Participantii la procesul civil

Participantii la procesul civil

La activitatea judecatoreasca a cauzelor civile si la executarea hotararilor pronuntate in aceasta cauza participa urmatoarele parti:

instanta de judecata;

partile;

organul de executare;

alte persoane si organe.

Toti acestia poarta denumirea generica de participanti la procesul civil.

Unii din acesti participanti influenteaza in mod hotarator existenta si desfasurarea procesului civil de aceea se numesc subiectii ai procesului civil.

Au calitatea de subiecte: instanta judecatoreasca, partile, organele de executare si procurorul.

Notiunea de participant este mult mai larga decat aceea de parte.

In activitatea judiciara un rol central il ocupa instanta de judecata.

In cadrul si in cursul procedurii pot interveni si alte persoane- cazul tertilor;

1.Instanta de judecata

instanta este organ imputernicit de lege sa rezolve litigiul intervenit intre parti.

notiunea de instanta este susceptibila de mai multe intelesuri

-in intelesul cel mai larg desemneaza organul imputernicit de lege sa solutioneze un conflict intre parti.

-in inteles mai restrans, notiunea de instanta desemneaza numai instantele judecatoresti sau un un anumit grad de jurisdictie.

-in intelesul cel mai restrans, notiunea de instanta desemneaza completul de judecata.

.2.Compunerea si constituirea instantei

-prin "compunerea instantei" se intelege alcatuirea instantei cu numarul de judecatori prevazut de lege;

-avem in vedere numai participarea la judecata a numarului legal de judecatori; aspectul "cantitativ" al compunerii si nu cel "calitativ".

-art. 57 alin.1 si 2 din Lg. nr.304/2004 privind organizarea judecatoreasca- cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriei, tribunalului si curtii de apel se judeca in complet format dintr-un judecator, cu exceptia cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale; apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori, iar recursurilor in complet format din 3 judecatori;

-art. 55 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 "colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti. Potrivit alin. 2 "completul de judecata este prezidat, prin rotatie, de unui dintre membrii acestuia".

- la Inalta Curte de Casatie si Justitie completele se compun din 3 judecatori din aceeasi sectie;daca numarul de judecatori necesar formarii completului de judecata nu se poate asigura acesta se constituie cu judecatori de la celelalte sectii, desemnati de catre presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie (art. 29 din legea nr. 304/2004);presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie prezideaza Sectiile Unite, Completul de 9 judecatori, iar in cadrul sectiilor, orice complet, cand participa la judecata; in lipsa presedintelui, sedintele sunt prezidate de vicepresedintele instantei sau de un presedinte de sectie;presedintii de sectii pot prezida orice complet de judecata din cadrul sectiei, iar ceilalti judecatori prezideaza prin rotatie (art. 31 din Legea nr. 304/2004).

-"Constituirea instantei" desemneaza alcatuirea completului de judecata cu toate persoanele si organele prevazute de lege- grefier, magistrat - asistent la Inalta Curte de Casatie si Justitie, procuror, asistenti judiciari in conflictele de munca si asigurari sociale.

Atributiile grefierului sunt stabilite atat de Codul de procedura civila, Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, respectiv Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar

Asistentul judiciar face parte din alcatuirea completului de judecata numai in solutionarea conflictelor de munca si asigurari sociale, in prima instanta care participa la deliberare cu vot consultativ si semneaza hotararile pronuntate.

Gresita compunere a completului inseamna ca pricina a fost judecata de un numar mai mic sau mai mare de judecatori decat cel impus de lege: gresita constituire a completului presupune ca instanta nu a fost alcatuita cu toate organele si persoanele prevazute de lege.

In cursul procesului aceasta neregularitate poate fi invocata pe cale de exceptie, iar dupa pronuntarea hotararii pe calea apelului sau recursului, dupa caz.

Incidentele procedurale care pot aparea cu privire la compunerea sau constituirea sunt incompatibilitatea, abtinerea si recuzarea.

2.Coparticiparea procesuala-forme si efecte

Forme

Art. 47 Cod de procedura civila prevede ca mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate, daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna sau daca au aceeasi cauza. Aceasta situatie se numeste: coparticipare procesuala sau litisconsortiu. Copacitatea procesuala se clasifica in functie de doua criterii:

a.  dupa cum se reunesc partile cu interese identice sau se reunesc mai multe cereri intre aceleasi parti sau si cu alte parti daca exista o legatura stransa avem:

Coparticipare

subiectiva- partile

activa - mai multi reclamanti

pasiva - mai multi parati

mixta - mai multi reclamani si mai multi parati

- obiectiva - cererile

b.  in raport cu rolul vointei partilor:

Coparticipare procesuala facultativa - in principiu este independenta procesuala - adica actele, apararile, concluziile nu pot folosi sau pagubi pe ceilalti. In cazul in care prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii legale efectele hotararii se intind asupra tuturor actelor utile cauzei isi extind efectele si asupra celorlalti participanti.

Coparticipare procesuala necesara.

Pentru a fi parte in proces fie singur fie impreuna cu altii, orice persoana trebuie sa indeplineasca conditiile de exercitiu ale acliunii civile.

Efectele coparticiparii

-numai in cazul litisconsortiului facultativ-coparticipantii procesuali se bucura, in raporturile dintre ei, de independenta procesuala- art.48 C.pr.civ. potrivit cu care ,,actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu pot folosi nici pagubi celorlalti".Exceptie -dovezile odata administrate sunt castigate cauzei in raport cu toti coparticipantii.

- coparticiparea procesuala necesara este guvernata de principiul dependentei- art.48al.2 C.pr.civ. dispune ca ,,atunci cand prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii, efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii dintre ei sau termenele de procedura incuviintate numai unora dintre ei pentru indeplinirea actelor de procedura folosesc si celorlalti"; textul are in vedere doar actele si termenele de procedura favorabile;daca actele de procedura ale unora dintre parti sunt potrivnice celor facute de alti participanti instanta va tine seama de cele mai favorabile;

-hotararea judecatoreasca produce efecte similare fata de toti coparticipantii.

-exceptiile absolute, ca prescriptia dreptului la actiune, puterea lucrului judecat sau necompetenta instantei, profita tuturor participantilor procesuali in cazul admiterii

3.Conditiile pentru a fi parte in procesul civil

3.1Capacitatea procesuala

reprezinta aplicarea pe plan procesual a capacitatii civile.

A.    Capacitatea procesuala de folosinta

acea parte a capacitatii care consta in aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual.

Art. 4 orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata.

Persoanele fizice cu aceasta calitate de la nastere si pana la moarte.

Persoanele juridice au aceasta capacitate de la inregistrare, infintare si pana la incetarea persoanei juridice. In cazul persoanei juridice se aplica principiul specialitatii capacitatii de folosinta.

Se invoca pe cale de exceptie

Sanctiunea lipsei capacitatii de folosinta-respingerea actiunii ca si cand dreptul lipseste;

B.    Capacitatea procesuala de exercitiu

acea parte a capacitatii procesuale care consta in aptitudinea unei persoane care are dreptul de a valorifica singura un drept in justitie, exercitandu-si singur toate drepturile procesuale si indeplinindu-si toate obligatiile procesuale - capacitatea de a sta in judecata.

Art. 42 persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor, nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate sau autorizate(minorii sub 14 ani si perasoanele puse sub interdicitie).

Reprezentarea apare in cazul persoanei fizice, lipsite de capacitate de exercitiu (minori si persoane puse sub interdictie). Aceste persoane stau in judecata prin reprezentare care pot fi: tutorii; curatorii; parintii.

Art. 44 prevede ca este obligatorie numirea curatorului cand exista contrarietate de interese intre reprezentat si reprezentant.

Curatorul special se numeste in cazurile cand este nevoie de timp pana la numirea reprezentantului legal.

Asistarea apare in cazul persoanelor fizice cu capacitate de exercitiu restransa (minorii inre 14 - 18). Acestea sunt citati si stau personal in proces, dar sunt asistati de parinti sau tutore care semneaza actele alaturi de ei si sunt de asemenea citati in proces.

Autorizarea intervine in cazul actelor de dispozitie facute de reprezentantii legali sau ocrotitorii legali ai minorilor fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa. Pentru acestia este necesara autorizarea organului competent care de regula este autoritatea tutelara.

Persoanele juridice isi exercita capacitatea de exercitiu prin organele lor de conducere sau alte persoane imputernicite de aceste persoane.

Actele procesuale sunt lovite de nulitate absoluta atunci cand nu exista capacitate procesuala de folosinta.

Cand sunt facute de o persoana fara capacitate procesuala de exercitiu ele sunt anulabile.

Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea confirma insa in totalitate sau in parte aceste acte.

Se invoca pe cale de exceptie

Sanctiunea lipsei capacitatii de exercitiu-anularea actelor; in conditiile art.161C.pr.civ instanta poate acorda un termen pentru implinirea lipsurilor referitoare la reprezentare(depunerea procurii, a actelor de stare civila etc);

3.2.Calitatea procesuala de exercitiu

-este indreptatirea reclamantului, sau paratului de a figura in proces.

-determinarea calitatii procesuale este denumita legitimare procesuala;

-legitimarea procesuala implica determinarea persoanelor fizice sau juridice care au indreptatirea de a participa la activitatea judiciara.

-calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre reclamant si cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecatii(calitate procesuala activa) precum si intre parat si cel obligat in acelasi raport juridic(calitatea procesuala pasiva).

-spre deosebire de capacitatea procesuala care se apreciaza in general, pentru o anumita categorie de persoane, calitatea procesuala se determina in concret, ,,la speta", in raport de litigiul dedus judecatii.

-in anumite situatii legiuitorul recunoaste legitimarea procesuala si altor persoane sau organe decat titularul dreptului(legitimare procesuala extraordinara)-ex.procurorului in cazul prevazut de art.45C.pr.civ; Noul Cod reglementeaza in art.35 cu titlu marginal ,,legitimarea procesuala a altor persoane" posibilitatea existentei legitimarii procesuale extraordinare in cazurile prevazute de lege.

-legitimarea procesuala se determina dupa imprejurarile de fapt si de drept prezentate de reclamant in cuprinsul cererii de chemare in judecata.Aceasta obligatie isi are originea in prevederile art.112C.pr.civ.

Reclamantul fiind cel care porneste actiunea va trebui sa justifice atat calitatea procesuala, activa a sa cat si calitatea procesuala activa a paratului.

Verificarea de catre instanta a calitatii procesuale active si pasive se face prin controlarea cererii de chemare in judecata in cuprinsul careia (potrivit art. 112) trebuie indicat obiectul cauzei si motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea.

Verificarea calitatii procesuale se face inainte de inceperea dezbaterilor doar in cazul drepturilor reale se face in cadrul dezbaterilor.

In timpul procesului poate avea loc o transmisiune a calitatii procesuale active sau pasive, prin transmiterea drepturilor si obligatiilor care intra in continutul raportului juridic dedus judecatii.

Transmiterea poate fi

legala - la persoanele fizice se face cel mai adesea pe calea succesiunii; In cazul persoanelor juridice transmisiunea legala se face pe calea reorganizarii care poate fi prin comasare, divizare, fuziune, absortie.

conventionala - intervine in baza unei intelegeri intre parti si terti, vanzarea bunului litigios, donatie, cesiune de creanta, etc.

Cel ce dobandeste calitatea procesuala in urma transmisiunii preia procesul in starea in care se gaseste in acel moment.

Lipsa calitatii procesuale poate fi invocata pe cale de exceptie de partea interesata, de procuror sau de instanta din oficiu in orice stare a procesului, iar in caz de admitere se respinge actiunea.

Sanctiunea lipsei calitatii procesuale- respinge actiunii nu ca nefondata ci ca introdusa de o persoana fara calitate.

Cand actiunea s-a respins pentru lipsa calitatii procesuale pasive reclamantul va putea introduce o noua actiune impotriva persoanei care are adevarata calitate de parat.

Noul Cod face stabileste reguli distincte la art.37 in cazul actelor de transmitere cu titlu particular.In cazul transmiterii prin acte intre vii judecata se continua intre partile initiale, deci nu are loc transmiterea procesuala a calitatii.In cazul transmiterii pentru cauza de moarte, judecata va continua cu succesorul universal sau cu titlu universal al autorului dupa caz.In viziunea Noului Cod succesorul cu titlu particular este obligat sa intervina in process numai daca are cunostinta despre acesta, in celelalte situatii prevazute de aliniatul 2 instanta va decide dupa imprejurari si tainand seama de pozitia celorlalte parti.

Noul Cod reglementeaza si efectele hotararii pronuntate contra instrainatorului sau succesorului universal sau cu titlu universal, aceste producandu-se de drept si contra succesorului cu titlu particular, fiind opozabila intodeauna acestuia, cu exceptia cazurilor cand a doabndit dreptul cu buna credinta si nu mai poate fi evins, potrivit legii de adevaratul titular.

3.3.Existenta unui interes

Pentru exercitarea unei actiuni nu este suficient sa afirmi existenta unui drept ci trebuie sa justifici si un interes- consta in folosul practic urmarit.

Interesul poate fi

Material - cand se urmareste obtinerea unui folos de ordin patrimonial.

Moral - cand se urmareste obsinerea unei satisfaceri sufletesti.

Conditia interesului trebuie sa existe in legatura cu toate formele procedurale care alcatuiesc continutul procedurii.

Interesul trebuie sa indeplineasca anumite conditii

sa fie legitim - sa nu vina in contradictie cu legea;

sa fie personal - in folosul practic, sa-l vizeze pe cel ce recurge la forma procedurala si nu pe adversarul sau; Si in cazul in care actioneaza alte persoane sau organe in locul titularului, folosul se resfange asupra lor;

sa fie nascut si actual - cel care actioneaza daca s-ar abtine, s-ar expune unui prejudiciu.

In principiu daca dreptul este actual si interesul este actual. Se intampla uneori ca dreptul sa nu fie actual insa interesul da-art.110C.pr.civ.

Sanctiunea lipsei interesului sau a lipsei interesului sau a lipsei unei cerinte a interesului este respingerea actiunii ca lipsita de interes.

Invocarea lipsei interesului se face pe calea exceptiei. Exceptia poate fi ridicata de partea adversa, de procuror sau de instanta din oficiu.

4.Participarea tertilor in procesul civil-Interventia

Conditii generale de admisibilitate a participarii tertilor in proces

a.Existenta unui proces civil in curs de judecata

b.Existenta unei legaturi de conexitate

Efectele generale ale interventiei sunt:

-tertul devine parte in process, cu toate consecintele ce decirg din aceasta calitate;

-hotararea ii este opozabila si are autoritate de lucru judecat si fata de intervenient;

-intervenientul poate sa exercite caile de atac in conditiile prevazute de lege;

-se proroga competenta instantei asupra cererii de interventie;

Legea permite partilor din proces sa introduca terte persoane sub forma chemarii in judecata a altor persoane, a chemarii in garantie si a ocrotirii titularului dreptului. Aceste modalitati modalitati de introducere a tertilor se numesc forme de interventie fortata. Ele pot fi folosite numai de parti si niciodata de instanta din oficiu.

Tertele persoane pot fi chiar ele interesate sa participe la proces si legea le permite sa faca acest lucru sub forma interventiei voluntare. In toate cazurile in care discutam de participarea tertilor in proces avem in vedere existenta unui singur proces care este in curs de desfaturare in cadrul caruia se formuleaza cereri incidentale sau conexe.

In consecinta avem 2 forme mari de participare a tertilor in proces:

interventia fortata -art.57-66C.pr.civ;

interventia voluntara art.49 - 56 Codul de procedura civila.

4.1.Interventia voluntara este cererea unui tert de a intra intr-un proces pornit de alte parti pentru a-si apara un drept propriu sau pentru a apara dreptul unei parti din proces. In primul caz, interventia este principala, in cel de-al 2 lea caz interventia este accesorie

a.Interventia principala

Se face sub forma unei cereri de chemare in judecata si este indreptata impotriva ambelor parti din proces. In aceasta cerere tertul tinde sa castige pentru sine in parte obiectul procesului. Cererea poate fi facuta doar in fata primei instante si inainte de incheierea dezbaterilor. Cu invoirea partilor cererea se poate face si direct si indirect in apel.

b.Interventia accesorie

Se face tot sub forma unei cereri de chemare in judecata. Se face intotdeauna in interesul uneia dintre parti si fiind o aparare prin care nu se invoca un drept propriu se poate face atat la fond cat si in apel.

Interventia voluntara indiferent de forma este in competenta instantei sesizata cu cererea principala. Pentru ca partile din proces sa nu fie surprinse si pentru a li se asigura dreptul la aparare, articolul 51 dispune ca instanta va asculta partile si se va pronunta in principiu asupra admisibilitatii cererii. Pentru a admite cererea instanta trebuie sa controleze urmatoarele:

daca exista interes

daca cererea are legatura cu cererea principala

daca este admisibila

iar la interventia principala daca este formulata in termen.

Asupra admisibilitatii in principiu instanta se pronunta prin incheiere - asupra ei nu se poate reveni, ea poate fi atacata odata cu fondul.

Daca cererea de interventie se admite, ea se comunica partilor pentru a-si formula apararile; a depune intampinare si in cazul interventiei principale chiar cererea reconventionala.

Prin admiterea cererii tertul devine parte in proces luand procesul in starea in care se afla intervenientul principal are o pozitie independenta, putand face orice act procedural. Intervenientul accesoriu poate face numai acte dupa care profita partea pentru care a intervenit.

Cererea de interventie se judeca odata cu cererea principala. Datorita caracterului diferit a celor 2 forme avem consecinte diferite. In cazul interventie principale, daca reclamantul sau paratul achieseaza la cererea de chemare chemare in judecata, interventia principal va continua sa fie judecata.

In aceleasi cazuri daca cererea de interventie accesorie este in interesul unuia sau altuia, aceasta nu va mai putea fi judecata.

In cazul interventiei principale doar judecarea ei duce la intarzierea cereri principale aceasta disjunsa si rejudecata separat. Interventia accesorie se judeca intotdeauna cu cererea principala.

Solutiile care se pot da de judecator sunt urmatoarele

- daca se judeca impreuna cererea principala si interventia principala se da o singura hotarare judecatoreasca opozabila tuturor partilor; daca se dijunge se dau 2 hotarari care sunt opozabile tuturor partilor in cazul in care interventia accesorie solutia depinde de rezolvarea cererii principale. In cazul existentei unei interventii principale instanta nu poate admite in totalitate atat cererea reclamantului cat si interventia principala cand au acelasi obiect pentru ca se exclud.

4.2.Interventia fortata

chemarea in judecata a altor persoane

chemarea in judecata in garantie

chemare in aratarea titularului dreptului

4.2.1.Chemarea in judecata a altor persoane articolul 57 - 59 Codul de procedura civila care prevede ca oricare dintre parti poate chema in judecata o alta persoana care ar putea pretinde acelasi drept ca si reclamantul. Dupa formulare inseamna ca forma aceasta de interventie fortata poate fi folosita atat de reclamant cat si de parat. Pentru reclamant cererea se face pana la incheierea dezbaterilor inaintea primei instante, iar in cazul paratului cererea se face prin intampinare sau la prima zi de invatisare. Nerespectarea acestor termene atrage judecarea separata in afara de cazurile in care partile consimt sa se judece impreuna.

Cererea trebuie motivata, comunicata tuturor partilor, iar tertului i se comunica copi dupa cererea de chemare in judecata, dupa intampinare si dupa celelalte inscrisuri.

Tertul dobandeste calitatea de intervenient si hotararea ii va fi opozabila. Articolul 59 prevede o situatie speciala in cazul pretentiilor banesti daca debitorul recunoaste datoria declara ca o va executa, fata de cel ce isi va stabili judecatoreste dreptul si depune suma datorata, va fi scos din proces. Judecata va continua intre parti si tert.

4.2.2.Chemarea in judecata in garantie - articolul 60 - 63 Codul de procedura civila .

Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte in cazul in care ar cadea in pretentie cu o cerere in garantie sau in despagubiri. Aceasta forma de interventie provine din principiul ca cel ce transmite un drept este obligat sa-l garanteze sub toate formele. Avem garanti legale si garanti conventionale.

Potrivit articolul 60 se extind insa si asupra situatiilor in care s-ar putea solicita despagubiri instanta competenta este cea investita cu cererea principala. Cererea de chemare in garantie se face sub forma cereri de chemare in judecata. Reclamantul poate reformula aceasta cerere pana la inchiderea dezbaterilor in prima instanta, iar paratul odata cu intampinarea sau la prima infatisare. Sanctiunea nedepuneri in termen a cereri de chemare in garantie este judecarea separata a acesteia daca partile nu consimt sa se judece impreuna cu cererea principala. Tertul intervenient primeste copia dupa cererea de chemare in garantie dupa intampinare si dupa celelalte inscrisuri acordandu-se termen pentru a depune la randul sau intampinare si pentru a-si formula apararile.

Tertul devine parte in proces si poate la randul sau sa cheme in garantie. Chematul in garantie poate administra toate probele si toate apararile in sprijinul parti. Garantatul poate astepta sfarsitul procesului cu conditia sa nu existe o obligatie legala.

Daca garantul pierde procesul prin aceeasi hotarare se admite cererea de chemare in garantie si in acest fel se evita un proces ulterior. Cererea de chemare in garantie se judeca odata cu cererea principala dar daca judecarea cererii principale ar fi intarziata se disjunge si se suspenda judecata cererii de chemare in garantie pana la chemarea cererii principale.

Solutiile care se pot da de instanta de fond sunt urmatoarele:

- daca se admite cererea reclamantului iar chemarea in garantie a fost in folosul paratului se admite si cererea de chemare in garantie;

- daca se respinge cererea reclamantului si chemarea in garantie a fost in folosul paratului se respinge si cererea de chemare in garantie;

- daca se admite cererea reclamantului iar chemarea in garantie a fost in folosul acestuia se respinge cererea de chemare in garantie;

- daca se respinge cererea reclamantului si cererea de chemare in garantie e in folosul acestuia se admite cererea de chemare in garantie;

Apelul sau recursul declarate de chematul in garantie va pune in discutie si cererea principala chiar daca paratul nu a declarat apel sau recurs.

4.2.3.Chemare in aratarea titularului dreptului

Ea este reglementata de articolul 64-66 Codul de procedura civila spune ca paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va pute arata pe cel in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul daca a fost chemat in judeceta de o alta persoana. Aceasta forma de interventie poate fi folosita numai de parat numai cand se valorifica un drept real si numai daca intre parat si tert exista un raport juridic. Cererea se face prin intampinare sau la prima zi de infatisare.

Tertului i se comunica cererea de chemare - intampinarea, toate inscrisurile si cererea ca este aratat ca titular al dreptului.

In practica apar mai multe situatii:

Titularul dreptului se infatiseaza si recunoste sustinerile paratului iar reclamantul consimte la inlocuirea paratului.

Titularul dreptului se prezinta, recunoaste sustinerile paratului iar reclamantul nu consimte sa ia locul acestuia.

In aceasta situatie titularul dreptului poate ramane ca intervenient, daca nu ramane in proces cererea se poate respinge pe exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.

Titularul dreptului se prezinta dar tagaduieste sustinerile paratului, ramane in proces ca intervenient principal.

Cand titularul dreptului nu se prezinta va dobandi intervenient principal.

5.Reprezentarea partilor in proces

=situatia in care o persoana numita reprezentant indeplineste acte procedurale in numele si in interesul altei persoane care este parte in procesul civil;

-2 forme- legala si conventionala

Reprezentarea legala-cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu, cazul persoanelor juridice(prin organele de conducere-art.35 din Decretul 31/1954), alte cazuri prevazute expres de lege;

Reprezentarea judiciara conventionala-

Reglementarea acestei reprezentari este in articolul 67,68,70 Codul de procedura civila reprezentarea se poate face prin mandatar neavocat sau prin avocat.

Exceptional legea nu permite reprezentarea judiciara conventionala:

-in cazul chemarii la interogatoriu-art.223C.pr.civ.;

-actiunile de divort-art.614C.pr.civ;

Reprezentarea prin neavocat:

Se justifica printr-o procura speciala, procura data numai unei persoane cu capacitate deplina de exercitiu, care trebuie sa fie autentificata, data ad litem, pentru exercitiul dreptului de a chema in judecata sau a reprezenta in judecata. Mandatarul cu procura generala poate sta in proces numai in cadrul procurii generale: sa fie dat si acest drept. Mandatul se presupune dat pentru toate actele judecatii, el putand insa sa fie si restrans.

Actele de dispozitie se fac numai in temeiul unei procuri speciale.

Mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat.Exceptii:

doctorii in drept sau licensiatii in drept pentru soti sau rudele pana la gradul al 4-lea inclusiv se pot prezenta in instante indiferent de gradul acestora pentru a-i reprezenta;

sotul sau o ruda pana la gradul al 4-lea poate reprezenta partea numai la judecatorie;

cand reprezentarea izvoraste din lege sau dintr-o hotarare judecatoreasca partea poate fi reprezentata in toate instantele;

Exceptie de la dreptul comun mandatul judiciar nu inceteaza prin moartea celui care la dat, el tainuind pana la retragerea lui de catre mostenitori. Aceeasi situatie o avem si cand persoana devine incapabila.

Retragerea mandatului sau renuntarea la mandat poate fi opusa celeilalte parti numai de la comunicare.

In cazul in care retragerea sau renuntarea s-a facut in sedinta publica in prezenta partii numai este necesara comunicarea.

Renuntarea la mandat se face cu instiintarea mandantului si a instantei cu cel putin 15 zile inainte de termen sau de implinirea termenului de atac.

Reprezentarea prin avocat

Calitatea de reprezentant a partii se justifica cu delegatie, care are certificata semnatura clientului. Mandatul se da prin incheierea contractului de asistenta juridica care prevede expres intinderea drepturilor conferite avocatului.

Avocatul poate face orice fel de acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar putea pierde. Actele de dispozitie pot fi facute de avocat fara procura speciala numai daca exista claze in contract.

Denentarea contractului de asistenta juridica se poate face unilateral sau prin acordul partilor. Avocatul care nu poate indeplinii mandatul, renunta la profesie sau este suspendat este obligat sa-si asigure substituirea.

Reprezentarea juridica conventionala a persoanei juridice

Persoana juridica nu participa la proces prin organul sau de conducere ci prin reprezentare care de regula este consilier juridic. Acesta consolideaza pe baza actelor semnate de conducatorul persoanei juridice sau seful oficiului juridic.

Pentru anumite acte procesuale are nevoie de o delegatie speciala sau aceste acte procesuale vor fi facute numai de organul de conducere, si anume:

pornirea actiunilor

fixarea pretentiilor

renuntarea la pretentii,la actiune sau declararea ori renuntarea la caile de atac

raspunsul la interogatoriu

Organele centraleale unei persoane juridice nu pot fi reprezentate de juristii-consulti a-i organelor locale din localitatile in care acestia isi au sediul decat in baza unei delegari speciale. Persoana juridica poate recurge si la serviciile unui avocat.

Sanctiunea in cazul nejustificarii calitatii de reprezentant

Cand nu se face dovada calitatii de reprezentant, instanta este datoare sa dea un termen pentru a implini aceasta lipsa, iar daca nu se indeplineste va anula cererea. Exceptia lipsei de reprezentant poate fi invocata in orice stare a pricini, titularii dreptului putand insa ratifica actele facute de persoana care nu avea calitatea de reprezentant.

6.Participarea procurorului in procesul civil

Cadrul legal al participarii procurorului in procesul civil este determinat de art.45C.pr.civ.:

-apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdicitie, ale disparutilor si altor persoane in conditiile legii;

-exercitarea actiunii civile, in cazurile prevazute de l;ege;

-participarea, in conditiile legii, la sedintele de judecata;

-exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege;

-exercitarea dreptului de acere executarea silita in conditiile legii;

Noul Cod reglementeaza participarea Ministerului Public in procesul civil in Capitolul III, Tilul II din Cartea I, aceste dispozitii nefiind diferite de modalitatea actuala de reglementare.

a.Promovarea actiunii civile-pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege.

- art. 45 alin. 2 C. proc. civ. prevede ca titularul dreptului subiectiv la care se refera actiunea va fi introdus in proces in calitate de reclamant; El va putea sa renunte la judecata sau la dreptul subiectiv, sa incheie o tranzactie, iar daca procurorul intentioneaza sa retraga actiunea, poate sa ceara continuarea judecatii.

-dreptul procurorului de a porni actiunea civila poate fi exercitat pe cale principala ci sau incidentala(interventie principala).

b.Participarea in procesul civil- poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor, indiferent daca a pornit sau nu procesul civil ;nu poate insa uza de anumite drepturi recunoscute numai partilor cum ar fi modificarea cerrii de chemare in judecata, renuntarea la judecata sau la dreptul subiectiv.

-in anumite materii, prevazute de lege, participarea procurorului la judecata si punerea de concluzii de catre acesta sunt obligatorii, exemplu:-punerea sub interdictie;-declararea disparitiei si a mortii pe cale judecatoreasca;- expropriere;- adoptie, etc;

-cand participarea este obligatorie, lipsa concluziilor acestuia atrage nulitatea hotararii intrucat completul nu a fost legal constituit.

c.Exercitarea cailor de atac- consacrat in expres in art. 45 alin.(4) C. proc.civ. dar si in art 63 lit. f si in art. 68 din Legea nr. 304/ 2004.

- termenului de apel pentru procuror curge de la pronuntarea hotararii, in afara de cazurile in care a participat la solutionarea cauzei, cand termenul curge de la comunicare- art.284 alin.4 C.proc. civ.

-poate exercita caile extraordinare de atac;

-Noul Cod a limitat dreptul procurorului de exercitare a cailor de atac la hotararile pronuntate in cazurile in care a pornit actiunea civila sau in cazurile referitoare la persoanele minore, incapabile sau disparute chiar daca nu a pornit actiunea;

d.Participarea la activitatea de executare silita-art. 45 alin. final teza II-aC. proc.civ., poate sa ceara executarea silita numai in cazurile in care poate sa si porneasca procesul civil si numai daca hotararea este in favoarea persoanelor prevazute in alin.1., indiferent daca procesul a fost sau nu pornit de el.

-procurorul poate sa ceara numai executarea silita a hotararilor judecatoresti, nu si a altor titluri executorii.

7.Judecatorul- Incompatibilitatea.Recuzarea si abtinerea

Pentru a asigura obiectivitatea judecatorului, grefierului si a procurorului legea a reglementat trei situatii:

7.1. Incompatibilitatea este reglementata in art. 24 codul de procedura civila. Legea prevede trei cazuri de incompatibilitate:

a.  Judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la judecarea aceleiasi pricini in apel sau recurs.

b. Judecatorul care a pronuntat o hotarare nu poate lua parte la judecarea aceleiasi pricini in cazul in care s-a dispus casarea cu trimitere spre rejudecare.

c.  Judecatorul care a fost martor,expert, avocat sau arbitru intr-o pricina nu poate judeca acel proces.

Toate aceste 3 cazuri sunt de stricta interpretare.

Exceptia de incompatibilitate poate fi invocata de oricine, oricand.

La caile de atac extraordinare de atac nu functioneaza incompatibilitatea.

Noul Cod extinde cazurile de incompatibilitate ale judecatorului.

7.2.Abtinerea si recuzarea-in anumite cazuri prevazute de lege expres judecatorul poate fi recuzat si tot pentru aceleasi cazuri se poate abtine.

Cazuri de recuzare sau abtinere:

-marea majoritate a motivelor de recuzare se intemeiaza pe relatiile de rudenie sau afinitate care exista intre judecator, pe de o parte, si una din persoanele indicate in art. 27 C. proc.civ. pe de alta parte.

- a doua grupa de motive se refera la interesul pe care-l poate avea judecatorul, sotul, ascendentii sau descendentii acestuia in solutionarea cauzei. Legea nu cuprinde elemente suficiente privitoare la sfera conceptului de interes. Este evident ca interesul judecatorului sau al persoanelor la care se refera textul mentionat poate fi atat de natura materiala, cat si morala.

- a treia grupa de motive se refera la existent unor raporturi de dusmanie intre judecator si una din parti sau persoanele desemnate in art. 27 C. proc.civ.

-ultima categorie de motive se refera la faptul ca si-a spus ,, parerea cu privire la pricina ce se judeca" - art. 27 pct.7 C. proc.civ.- legiuitorul a avut in vedere exprimarea unei opinii de catre judecator in legatura cu litigiul care formeaza obiectul judecatii.

Competenta-Recuzarea si abtinerea se solutioneaza de instanta cu actiunea principala- art.30 alin.(1) C.proc. civ.; daca din cauza recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata ( de pilda, unii judecatori sunt in concediu sau sunt incompatibili) cererea de recuzare se va solutiona de catre instanta ierarhic superioara; Cererile de recuzare inadmisibile potrivit art.28 C proc.civ. se judeca de catre instanta in fata careia au fost formulate.

Forma-cererea de recuzare trebuie sa cuprinda elementele oricarei cereri care se adreseaza unei instante si sa indice motivele de recuzare, precum si mijloacele de dovada;propunerea de recuzare se poate face si verbal in fata instantei.

Moment-recuzarea trebuie solicitata pentru fiecare judecator in parte si inainte de inceperea oricarei dezbateri;daca motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor, partea interesata va trebui sa propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute [art.29 alin.(2) C.proc. civ.]. Neinvocarea exceptiei de recuzare in conditiile mentionate atrage dupa sine decaderea partii din dreptul de a o mai invoca.

Procedura- in camera de consiliu si fara citarea partilor, cu ascultarea judecatorului care a fost recuzat. Legea nu permite interogatoriul sau juramantul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare- art. 31 alin. (2) C.proc.civ.Daca cererea este admisa- judecatorul se va retrage de la judecarea litigiului;

Incheierea prin care s-a admis recuzarea va arata in ce masura actele indeplinite de judecatorul recuzat urmeaza sa fie pastrate. Incheierea de admitere sau respingere a cererii de abtinere, precum si cea de admitere a recuzarii nu poate fi atacata prin nicio cale de atac. Regimul juridic al incheierii prin care s-a respins cererea de recuzare este insa diferit. De data aceasta incheierea poate fi atacata, dar numai odata cu fondul cauzei.