QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

REFERAT Drept civil. Partea generala. Persoanele. - Forma actului juridic










REFERAT



UNIVERSITATEA,,LUCIAN BLAGA”

Facultatea:Simion Barnutiu Specializarea:Drept



Materia:Drept civil.Partea gen.Persoanele




Tema:Forma actului juridic


In legislatie,practica si doctrina intalnim sintagmele:,,act juridic civil”, ,,act juridic”,ori simplu ,,act”.Sintagma are doua sensuri(acceptiuni):negotium juris(negotium)si instrumentum probationis(instrumentum).

Actul juridic civil in sens de negotium juris este insasi manifestarea de vointa in scopul de a produce efecte juridice ,adica operatia juridica.ex,contractul de vanzare-cumparare,de schimb,liberalitate. Actul juridic in sensul de instrumentum probationis este inscrisul constatator al manifestarii vointei.Este sensul-dovada operatiei juridice-inscrisului ca mijloc de proba al raportului juridic civil concret.

FORMA ACTULUI JURIDIC CIVIL

Prin forma actului juridic civil se intelege modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a crea ,modifica sau stinge un raport juridic civil concret. Pe langa aceasta acceptiune restransa,expresia,,forma actului juridic civil”poate avea si un sens larg,desemnand trei cerinte de forma:forma ceruta pentru insasi validitatea actului juridic(forma ad validitatem sau ad solemnitatem);forma ceruta pentru probarea actului juridic(forma ad probationem);forma ceruta pentru opozabilitatea actului juridic fata de terti. Privita in intelesul ei restrans ,forma actului juridic civil este guvernata de principiul consensualismului,care la randul lui,reprezinta o aplicare in aceasta materie a principiului libertatii actelor juridice civile(autonomiei de vointa). Prin principiul consensualismului se intelege acea regula de drept potrivit careia simpla manifestare de vointa este nu numai necesara,ci si suficienta pentru ca actul juridic civil sa ia nastere in mod valabil sub aspectul formei care imbraca manifestarea de vointa facuta in scopul de a produce efecte juridice.In alte cuvinte pentru a produce efecte juridice civile,manifestarea de vointa nu trebuie sa imbrace o forma speciala. In legislatia actuala,nu exista o consacrare expresa,cu caracter general,a acestui principiu.Se apreciaza insa ca existenta sa este neindoielnica si poate fi dedusa din doua imprejurari:pe de o parte,consensulaismul este consacrat in mod expres pentru anumite acte juridice civile,precum contractul de vanzare- cumparare(art.1295 alin.1C.civ.,care stabileste,,vinderea este perfecta intre parti si proprietate este de drept stramutata la cumparator,in privinta vanzatorului,indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului,desi lucrul inca nu se va fi predat si pretul inca nu se va fi numarat”)sau,cu titlu mai generale,contractele translative de drepturi reale(art.971 C.civ.,care dispune ca ,,in contractele ce au ca obiect translatia proprietatiisau unui alt drept real,proprietatea sau dreptul se transmite prin efectul consimtamantului partilor si lucrul ramane in pericolul dobanditorului,chiar cand nu i s-a facut traditiunea lucrului”);pe de alta parte ,legea stabileste expres exceptiile de la principiul consensualismului,La aceste doua argumente s-ar mai putea adauga un al treilea,anume ca art.948 C.civ.nu enumera forma printre conditiile esentiale ale conventiei,ceea ce inseamna ca,in regula generala,forma nu reprezinta o asemenea conditie a actului juridic.

Doua criterii pot fi folosite pentru clasificarea conditiilor de forma ale actului juridic civil.

Dupa consecintele nerespectarii lor,conditiile de forma se impart in: -forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil numita si forma ad validitatem sau forma ad solemnitatem),a carei nerespectare atrage nulitatea absoluta a actului juridic civil; -forma ceruta pentru probarea actului juridic(numita si forma ad probationem),a carei nerespectare nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil ,ci,in principiu,imposibilitatea dovedirii lui cu un alt mijloc de proba; -forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti ,a carei nerespectare ,de asemenea,nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil ,ci numai sanctiunea inopozabilitatii fata de terti,acestia din urma fiind in drept sa faca abstractie (sa ignore)de actul juridic civil ce trebuia sa fie adus la cunostinta.

Dupa sursa(izvorul) lor,se poate distinge intre: -forma legala,adica forma care este impusa printr-o dispozitie legala; -forma voluntara(conventionala),care este impusa de parti,iar nu de lege.



FORMA CERUTA AD VALIDITATEM Prin forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil se intelege acea conditie de valabilitate,esentiala si speciala,care consta in necesitatea indeplinirii formalitatilor prestabilite de lege sau de parti,in lipsa carora actul juridic civil nu s-ar putea naste in mod valabil. Instituirea,de catre lege sau chiar de catre parti,a formei necesare pentru insasi valabilitatea actului juridic civil se bazeaza pe urmatoarele ratiuni:atentionarea partilor asupra importantei deosebite pe care o au anumite acte juridice pentru patrimoniu celui care le face sau celor care le fac(de exemplu in cazul donatiei,ipotecii,renuntarii exprese la succesiune etc.);asigurarea libertatii si certitudinii consimtamantului(cum este cazul testamentului);exercitarea unui control al societatii ,orin organele statului,cu privire la actele juridice civile care prezinta o importanta ce depaseste cadrul strict al intereselor partilor(de exemplu in cazul contractului de societate comerciala,al instrainarii terenurilor etc.) Forma ceruta ad validitatem prezinta urmatoarele caractere: -reprezinta un element constitutiv(esential)al actului juridic civil,in lipsa caruia actul juridic va fi lovit de nulitatea absoluta; -aceasta forma presupune manifestarea expresa de vointa,in consecinta este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa(qui tacet consentire videtur); -este exclusiva(in principiu),ceea ce inseamna ca pentru un anumit act juridic trebuie indeplinita o anumita forma,de regula,cea autentica(exceptie testamentul),nepermitandu-se mai multe variante -forma ceruta ad validitatem se infatiseaza a fi in principiu abstracta si invariabila prin acelasi fel de act solemn(este forma ad solemnitatem).



Conditii ce trebuie indeplinite pentru asigurarea formei ad validitatem Forma ceruta ad validitatem presupune indeplinirea urmatoarelor conditii: -intregul act(adica toate clauzele actului juridic civil)trebuie sa imbrace forma ceruta pentru validitatea sa.Pe cale de consecinta nu este admis asa-zisul act per relationem(actul care trimite la o sursa externa pentru determinarea continutului actului juridic); -actul aflat in interdependenta cu actul solemn trebuie sa imbrace si el forma solemna.Spre exemplu :mandatul dat pentru incheierea unui act juridic solemn trebuie instrumentat prin procura autentica speciala solemna,in conformitate cu dispozitiile art.58 alin.2 din Legea 36/1995 -actul juridic care determina ineficienta unui act juridic solemn trebuie sa imbrace si el forma solemna (exista o exceptie,legatul,care poate fi revocat si tacit); -forma solemna ceruta de lege se impune pentru intreg continutul actului juridic si este o aplicare a regulii din Dreptul roman;ubi eadem est legis ratio,ibi eadem est legis dispositio-pentru aceleasi motive(ratiuni)exista aceleasi dispozitii(reglementari). Principalele acte juridice pentru care legea pretinde forma solemna (de regula,forma autentica)sunt urmatoarele: -Donatia;art.813C.civ.prevede:,,Toate donatiile se fac prin act autentic”. -Testamentul;art.858C.civ.prevede:,,Un testament poate fi sau olograf,sau facut prin act autentic,sau in forma mistica”.Art.859,860,864 reglementeaza cu detalii ,aspectele concrete ale redactarii acestor acte. -Ipoteca conventionala;art.1772 C.civ.dispune ca,,Ipoteca conventionala nu va putea fi constituita decat prin act autentic”. -Revocarea expresa a unui legat;art.920 C.civ.:,,Un Testament nu poate fi revocat,in tot sau in parte,decat sau prin act legalizatsau prin testament posterior”. -Acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar;art.704 C.civ. si art.76 alin.4 din Legea 36/1995. -Renuntarea expresa la succesiune;art.76 alin.4 din Legea36/1995. -Actele juridice intre vii de instrainare a terenurilor de orice fel,situate intravilan si extravilan(art.2 alin.1 si art.12 alin.2 din Legea 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor). -Subrogarea in drepturile creditorului consimtita de debitor,articolul 1107 alin.2 C.civ.prevede ca subrogarea este conventionala si pentru a fi valabila aceasta surogare trebuie sa se faca actul de imprumt si chitanta inaintea Tribunalului (de unde rezulta nevoia de act solemn). -Exprimarea consimtamantului parintilor(parintelui uneori)la adoptia copilului de catre o persoana sau o familie,in conditiile art.7 alin.1 din Ordonanta nr.25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei. -Actele constitutive ale asociatiilor si fundatiilor,potrivit Legii 21/1924 modificata prin Ordonanta guvernamentala 26 din 30.01.2000,publicata in ,,Monitorul Oficial”.nr.39 din 31.01.2000. -Actul constitutiv al societatilor comerciale;art.16,art.35.art.56 lit. a din Legea 31/1990 -Contractul de arendare scris;art.3.6 alin.1 si art.4 din Legea 16/1994. -Contractul de cesiune a drepturilor asupra marcii,care,sub sanctiunea nulitatii,trebuie incheiat in scris(art.40 alin.1 din Legea 84/1998). -Contractul de administrare a fondului forestier;art.17alin.2 din O.G.nr.96/1998. -Cambia poate fi instrumentata numai daca exista inscris(instrumentum-ul)cambial. -Contractul de inrolare a echipajului trebuie sa fie inscris(art.532 C.com.) -Contractul de imprumut maritim,cf.art.601-602 C.com. Din exemplele prezentate ,cu caracter enuntiativ,rezulta tendinta spre formalism a actelor juridice,mai ales a celor unilaterale.





FORMA CERUTA AD PROBATIONEM Prin forma ceruta pentru probarea actului juridic civil intelegem acea cerinta speciala,impusa de lege sau de parti ,constand in necesitatea intocmirii unui inscris care sa probeze actul juridic civil valabil incheiat. Aceasta conditie-forma ad probationem-este obligatorie(iar nu facultativa)in sensul ca nerespectarea ei atrage,in principiu,inadmisibilitatea dovedirii actului juridic civil cu un alt mijloc de proba.Ea reprezinta o exceptie de la principiul consensualismului(solo consensu),deoarece manifestarea de vointa trebuie imbracata in forma scrisa. Consecinta nerespectarii formei cerute ad probationem atrage numai imposibilitatea dovedirii actului cu un alt mijloc de proba,desi actul(negotium)exista. Justificarea(motivatie): -Forma scrisa pentru a face dovada existentei unui act juridic,respectiv a drepturilor si obligatiilor ce se nasc din el,este justificata de importanta actului. -Forma scrisa a unui act juridic concret este de natura sa inlature anumite dubii si sa dea un sentiment de siguranta si stabilitate. -Forma scrisa,ca mijloc de proba,ofera securitate juridica circuitului civil si garanteaza exercitarea prestatiilor de catre parti,fiind convingatoare in fata instantei,oferind garantii coercitive. -Forma scrisa-ad probationem-realizeaza si functia de prevenire a unor litigii,partile simtindu-se constranse sa-si respecte obligatiile asumate. In Codul civil sau in alte legi civile nu gasim o enumerare expresa,exhaustiva a cazurilor in care forma scrisa sa fie ceruta ad probationem. Unele dispozitii legale fac aplicatiunea acestei cerinte prin doua procedee tehnico-juridice: A)Instituirea formei ad probationem pentru o anumita categorie de acte juridice civile si anume cele care au un obiect de o valoare mai mare decat cel prevazut de art.1191 alin.1 C.civ.Acest text este de stricta interpretare. B)Instituirea formei ad probationem cu caracter particular pentru anumite acte juridice:a)Art.1416C.civ,b)Art.21 alin.1 din Legea 114/1996;c)Art.1705 C.civ-tranzactia scrisa;d)Art.1597 C.civ.e)Art.13 alin.4din Legea 134/1995, ,,Monitorul Oficial”301/1995,,Acordul petrolier”;f)Art.42,art.68 alin.2 si art.69 alin.1 din Legea 8/1996-Contractul de concesiune a drepturilor patrimoniale de autor si contractul de reprezentare teatral sau executie muzicala;g)Art.10 din Legea 136/1995, ,,Monitorul Oficial”303/1995,,Contractul de asigurare”.

FORMA CERUTA PENTRU OPOZABILITATEA FATA DE TERTI

Nu avem o definitie legala,ci doar caracterizari pentru unele acte.Jurisprudenta si doctrina au contribuit la formularea urmatoarei definitii:,,Prin forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti a actului juridic civil intelegem acele formalitati care sunt necesare pentru a face actul juridic opozabil si persoanelor care n-au participat la incheierea actului in scopul ocrotirii intereselor ori drepturilor lor”. Caractere -Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti este obligatorie,iar nu facultativa. -Este o exceptie de la principiul consensualismului,deoarece actul juridic civil trebuie facut cunoscut tertilor prin indeplinirea unor masuri specifice prevazute de lege si chiar de parti. Justificarea -Ratiunea acestei cerinte consta in ideea de protectie a tertilor fata de eventualele -Joaca un rol de prevenire a situatiilor conflictuale. Sanctiunea nerespectarii acestei conditii de forma consta in inopozabilitatea actului(ineficacitate)fata de terti si eficacitate numai fata de parti. Aplicatii: -Publicitatea imobiliara in noile Carti Funciare,conf.art.21 din Legea 7/1996 a Cadastrului si publicitatii imobiliare. -Publicitatea constituirii gajului,prin pastrarea inscrisului constatator al actului juridic intr-o mapa speciala la Judecatoria in circumscriptia careia s-a incheiat actul juridic9art.1686 C.civ.) -Notificarea cesiunii de creanta(art.1393 C.civ) -Data certa a inscrisului sub semnatura privata,dobandita prin una din cele patru modalitati prevazute de art.1182 C.civ.si anume:din ziua in care s-a infatisat la o dregatorie publica;inscrierea intr-un registru public;din ziua mortii aceluia sau a unuia din cei care i-au subscris;din ziua in care a fost trecut in acte facute de ofiteri publici. -Inregistrarea in registrele de publicitate imobiliare a contractelor de concesiune a terenurilor de orice natura(art.39 Legea 219/1998). -Mentiunile cu caracter de protectie,precum si inregistrarile in materia dreptului de autor si a drepturilor conexe(art.126,art.148 Legea 8/1996) -Inregistrarea contractelor de arendare in conditiile Legii 16/1994 -Inregistrarile si publicitatea prevazuta de Legea 31/1990 privind societatile comerciale,prevazute de art.35 alin.1,art.36 alin.1,art.39 alin.1 si art.199. -Inregistrarea in Cartea petroliera a actelor juridice de orice natura privitoare la perimetrele de exploatare si in legatura cu exploatarea(art.36 lit.j,Legea 34/1995) -Inscrierea in Cartea funciara a contractului de leasing care are ca obiect utilizarea unui bun imobil si inscrierea Contractului de leasing care are ca obiect bunuri mobile in arhiva electronica de garantii reale,mobiliare,conf.art.16 din O.G.nr.51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing,modificata prin reglementari ulterioare si art.2 din Legea 99/1999.Inregistrarile,sau dupa caz,inscrierile prevazute de: -Legea 63/1991 privind brevetele de inventii; -Legea 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale; -Legea84/1998 privind marcile si indicatiile geografice; -Legea 255/1998 privind protectia noilor soiuri de plante; -Legea 64/1991 art.48 alin.1-inregistrarea contractului de cesiune sau licenta. -Inregistrarea contractelor de administrare a fondului forestier la Inspectoratele silvice teritoriale in raza carora se afla fondul forestier,art.17 alin.2 O.G.96/1998. BIBLIOGRAFIE DREPT CIVIL,TEORIA GENERALA,PERSOANELE,VALER-VASILIE BICA,IOAN BURGHELEA,EDITURA FUNDATIEI ROMANIA DE MAINE,BUCURESTI,2001 DREPT CIVIL,PARTEA GENERALA,GABRIEL BOROI,EDITURA ALL,1998 DREPT CIVIL(VOL.I),EMIL POENARU,EDITURA EUROPA NOVA,BUCURESTI,1994









Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }