura ipoteza posibila fiind aceea in care defunctul a dezmostenit mostenitorii rezervatari dintr‑o clasa sau subclasa preferata), atunci cota sa parte succesorala se stabileste in functie de clasa mostenitorilor legali dezmosteniti, si nu in functie de clasa subsecventa, desi sotul supravietuitor vine in concurs si cu mostenitorii legali din aceasta clasa.

In cazul dezmostenirii sotului supravietuitor, mostenitorii din clasa cu care acesta vine in concurs culeg partea din mostenire ramasa dupa atribuirea cotei cuvenite sotului supravietuitor ca urmare a dezmostenirii.

Daca, in urma dezmostenirii, pe langa sotul supravietuitor, vin la mostenire atat cel dezmostenit, cat si acela care beneficiaza de dezmostenire, acesta din urma culege partea ramasa dupa atribuirea cotei sotului supravietuitor si a cotei celui dezmostenit (art. 1075 alin. (2) C.civ.).

Rezulta ca intotdeauna, indiferent de clasa cu care vine in concurs (inclusiv cu clasa a II‑a), partea sotului supravietuitor se imputa asupra mostenirii, adica se scade din mostenire, si diferenta urmeaza sa se imparta intre mostenitorii legali cu vocatie succesorala concreta cu care este in concurs.

Cu alte cuvinte, daca sotul supravietuitor vine la mostenire impreuna cu rudele defunctului, mostenitori legali, stabilirea cotei ce i se cuvine se face cu intaietate fata de stabilirea cotelor mostenitorilor cu care concureaza.

Sotul supravietuitor vine la mostenire numai in nume propriu si este mostenitor rezervatar. El are sezina mostenirii si este obligat la raportul donatiilor primite de la defunct daca vine in concurs cu descendentii defunctului.

Dreptul succesoral special al sotului supravietuitor asupra mobilierului si obiectelor de uz casnic

Cand nu vine in concurs cu descendentii defunctului, ci cu celelalte clase de mostenitori, sotul supravietuitor mosteneste, pe langa cota sa succesorala, mobilierul si obiectele de uz casnic care au fost afectate folosintei comune a sotilor (art. 974 C.civ.)

A doua conditie pentru ca sotul supravietuitor sa beneficieze de acest drept succesoral special este ca sotul defunct sa nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin donatii sau prin legate testamentare.

Trebuie precizat ca, desi sotul supravietuitor este un mostenitor rezervatar, avand o rezerva de 1/2 din cota succesorala, ce i se cuvine in calitate de mostenitor legal, el nu are o rezerva asupra mobilelor si obiec­telor de uz casnic ce au fost afectate folosintei sotilor ori asupra dreptului de abitatie. Rezulta deci ca aceste drepturi speciale pot fi inlaturate de defunct prin liberalitati intre vii sau pentru cauza de moarte.

Prin mobilierul si obiectele de uz casnic ce au fost afectate folosintei sotilor se inteleg numai bunurile care prin natura si afectatiunea lor au fost destinate sa serveasca in cadrul gospodariei casnice si care au fost folosite efectiv in acest scop, corespunzator nivelului de trai obisnuit al sotilor, „chiar daca nu satisfac o necesitate, ci numai o comoditate sau o placere comuna a sotilor“.

Sunt considerate mobile si obiecte ale gospodariei casnice: mobilierul, obiectele de menaj, aragazul, frigiderul, aspiratorul, televizorul, masina de spalat rufe etc.

In schimb, nu intra in categoria mobilelor si obiectelor gospodariei casnice si prin urmare vor fi incluse in masa succesorala bunurile care, potrivit naturii lor, nu pot si nu au fost folosite in cadrul gospodariei casnice propriu‑zis (automobil, pian etc.), bunurile necesare exercitarii profesiei sau meseriei defunctului sau obiectele care prin valoarea lor depasesc notiunea de bunuri casnice sau care au fost procurate in scop de investitie (bijuterii, tablouri de valoare) ori obiectele de uz personal ale defunctului.

Nu intra, de asemenea, in categoria mobilelor si obiectelor gospodariei casnice bunurile apartinand gospodariei taranesti (uneltele si animalele de munca si de productie).

Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor asupra mobilierului si obiectelor de uz casnic este un drept de mostenire legala, avand insa o afectatiune speciala.

Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor

Sotul supravietuitor care nu este titular al nici unui drept de a folosi o alta locuinta corespunzatoare nevoilor sale, beneficiaza de un drept de abitatie asupra casei in care a locuit pana la data deschiderii mostenirii, daca aceasta casa face parte din bunurile mostenirii.

Dreptul de abitatie este gratuit, inalienabil si insesizabil.

Oricare dintre mostenitori poate cere fie restrangerea dreptului de abitatie, daca locuinta nu este necesara in intregime sotului cupravietuitor, fie schimbarea obiectului abitatiei, daca pune la dispozitia sotului supravietuitor o alta locuinta corespunzatoare.

Dreptul de abitatie se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii mostenirii. Acest drept inceteaza, chiar inainte de implinirea termenului de un an, in caz de recasatorire a sotului supravietuitor.

Toate litigiile cu privire la dreptul de abitatie reglementat prin prezentul articol se solutioneaza de catre instanta competenta sa judece partajul mostenirii, care va hotari de urgenta, in camera de consiliu (art. 973 C.civ.).

Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor isi gaseste aplicarea numai atunci cand locuinta a fost proprietatea exclusiva sau proprietatea comuna (pe cote‑parti sau in devalmasie) a defunctului.

Daca cei doi soti erau chiriasi, sotul supravietuitor va continua sa foloseasca locuinta nu in temeiul dreptului de abitatie, ci in temeiul dreptului sau locativ propriu.

Daca locuinta era proprietatea sotilor, deci bun comun, sotul supra­vietuitor va continua sa o foloseasca, in baza dreptului sau de pro­prietate asupra cotei ce ii revine si in baza dreptului de abitatie cores­pun­zator cotei dobandite prin mostenire de catre ceilalti mostenitori.

Dupa efectuarea partajului, dreptul de abitatie al sotului supra­vietuitor va inceta, situatia sa juridica viitoare depinzand de includerea sau nu a locuintei in lotul sau.

Daca locuinta a fost inclusa in lotul sau, el va deveni proprietar exclusiv al ei.

Daca insa ea a fost inclusa in lotul altui mostenitor, sotul supravietuitor care nu mai are nici un titlu pentru folosinta ei, ori va obtine un astfel de titlu de la mostenitorul proprietar, ori va putea fi evacuat.


Sectiunea a II-a – Mostenitorii legali

Clasa I de mostenitori legali: descendentii defunctului

Descendentii sunt copiii defunctului si urmasii lor in linie dreapta la nesfarsit, indiferent de sex sau daca sunt din aceeasi casatorie sau din casatorii diferite ori daca sunt din afara casatoriei, dar filiatia lor a fost stabilita potrivit legii sau daca au fost adoptati.

Descendentii defunctului inlatura mostenitorii din celelalte clase si vin la mostenire in ordinea proximitatii gradului de rudenie.

Descendentii pot veni la mostenirea defunctului in nume propriu, caz in care impartirea mostenirii se face intre ei, in mod egal, pe capete, conform principiului egalitatii succesorale si celui al proximitatii gradului de rudenie, sau prin reprezentare, situatie in care impartirea succesiunii se face pe tulpini si subtulpini, principiul egalitatii succesorale si cel al proxi­mitatii gradului de rudenie functionand numai in cadrul tulpinii sau subtulpinii.

Descendentii de gradul I (copiii) defunctului pot veni la succe­siune numai in nume propriu si niciodata prin reprezentare.

In concurs cu sotul supravietuitor, descedentii defunctului, indiferent de numarul lor, culeg impreuna trei sferturi din mostenire.

Mostenirea sau partea din mostenire care li se cuvine descedentilor se imparte intre acestia in mod legal, cand vin la mostenire in nume propriu, ori pe tulpina, cand vin la mostenire prin reprezentare succesorala.

Descendentii pot veni la succesiune in nume propriu sau prin reprezentare, sunt mostenitori rezervatari, sezinari, pot intra in posesia mostenirii inainte de eliberarea certificatului de mostenitor si au obligatia sa raporteze donatiile facute lor de defunct in timpul vietii acestuia, cu exceptia celor facute cu scutire de raport.

Clasa a II‑a de mostenitori legali: ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati

Ascedentii privilegiati si colateralii privilegiati vin la mostenire daca descedentii nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni.

In lipsa mostenitorilor din clasa I a descendentilor (lipsa fizica, sunt renuntatori ori nedemni sau fiind exheredati, culeg numai rezerva), sunt chemate de lege la mostenire rudele defunctului din clasa a II‑a, adica ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati.

Ei sunt privilegiati pentru ca ii inlatura de la mostenire pe ascendentii ordinari (clasa a III‑a) si colateralii ordinari (clasa a IV‑a).

Clasa a II‑a este o clasa mixta si neuniforma, pentru ca ea cu­prinde doua categorii de rude ale defunctului: parintii si respectiv fratii sau surorile si descendentii acestora.

A. Ascendentii privilegiati

Ascendentii privilegiati sunt tatal si mama defunctului din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie (art. 976 alin. (1) C.civ.).

Intrucat prin Legea nr. 273/2004 a fost reglementata o adoptie cu toate efectele filiatiei firesti, de la data careia inceteaza efectele rudeniei firesti, in prezent nu mai poate exista un concurs intre parintii firesti si adoptatori la succesiunea defunctului. Si reciproca este valabila: adoptatul sau descendentii sai nu mai au vocatie succesorala la mostenirea parintilor lor firesti.

Parintii au vocatie si la mostenirea copilului nascut dintr‑o casatorie declarata nula sau anulata, indiferent de buna sau reaua lor credinta la incheierea casatoriei, pentru ca in relatiile dintre parinti si copii nulitatea casatoriei nu produce efecte (art. 305 alin. (1) C.civ.).

Vocatia succesorala generala a ascendentilor privilegiati este supusa conditiei prealabile sine qua non a stabilirii filiatiei defunctului fata de ei.

Mostenirea sau partea din mostenire cuvenita ascedentilor privilegiati si colateralilor privilegiati se imparte intre acestia in functie de numarul ascendentilor privilegiati care vin la mostenire, dupa cum urmeaza:

a) in cazul in care la mostenire vine un singur parinte, acesta va culege un sfert, iar colateralii privilegiati, indiferent de numarul lor, vor culege trei sferturi;

b) in cazul in care la mostenire vin doi parinti, acestia vor culege impreuna o jumatate, iar colateralii privilegiati, indiferent de numarul lor, vor culege cealalta jumatate.

In cazul in care colateralii privilegiati nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni, ascedentii privilegiati vor culege mostenirea sau partea din mostenire cuvenita clasei a doua.



In cazul in care ascendentii privilegiati nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni, colateralii privilegiati vor culege mostenirea sau partea din mostenire cuvenita clasei a doua.



Mostenirea sau partea din mostenire cuvenita ascendentilor privilegiati se imparte intre acestia in mod egal.

Ascendentii privilegiati pot veni la mostenire numai in nume propriu. Ei sunt mostenitori rezervatari si sezinari. Nu sunt insa obligati la raportul donatiilor.

B. Colateralii privilegiati

Colateralii privilegiati sunt fratii si surorile defunctului, precum si descendentii acestora pana la gradul al IV‑lea inclusiv cu defunctul, din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie.

Colateralii privilegiati vor culege intreaga mostenire daca vin singuri la mostenire, 3/4 daca vin in concurs cu un parinte al defunctului si respectiv 1/2 din mostenire daca vin in concurs cu ambii parinti ai defunctului.

Mostenirea sau partea din mostenire cuvenita colateralilor privilegiati, provenind din aceeasi casatorie ca si defunctul, se imparte intre acestia in mod egal.

In cazul in care colateralii privilegiati vin la mostenire prin reprezentare succesorala, mostenirea sau partea din mostenire ce li se cuvine se imparte intre ei pe tulpina (art. 981 alin. (2) C.civ.).

In cazul in care colateralii privilegiati sunt rude cu defunctul pe linii colaterale diferite, mostenirea sau partea din mostenire ce li se cuvine, se imparte intre ei pe linii.

Succesiunea se va imparti in doua parti, una se va atribui liniei paterne (dimidia paternis) si alta liniei materne (dimidia maternis).

Fratii consanguini (au acelasi tata, dar alta mama) iau parte in linia paterna, iar cei uterini (au aceeasi mama, dar alt tata) numai in linia materna, in timp ce fratii buni iau parte in ambele linii, deci ei vor primi de doua ori cat primesc fratii consanguini sau uterini (avand privilegiul dublei legaturi).

In interiorul liniilor se aplica principiul egalitatii intre rudele de grad egal.

Impartirea pe linii se aplica si descendentilor din frati sau surori, indiferent ca ei vin la mostenire prin reprezentare sau in nume propriu.

Colateralii privilegiati pot veni la succesiune numai in nume propriu, in timp ce descendentii lor pot veni atat in nume propriu, cat si prin reprezentare.

Colateralii privilegiati nu sunt mostenitori rezervatari si sezinari, dar nu sunt obligati la raportul donatiilor. Ei sunt insa mostenitori sezinari.

Clasa a III‑a de mostenitori legali: ascendentii ordinari

Ascedentii ordinari sunt rudele in linie dreapta ascedenta ale defunctului, cu exceptia parintilor acestuia.

Ascedentii ordinari vin la mostenire daca descedentii, ascedentii privilegiati si colateralii privilegiati nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni.

Cu alte cuvinte, daca la mostenire nu vin mostenitori din primele doua clase (nu exista, sunt nedemni ori renuntatori), legea cheama la succesiune pe ascendentii ordinari ai defunctului, altii decat parintii, si anume bunicii, strabunicii etc., la nesfarsit.

Ascendentii ordinari pot fi din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie.

Ascendentii ordinari vor fi chemati la succesiune conform principiului proximitatii gradului de rudenie fata de defunct.

Intre ascendentii ordinari de acelasi grad chemati la succesiune se aplica principiul egalitatii succesorale, mostenirea impartindu‑se pe capete, in mod egal.

In concurs cu sotul supravietuitor, ascedentii ordinari ai defunctului, indiferent de numarul lor, culeg impreuna un sfert din mostenire.

Ascendentii ordinari pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu sunt mostenitori rezervatari si nu au obligatia de raport a donatiilor. Ei sunt insa mostenitori sezinari.

Clasa a IV‑a de mostenitori legali: colateralii ordinari

Colateralii ordinari sunt rudele colaterale ale defunctului pana la gradul al patrulea inclusiv, cu exceptia colateralilor privilegiati.

Colateralii ordinari vin la mostenire daca descendentii, ascedentii privilegiati, colateralii privilegiati si ascedentii ordinari nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni.

Colateralii ordinari pot fi din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline.

Chemarea la mostenire a colateralilor ordinari se face conform principiului proximitatii gradului de rudenie, iar intre colateralii ordinari de acelasi grad impartirea partii succesorale ce li se cuvine se face pe capete, conform principiului egalitatii succesorale.

Precizam ca vocatia succesorala generala a colateralilor ordinari este admisa de lege pana la gradul al IV‑lea inclusiv.

In cazul concursului intre sotul supravietuitor al defunctului si cola­teralii ordinari, cota invariabila a sotului supravietuitor este de 3/4 din mostenire, iar cota cuvenita clasei colateralilor ordinari, indiferent de numarul lor, este de 1/4 din mostenire.

Colateralii ordinari vin la succesiune numai in nume propriu, nu au rezerva, nu au sezina si nu sunt obligati la raportul donatiilor.

Teste grila

1. Se aplica regulile mostenirii legale:

a) numai daca defunctul nu a intocmit un testament;

b) chiar daca s‑a intocmit un testament care prevede doar dezmostenirea unor mostenitori legali;

c) cand defunctul a intocmit un testament care nu cuprinde legate.

2. Regulile care guverneaza mostenirea se pot aplica:

a) numai in cazul mortii unei persoane fizice;

b) in cazul incetarii existentei unei persoane juridice;

c) in cazul transmisiunii patrimoniului unei persoane fizice prin acte inter vivos;

d) numai daca la moartea unei persoane fizice exista mostenitori, persoane fizice.

3. Mostenirea legala poate coexista cu mostenirea testamentara in cazul:

a) cand defunctul a lasat un testament prin care a recunoscut un copil;

b) cand defunctul a dispus prin testament doar de o parte din averea sa;

c) cand s‑a intocmit un testament prin care s‑a dispus de intreaga masa succesorala, chiar daca defunctul avea mostenitori legali rezervatari.

4. In urma deschiderii unei succesiuni, pot exista:

a) mostenitori rezervatari cu titlu particular;

b) mostenitori legali cu titlu particular;

c) mostenitori testamentari cu titlu particular.

5. Prin acte intre vii, se pot transmite:

a) patrimoniul unei persoane fizice;

b) obligatiile unei persoane fizice;

c) drepturile succesorale.

6. Au capacitatea de a mosteni:

a) persoanele fizice in viata la data deschiderii succesiunii, numai daca au cetatenia sau nationalitatea romana;

b) persoana disparuta, chiar daca ulterior, prin hotarare judecato­reasca, se stabileste o data a mortii acesteia care este ulterioara datei deschiderii succesiunii;

c) persoana conceputa, dar nenascuta la data deschiderii succesiunii, numai daca se naste viabila.

7. Persoanele juridice au capacitate succesorala anticipata de a dobandi prin mostenire legala bunurile din masa succesorala:

a) de la data autorizarii infiintarii;

b) de la data dobandirii personalitatii juridice;

c) de la data actului de infiintare, in masura in care bunurile succesorale sunt necesare pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil.

8. Nu au capacitate succesorala:

a) comorientii;

b) persoanele fizice predecedate si persoanele juridice care isi incetasera existenta la data deschiderii succesiunii;

c) codecedatii.

9. Nedemnitatea succesorala:

a) produce efecte, in principiu, si fata de mostenitorii nedemnului;

b) se aplica in cazul mostenirii legale si a celei testamentare;

c) poate fi inlaturata prin iertarea nedemnului de catre cel care lasa mostenirea.

d) nu produce efecte fata de mostenitorii nedemnului.

10. Este nedemn de a mosteni:

a) mostenitorul care a omorat pe cel care lasa mostenirea, chiar daca nu a fost condamnat, deoarece a decedat in cursul procesului;

b) mostenitorul care a omorat pe cel care lasa mostenirea, chiar daca nu a fost condamnat penal, intrucat intervenise prescriptia raspunderii penale;

c) cel care a savarsit o tentativa de omor asupra celui care lasa mostenirea, daca a fost condamnat definitiv, insa executarea pedepsei s‑a prescris;

11. Este nedemn de a mosteni mostenitorul care:

a) a omorat din culpa pe cel despre a carei mostenire este vorba;

b) a savarsit infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte asupra celui despre a carei mostenire este vorba, fiind condamnat pentru aceasta;

c) dupa ce a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de omor asupra celui despre a carei mostenire este vorba, avand calitatea de complice, a fost amnistiat sau reabilitat.

12. Pot invoca nedemnitatea succesorala:

a) numai comostenitorii chemati la mostenire impreuna cu nedemnul;

b) mostenitorii legali subsecventi;

c) creditorii donatarilor sau legatarilor ce primisera liberalitati peste cotitatea disponibila de la defunct;

d) nedemnul insusi;

e) instanta din oficiu.

13. Nedemnitatea succesorala poate fi invocata impotriva:

a) numai mostenitorilor legali ai nedemnului, daca nedemnul a incetat din viata;

b) nedemnului, cat timp este in viata;

c) legatarilor universali sau cu titlu universal, indiferent de buna sau reaua lor credinta si impotriva legatarului cu titlu particular al nedemnului, numai daca a fost de rea‑credinta.

14. Nedemnitatea poate fi invocata si constatata de instanta:

a) numai daca vocatia succesorala legala a nedemnului este generala;

b) si inainte de deschiderea mostenirii;

c) numai dupa deschiderea mostenirii;

d) prin hotarare, care produce efecte constitutive.

15. In cazul constatarii nedemnitatii unui mostenitor:

a) acesta pierde si dreptul asupra cotei‑parti din bunurile dobandite impreuna cu defunctul;

b) renasc cu efect retroactiv drepturile si obligatiile nedemnului fata de mostenire, ce fusesera considerate stinse prin confuziune sau con­solidare;

c) acesta este inlaturat de la mostenire, dar poate culege rezerva.

16. Nedemnul care a intrat deja in posesia unor bunuri din masa succesorala, inainte de deschiderea succesiunii:

a) este privit ca un posesor de rea‑credinta de la data constatarii nedemnitatii;

b) este privit ca un posesor de rea‑credinta de la data deschiderii succesiunii;

c) trebuie sa restituie celor indreptatiti contravaloarea acestora, chiar daca s‑ar putea restitui in natura;

d) trebuie sa le restituie celor indreptatiti, in natura, daca este posibil, impreuna cu fructele si productele percepute, dar nu este obligat si la restituirea fructelor pe care ar fi putut sa le perceapa.

17. Pot veni la mostenirea defunctului:

a) copiii mostenitorului nedemn, in nume propriu;

b) copiii mostenitorului nedemn, prin reprezentare;

c) ceilalti descendenti ai nedemnului, in nume propriu sau prin reprezentare.

18. Potrivit teoriei mostenitorului aparent, actul incheiat de un tert cu mostenitorul nedemn se mentine, daca sunt indeplinite conditiile:

a) este cu titlu universal;

b) este cu titlu particular;

c) este cu titlu oneros;

d) este cu titlu gratuit;

e) tertul a fost de buna‑credinta;

f) a existat o eroare comuna si invincibila asupra calitatii de mos­tenitor a nedemnului.

19. Constatarea nedemnitatii nu produce efecte asupra actelor incheiate de nedemn cu un tert:

a) in privinta actelor de conservare si de administrare incheiate in intervalul dintre deschiderea succesiunii si constatarea nedemnitatii;





b) in privinta actelor de dispozitie cu titlu gratuit ce au avut ca obiect bunuri imobile, atunci cand tertul a fost de buna‑credinta si probeaza ca s‑a aflat intr‑o eroare comuna si invincibila la data incheierii actului;

c) in privinta actelor de dispozitie a bunurilor mobile corporale.

20. Apartin clasei a IV‑a de mostenitori legali:

a) verii primari;

b) stranepotii de frate;

c) fratii si surorile bunicilor defunctului;

d) strabunicii defunctului.

21. Fac parte din clasa a II‑a de mostenitori legali:

a) parintii defunctului;

b) fratii si bunicii defunctului;

c) stranepotii de frate ai defunctului.

22. Sotul supravietuitor al defunctului:

a) apartine clasei I de mostenitori;

b) este considerat ruda cu defunctul;

c) vine in concurs cu fiecare clasa de mostenitori.

23. Principiul proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa admite exceptii:

a) in cazul clasei a III‑a de mostenitori, cand unchii nu inlatura de la mostenire pe verii primari ai defunctului;

b) in cazul reprezentarii succesorale;

c) in cazul venirii la mostenire a sotului supravietuitor impreuna cu bunicii defunctului.

24. Mostenirea este culeasa de rude apartinand a doua clase de mostenitori:

a) in cazul in care exista si mostenitori legali, si mostenitori testamentari;

b) in cazul cand la mostenire vin: sotul supravietuitor, parintii si fratii defunctului;

c) atunci cand defunctul a dispus dezmostenirea parintilor si avea sot supravietuitor si frati.

25. De la principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad chemate la mostenire, legea admite exceptii:

a) in cazul clasei a II‑a de mostenitori, in ipoteza in care fratii si/sau surorile defunctului provin din parinti diferiti;

b) in cazul impartirii pe capete a mostenirii, cand rudele de acelasi grad vin la mostenire prin reprezentare;

c) in cazul impartirii pe tulpini, cand rudele de acelasi grad vin la mostenire prin reprezentare.

26. Poate fi reprezentata la culegerea unei mosteniri:

a) persoana decedata la data deschiderii succesiunii;

b) persoana disparuta la data deschiderii succesiunii;

c) persoana ce a renuntat la mostenire;

d) persoana ce a decedat in acelasi timp cu defunctul despre a carei mostenire este vorba.

27. Reprezentarea succesorala este admisa:

a) in privinta descendentilor copiilor defunctului;

b) in privinta descendentilor din frati si surori ale defunctului;

c) in privinta sotului supravietuitor;

d) in privinta descendentilor unchilor si matusilor defunctului.

28. Ce conditii trebuie sa indeplineasca reprezentantul pentru a culege o mostenire prin reprezentare:

a) sa aiba vocatie succesorala generala proprie la mostenirea acelui defunct;

b) sa aiba capacitate succesorala;

c) sa nu fie nedemn sau renuntator fata de defunct, chiar daca este exheredat de acesta.

29. Au vocatie succesorala generala la deschiderea unei succesiuni:

a) verii primari;

b) fratii si surorile strabunicilor;

c) fratii si surorile bunicilor;

d) stranepotii fratilor defunctului.

30. Daca fratele defunctului fusese exheredat de catre defunct:

a) descendentii dezmostenitului pot invoca reprezentarea in privinta cotei din mostenire ce reprezinta rezerva;

b) descendentii dezmostenitului nu pot invoca reprezentarea;

c) descendentii dezmostenitului nu pot veni la mostenire in nume propriu, chiar daca ar fi indeplinite celelalte conditii legale.

31. In cazul exheredarii de catre defunct a unui copil al sau, decedat la data deschiderii succesiunii:

a) reprezentarea nu poate opera in privinta descendentilor mostenitorului dezmostenit;

b) reprezentarea poate opera in privinta descendentilor celui dezmostenit, cu privire la intreaga cota ce i s‑ar fi cuvenit daca nu era dezmostenit;

c) reprezentarea opereaza in privinta descendentilor celui dezmostenit, cu privire la rezerva succesorala ce s‑ar fi cuvenit dezmostenitului.

32. Opereaza reprezentarea:

a) chiar daca reprezentantul ar fi renuntat la mostenirea reprezentatului;

b) chiar daca reprezentantul este nedemn fata de reprezentat;

c) chiar daca reprezentantul este exheredat de catre reprezentat.

33. In cazul concursului dintre descendenti de acelasi grad, ai caror parinti erau decedati la data deschiderii succesiunii, impartirea mostenirii se va face:

a) pe capete;

b) pe tulpini, daca sunt indeplinite conditiile reprezentarii;

c) pe tulpini, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile reprezentarii.

34. Reprezentarea:

a) opereaza transmiterea mostenirii in favoarea unor rude mai indepartate in grad, carora le permite sa urce in locul, gradul si drepturile defunctului;

b) are ca efect la impartirea mostenirii pe tulpini;

c) are ca efect la impartirea mostenirii pe capete.

35. Reprezentarea:

a) este admisa la infinit in toate cazurile;

b) opereaza de drept si imperativ;

c) opereaza de drept, dar efectele ei pot fi modificate prin vointa lui defunctului.

36. Cel care dobandeste mostenirea prin reprezentare:

a) dobandeste numai drepturi, nu si obligatii;

b) este obligat sa accepte mostenirea;

c) are calitatea de mostenitor legal.

37. Reprezentantul care a acceptat mostenirea lui defunctului

a) raspunde pentru pasivul mostenirii ultra vires hereditatis (peste limitele activului succesoral;

b) nu poate raspunde pentru pasivul mostenirii.

38. Fac parte din clasa I de mostenitori legali:

a) descendentii din casatorie;

b) descendentii din afara casatoriei, chiar daca filiatia nu este stabilita potrivit legii;

c) descendentii care au fost adoptati de fratele defunctului.

39. Mostenitorii apartinand clasei I de mostenitori legali:

a) sunt rezervatari;

b) pot invoca reprezentarea;

c) nu sunt mostenitori sezinari;

d) cand vin in concurs cu sotul supravietuitor, sunt obligati la raportul donatiilor, chiar daca liberalitatea s‑a facut cu scutire de raport.

40. Ascendentii privilegiati:

a) sunt mostenitori rezervatari;

b) au obligatia de a raporta donatiile primite de la defunct;

c) sunt mostenitori sezinari.

41. Colateralii privilegiati:

a) sunt mostenitori sezinari;

b) pot veni la mostenire prin reprezentare;

c) nu sunt tinuti de raportul donatiilor;

d) sunt mostenitori rezervatari.

42. Fac parte din categoria colateralilor privilegiati:

a) numai fratii buni;

b) fratii consangvini;

c) fratii uterini.

43. Atunci cand la mostenire sunt chemati ascendenti privilegiati si colaterali privilegiati, fara a exista sot supravietuitor, impartirea mostenirii se face astfel:

a) daca la mostenire vine un singur parinte, acesta va lua o cota de 1/3 din mostenire, restul revenindu‑le colateralilor privilegiati;

b) daca la mostenire vin doi parinti, acestia vor lua impreuna o cota de 1/2 din mostenire, restul de 1/2 revenindu‑le colateralilor privilegiati;

c) daca la mostenire vin doi parinti, un frate bun, un frate consangvin si un frate uterin, parintii vor lua o cota de 1/2 din mostenire, iar fiecare frate cate 1/6.

44. Impartirea mostenirii pe linii se aplica:

a) fratilor si surorilor defunctului care nu sunt din aceiasi parinti;

b) descendentilor din frati si surori ale defunctului, numai daca vin la mostenire prin reprezentare;

c) descendentilor din frati si surori ale defunctului, cand vin la mostenire in nume propriu.

45. Ascendentii ordinari:

a) nu sunt obligati la raportul donatiilor primite de la defunct;

b) pot veni la mostenire prin reprezentare;

c) sunt mostenitori rezervatari;

d) sunt mostenitori sezinari.

46. In cazul in care sotul supravietuitor a renuntat la mostenire:

a) el poate culege rezerva;

b) el poate primi bunurile casnice;

c) el are un drept de abitatie.

47. In cazul in care sotul supravietuitor vine in concurs cu parintii sotului decedat, bunurile apartinand gospodariei casnice:

a) i se cuvin in totalitate sotului supravietuitor, daca sotul de­cedat nu a dispus de partea sa din aceste bunuri;

b) vor fi luate in calculul rezervei cuvenite parintilor si sotului supravietuitor, daca defunctul a dispus de aceste bunuri;

c) i se cuvin in totalitate sotului supravietuitor, chiar daca defunc­tul ar fi dispus prin testament ca aceste bunuri sa revina in totalitate unui frate de‑al sau.

48. In cazurile in care imparteala succesorala se face pe tulpini, loturile se formeaza:

a) dupa numarul tulpinilor;

b) dupa numarul ramurilor;

c) dupa numarul capetelor.

49. Colateralii ordinari:

a) nu sunt mostenitori rezervatari;

b) sunt mostenitori sezinari;

c) nu sunt obligati la raportul donatiilor.

50. Sotul supravietuitor poate veni la mostenirea lui sotului defunct:

a) numai daca din casatorie au rezultat copii;

b) numai daca au fost casatoriti cel putin un an;

c) daca decesul defunctului a intervenit la o zi dupa data pronuntarii divortului in apel;





d) daca decesul defunctului a intervenit dupa data ramanerii irevocabile a hotararii de desfiintare a casatoriei, daca sotul supra­vietuitor a fost de buna‑credinta la incheierea acelei casatorii.

51. Potrivit legii, sotul supravietuitor:

a) are un drept de mostenire in concurs cu oricare clasa de mostenitori;

b) are dreptul la 1/4 din mostenire in plina proprietate, cand vine in concurs cu alte rude decat descendentii;

c) are un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit.

52. Potrivit legii, sotul supravietuitor are urmatoarele drepturi:

a) un drept special de mostenire asupra bunurilor apartinand gospodariei casnice, chiar daca defunctul ar fi dispus prin testament de toata partea sa din aceste bunuri in favoarea altei persoane;

b) un drept de mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legali sau, in lipsa rudelor din cele patru clase, daca indeplineste conditiile legii;

c) un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit, chiar daca ar avea o locuinta proprie, dar pe care a inchiriat‑o inainte de moartea defunctului.

53. Sotul supravietuitor:

a) poate inlatura de la mostenire rudele defunctului;

b) poate fi inlaturat de la mostenire de rudele defunctului;

c) nu poate inlatura de la mostenire rudele defunctului, indiferent din ce clasa fac ele parte.

54. Cota sotului supravietuitor din mostenire este de:

a) 1/3 din mostenire, cand vine in concurs cu un singur mostenitor apartinand clasei I;

b) 1/4 din mostenire, cand vine in concurs cu doi sau mai multi mostenitori din clasa I;

c) 1/2 din mostenire, cand vine in concurs cu tatal si cu fratele defunctului;

d) 3/4 din mostenire, cand nu exista rude din cele patru clase;

e) 1/3 din mostenire, cand vine in concurs cu un mostenitor rezervatar apartinand clasei I pentru rezerva si cu ascendenti privilegiati si colaterali privilegiati pentru cotitatea disponibila.

55. In caz de bigamie, mostenirea lasata de defunctul bigam sau cota‑parte din aceasta mostenire prevazuta de lege in favoarea sotului supravietuitor in concurs cu diferitele clase de mostenitori legali:

a) revine numai sotului supravietuitor din casatoria valabila;

b) revine numai sotului de buna‑credinta din ultima casatorie incheiata de defunct;

c) se imparte in mod egal intre sotul din casatoria valabila si sotul inocent din casatoria nula;

d) se imparte in mod egal intre cei doi soti supravietuitori, indiferent de buna sau reaua‑credinta a sotului supravietuitor din casatoria nula.

56. Daca sotul supravietuitor vine la mostenire impreuna cu rudele defunctului:

a) stabilirea cotei ce i se cuvine se face dupa deducerea corespunzatoare a cotei mostenitorilor din clasa I;

b) stabilirea cotei ce i se cuvine se face cu intaietate fata de stabilirea cotelor mostenitorilor cu care concureaza;

c) se tine seama – pentru stabilirea partii succesorale a sotului supravietuitor – numai de rudele cu care el „vine la succesiune“, chiar daca printre acestea se afla renuntatori, nedemni sau exheredati.

57. In caz de concurs la culegerea unei mosteniri intre sotul supravietuitor, doi parinti ai defunctului si un colateral privilegiat:

a) fiecare parinte va primi o cota de 1/6 din intreaga masa succesorala;

b) cota parintilor se imputa asupra unei jumatati din mostenire;

c) cota sotului supravietuitor se imputa asupra masei succe­sorale si se micsoreaza, in mod corespunzator, partile cuvenite tuturor celorlalti mostenitori;

d) cota colateralului privilegiat se imputa asupra intregii mosteniri.

58. Daca la mostenirea lasata de defunct vin doi soti supravie­tuitori, doi nepoti de fiu al caror tata era decedat inainte de deschiderea succesiunii, un alt nepot de fiu, al carui tata, nedemn, fusese recunoscut de catre defunct prin testament si parintii defunctului, mostenirea va fi culeasa in modul urmator:

a) fiecare sot va primi o cota de 1/4 din mostenire;

b) toti nepotii vor primi 1/2 din mostenire;

c) primii doi nepoti vor primi cate 3/8 din mostenire prin retransmitere;

d) celalalt nepot impreuna cu parintii vor primi 1/12 din mostenire.

59. Sotul supravietuitor:

a) este mostenitor sezinar;

b) este mostenitor rezervatar;

c) este obligat la raportul donatiilor, in toate cazurile.

60. Sunt obligati la raportul donatiilor primite de la defunct:

a) ascendentii ordinari;

b) ascendentii privilegiati;

c) mostenitorii din clasa I de mostenitori legali, daca donatia a fost facuta cu scutire de raport;

d) sotul supravietuitor, cand vine in concurs cu clasa I de mostenitori legali si cu ascendentii privilegiati;

e) colateralii ordinari;

f) colateralii privilegiati;

g) mostenitorii din clasa I de mostenitori legali, daca donatia nu a fost facuta cu scutire de raport.

61. Sunt mostenitori sezinari:

a) descendentii, dar numai dupa eliberarea certificatului de mostenitor;

b) ascendentii privilegiati;

c) colateralii privilegiati;

d) ascendentii ordinari;

e) colateralii ordinari;

f) sotul supravietuitor.

62. Sotul supravietuitor are un drept special de mostenire asupra obiectelor apartinand gospodariei casnice, in conditiile:

a) sotul supravietuitor sa vina in concurs numai cu mostenitori din clasele II‑IV, chiar daca mai vine la mostenire si un mostenitor rezervatar apartinand clasei I;

b) sotul decedat sa nu fi dispus expres de partea sa din aceste bunuri prin liberalitati intre vii sau pentru cauza de moarte;

c) chiar daca sotul supravietuitor a dat la o parte sau a ascuns unele bunuri ale gospodariei casnice.

63. Nu fac parte din categoria mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice:

a) bunurile de acest gen cumparate in scop de investitii;

b) bunurile de acest gen procurate dupa data intreruperii in fapt a convietuirii;

c) bunurile proprii ale defunctului ce au servit la exercitarea profesiei sau meseriei de catre acesta;

d) obiectele de uz personal si exclusiv ale defunctului;

e) bunurile apartinand gospodariei taranesti.

64. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor:

a) este un drept real;

b) este un drept temporar, care dureaza un an de la data deschiderii succesiunii;

c) este conferit de catre defunct sotului supravietuitor cu titlu gratuit;

d) este un drept alienabil;

e) este un drept insesizabil.

65. Sotul supravietuitor are, din momentul deschiderii succesiunii, un drept de abitatie asupra casei in care a locuit, in conditiile:

a) sa vina in concurs numai cu clasele II‑IV de mostenitori legali;

b) casa sa faca parte din mostenire, chiar daca a fost proprietate comuna a sotilor;

c) sotul supravietuitor nu are o alta locuinta proprie;

d) la data deschiderii mostenirii, a locuit statornic in casa care face obiectul dreptului de abitatie;

e) chiar daca defunctul a dispus altfel.

66. Cand sotul supravietuitor isi exercita dreptul de abitatie asupra casei in care a locuit:

a) el este obligat sa plateasca chirie mostenitorului care a dobandit proprietatea casei;

b) el poate inchiria partea de casa pe care nu o locuieste;

c) comostenitorii pot cere restrangerea dreptului de abitatie, in cazul in care locuinta nu‑i va fi necesara in intregime;

d) comostenitorii pot procura sotului supravietuitor o locuinta in alta parte;

e) sotul supravietuitor este obligat sa depuna o cautiune.




Prof.dr. D. Florescu, op.cit., p. 43-54; Prof.dr. Fr. Deak, op.cit., p. 97-155; Dan Chirica, op.cit., p. 83-108; M. Eliescu, op.cit., p. 97-144.

„Liberalitatile facute de sotul precedat nu vor putea trece peste jumatate din drepturile succesorale prevazute de lege, in favoarea sotului supravietuitor.

Intrucat cota succesorala a sotului supravietuitor este deosebita in functie de clasa de mostenitori cu care vine in concurs, aceeasi deosebire va exista si in privinta rezervei.

Asa fiind, pentru a nu prejudicia pe sotul supravietuitor, reclamant in ceea ce priveste intinderea rezervei ce i se cuvine, instantele sunt obligate sa stabileasca daca paratii fac sau nu parte din clasa mostenitorilor legali cu care el vine in concurs.” Trib.Suprem, Sectia civila, decizia nr. 578 din 27 martie 1986 in „Revista romana de drept” nr. 11/1986, p. 66.

„Sotul supravietuitor are un drept exclusiv de mostenire asupra mobilelor, obiectelor gospodariei casnice si a darurilor de nunta (sub regimul actualului cod civil asupra mobilierului si obiectelor de uz casnic care au fost afectate folosintei comune a sotilor art. 988) numai in cazul in care vine la succesiune impreuna cu ascendentii si colateralii, iar nu si atunci cand se afla in concurs cu descendentii.

Deci, in celelalte situatii, si anume cand vine la succesiune cu descendenti, sotul supravietuitor nu mai are un drept exclusiv de mostenire asupra mobilelor, obiectelor gospodariei casnice si darurile de nunta.” Trib. Suprem, Sectia civila, decizia nr. 2213 din 4 decembrie 1979, in „Culegere de decizii a Tribunalului Suprem” pe anul 1979, p. 121-122.

„Mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice se cuvin sotului supravietuitor, peste portiunea sa succesorala din celelalte bunuri, ori de cate ori acesta nu vine in concurs cu descendentii sotului decedat. Acest sistem legal este aplicabil in situatia in care sotul decedat nu a dispus de partea sa din aceste bunuri prin acte intre vii sau prin testament.

Prin urmare, bunurile apartinand gospodariei casnice i se cuvin in totalitate sotului supravietuitor, peste partea sa succesorala, daca sotul decedat nu a dispus de parte sa din acele bunuri, intelegand sa-l inlature pe sotul supravietuitor, prin includerea si a acestor bunuri in masa celorlalte bunuri succesorale.” Trib. Suprem, Sectia civila, decizia nr. 190 din 27 ianuarie, 1983, in „Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem din 1983, p. 83-83.

„Dreptul de mostenire al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor gospodariei casnice cuprinde, in afara de cota sotului decedat asupra bunurilor comune respective, si bunurile proprii ale acestuia, cu conditia ca ele sa fi fost aduse in gospodaria comuna si folosite de soti.” Trib. Suprem, Sectia Civila, decizia nr. 1729 din 2 octombrie 1979, in „Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem” din 1979, p. 122-123.

„Dispozitiile legale privitoare la atribuirea mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice se aplica numai in cazul devolutiei succesorale legale, nu si in cazul unei succesiuni testamentare care priveste universalitatea bunurilor, daca sotul supravietuitor nu a atacat testamentul si nu a obtinut anularea lui. Prin urmare in cadrul succesiunii testamentare nu se poate sustine ca s-au incalcat aceste dispozitii legale si ca asemenea bunuri nu ar face parte din masa succesorala.” Trib. Mun. Bucuresti, Sectia a III-a civila, decizia nr. 180/1992 in „Culegere de practica judiciara civila” pe anul 1992, p. 169.

„De pe urma defunctilor, au ramas descendenti din prima casatorie si descendenti din a doua casatorie, masa succesorala este diferita. Iesirea din indiviziune, pentru toti mostenitorii, pentru cei trei defuncti, desi mostenitori sunt diferiti, este de natura sa prejudicieze interesele unora dintre mostenitori, prin stabilirea unor drepturi care nu li se cuvin asupra unor bunuri care nu intrau in masa succesorala.

De aceea, este necesar ca, pentru fiecare succesiune, sa se stabileasca masa, mostenitorii si cotele ce se cuvin si numai dupa aceea sa se dispuna iesirea din indiviziune.” C.A. Bacau, decizia civila nr. 1498/1995, in „Jurisprudenta Curtii de Apel” Bacau, 1995, p. 73.

„Partajul averii succesorale cuvenite fratilor si surorilor defunctului se face intre ei in portiuni egale, daca sunt toti din aceeasi casatorie; in situatia in care provin din casatorii diferite, diviziunea se face pe jumatate intre cele doua linii (paterna si materna a defunctului); fratii primari iau parte din amandoua liniile, uterinii (care au aceeasi mama cu defunctul, tatal fiind diferit) si fratii consanguini sau consangenii (care au acelasi tata cu defunctul, mama fiind diferita) vin la mostenire, fiecare, numai in linia din care fac parte.

Aceasta regula a impartelii pe linii a mostenirii in cazul colateralilor privilegiati este aplicabila si in situatia in care vin la mostenire descendentii fratilor si surorilor, prin reprezentare sau prin valorificarea unui drept succesoral propriu. In cadrul fiecarei linii, impartirea se face in mod egal, succesorii fiind de acelasi grad.” C.S.J., Sectia civila, decizia nr. 1031 din 24 aprilie 1991, in „Dreptul” nr. 1/1992, p. 107.




Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }