Procesul penal ca mijloc de realizare a justitiei penale

Procesul penal ca mijloc de realizare a justitiei penale

Definitia procesului penal

Fazele procesului penal

Legaturile dreptului procesual penal cu alte ramuri ale dreptului

Faptele si raporturile juridice procesual penale

Definitia procesului penal

Definim procesul penal ca fiind activitatea reglementata de lege desfasurata de organele competente cu participarea partilor si a altor persoane in scopul constatarii la timp si in mod concret a faptelor ce constituie infractiuni astfel incat orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.

In literatura juridica de specialitate au existat mai multe opinii in legatura cu definitia data procesului penal.

Unii autori au aratat ca la procesul penal participa partile ca titulare de drepturi si obligatii. Alti autori in definitia data procesului penal au mentionat alaturi de scopul dat si mediat, iar alti autori au mentionat si raporturile juridice ce se nasc intre participantii la activitatea procesuala.

Procesul penal este o categorie complexa juridica si nu trebuie confundata cu notiunea de activitate judiciara in materie penala, activitatea din urma avand o arie de raspandire de cuprindere mai restransa incluzand numai totalitatea manifestarilor organelor judiciare penale. In procesul penal alaturi de organele judiciare penale participa si alte subiecte care potrivit legii sunt chemati sa contribuie la atingerea scopului acestei activitati sociale ca de ex : organele Ministerului de Interne si Administratie, organele de constatare, inculpatul, partea vatamata, partea responsabila civilmente, martorii, expertii etc.

Procesul penal nu poate fi confundat nici cu justitia penala ; aceasta din urma fiind opera organelor judecatoresti.

Constitutia Romaniei statueaza ca justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si justitie si prin celelalte instante judecatoresti prevazute de lege.

Denumirea de proces deriva din latinescul procesus - inaintare, progres.

In cazul procesului penal aceasta notiune indica actiunea, miscarea, activitatea ce trebuie sa se desfasoare pentru aplicarea dreptului penal, pentru descoperire, prinderea, cercetarea si judecarea a celor care au savarsit infractiuni.

Procesul penal se infatiseaza ca un complex de acte succesive care datorita desfasurarii lor coordonate si progresive da imaginea unei activitati organizate in care se urmareste aflarea adevarului in vederea pronuntarii unor solutii legale si temeinice in legatura cu conflictul de drept dedus spre judecata organelor competente.

In vorbirea curenta, notiunea de proces capata in mod nestiintific semnificatia de cauza penala sau pricina penala.

Procesul penal este o activiatate reglementata de lege. L a desfasurarea procesului penal participa organele competente, partile si alte persoane. Organele competente sa realizeze activiatatea procesual penala sunt organele judiciare prin prepusii lor actioneza ca subiecti oficiali in anumite faze ale procesului penal.

In faza de urmarire penala isi desfasoara activitatea organele de cercetare penala si procurorul.

In faza de judecata isi desfasoara activitatea instantele judecatoresti unde este prezent si procurorul.Alaturi de organele competente in desfasurarea procesului penal participa partile si alte persoane. Sunt parti in procesul penal: inculpatul, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente. Si alte persoane ca: martorul, expertul, interpretul, grefierul.

Fazele procesului penal

Notiunea de faza a procesului penal

Fazele procesului penal sunt diviziuni ale ascestuia in care isi desfasoara activitatea o anumita categorie de organe judiciare  in vederea indeplinirii atributiilor ce le revin si care se inscriu in functia lor procesula dupa epuizarea carora pot fi date anumite solutii.

Distingem in procesul penal urmatoarele faze:

• Urmarire penala
• Judecata
• Punerea in executare a hotararilor penale de condamnare ramase definitive

Notiunea de drept procesual penal

Dreptul procesual penal poate fi definit ca ansamblul normelor juridice privitoare la reglementarea procesului penal.

Normele dreptului procesual penal apar ca reguli de conduita generala ca cele ale dreptului penal si particulare deoarece se adreseaza numai celor care participa intr-o anumita calitate la desfasurarea procesului penal.

Normele dreptului procesual penal sunt inscrise in codul de procedura penala, in legile de organizare judiciara cat si in cele ale Ministerului Public. Rezulta ca normele dreptului procesual penal sunt norme de organizare, de competenta si de procedura propriu-zisa.

Obiectul dreptului procesual penal

Fiecarei ramuri de drept ii revin anumite relatii sociale pe care le reglementeaza iar totalitatea acestor norme alcatuieste obiectul ramurii de drept respective.

Dreptului procesual penal ii revin spre reglementare relatii sociale, ocazionate de activitatea organizata in stat pentru tragerea ;a raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni. Cum aceasta activiate este insusi procesul penal rezulta ca obiectul dreptului procesual penal il constitue procesul penal.

Cu toate acestea dreptul procesula penal nu poate fi confundat cu obiectul procesului penal.

Sarcinile dreptului procesual penal

• de a stabili organele competente sa participe la desfasurarea procesului penal si care sunt drepturile si obligatiile acestora.
• De a stabili persoanele care trebuie sa participe la realizarea procesului penal si care sunt drepturile si obligatiile acestora.
• De a stabili garantiile prcesuale

4. Faptele si raporturile juridice procesual penale

Notiunea de fapt juridic procesual penal

Definim faptul juridic procesual penal ca imrejurarea de fapt care potrivit legii da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice procesual penale sau impiedica nasterea acestora.

Faptele juridice pot fi clasificate in actiuni si evenimente.

Actiunile sunt fapte juridice dependente de vointa oamenilor. Evenimentele sunt fapte juridice produse independent de vointa oamenilor.

Dupa efectele care le produc faptele juridice pot fi: constitutive, modificatoare, fapte extinctive si impeditive.

Sunt considerate fapte juridice constitutive: savarsirea unei infractiuni, formularea unei plangeri prealabile, constituirea de parte civila.Sunt fapte juridice modificatoare: punerea in miscare a actiunii penale, implinirea varstei de 16 ani.Sunt fapte juridice extinctive: impacarea partilor, decesul faptuitorului, retragerea plangerii prealabile.

Interventia unor asemenea imrejurari conduce la stingere raportului juridic procesual penal. Faptele juridice procesual penale sunt intre altele: amnistia intervenita inaite de declansarea procesului penal, lipsa plagerii prealabile. Aparitia unor asemenea imprejurari impiedica nasterea raportului juridic penal.