QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Nulitatea relativa a actului juridic civil. Cauze si regim juridic.








Nulitatea relativa a actului juridic civil. Cauze si regim juridic.

Cauze de nulitate relativa: viciile de consimtamant: eroarea, violenta, legiuirea sau dol; lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil; nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu. Regimul juridic al nulitatii relative. Acest regim juridic se exprima in 3 reguli: nulitatea relativa poate fi invocata doar de persoane al carei interes a fost nesocotit la incheierea actului juridic.(personal sau prin reprezentantul legal al celui lipsit de capacitatea de exercitiu.); catiunea inanulabilitate este prescriptibila, deci ea trebuie invocata in termenul de prescriptie extinctiva; nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare expres sau tacit.(printr-un act de confirmare ,, care sa cuprinda obiectul, cauza si natura olurgatiei.''Codul civil, art.1190; iar confirmarea tacita rezulta fie din executarea actului anulaleic, fie din neinvocarea nulitatii inauntrul termenului de prescriptie extinctiva.) Intre nulitatea absoluta si cea relativa nu exista deosebiri de efecte, ci numai de regim juridic. Efectele nulitatii sunt consecintele juridice ale aplicari sanctiunii nulitatii. Generic, efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului juridic generat de actul jurudic civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea legalitatii. In functie de ceea ce s-a intamplat dupa incheierea actului jurudic civil, se pot distinge urmatoarele ipoteze: actul n-a fost executa inca: aplicarea nulitatii va insemna ca acel act, fiind desfiintat, nu mai poate fi executat; deci partile se afla in situatia egala aceleia in care n-ar fi incheiat actul; actul a fost executat total sau partial, pana la hotararea de anulare, efectele nulitatii vor consta in: a)desfiintarea, retroactiva a actului b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat; actul a fost executat, iar dobanditorul de drepturi le-a transmis, la randul sau, unor terti subdobanditori; pana la hotararea de anulare efectele nulitatii presupun: a)desfiintarea actului executat b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat c)desfiintarea si a actului subsecvent. Efectul nulitatii se exprima in adagiul ,,quod nulum est, nullum producit effectum'' , care rezulta din cele spuse mai sus. Pentru a opera aceasta regula, este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitatii. retroactivitatea nulitatii; restabilirea situatiei anterioare - restitutio in integrum - adica restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat; anularea nu numai a actului initial, primar, ci si a actului subsecvent. (,,resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis''). Principiul retroactivitatii. Exceptii. Principiul consta in acea regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor (exemplu.nunc.), ci si pentru trecut (exemplu.tunc.), adica aceste efecte se suie pana in momentul incheierii actului juridic civil. Retroactivitatea presupune inlaturarea efectelor actului care s-au produs intre momentul anularii efective a actului. In temeiul acestui principiu, partile ajung in situatia in care n-ar fi incheiat actul juridic. Exceptii de la retroactivitatea nulitatii.-Exceptiile reprezinta acele cazuri in care, pentru anumite ratiuni, efectele produse intre momentul incheierii actului si acela al anularii sale sunt mentionate. De unde rezulta ca efectele nulitatii se produc numai ex nunc, iar nu si ex tunc. Constituie asemenea exceptii: mentinerea efectelor produse de un contract cu executare succesiva
(exemplu. contractul de inchiriere, retroactivitatea efectelor nulitatii este obiectiv imposibila.); pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta (Codul civil, art. 485); in acest caz, neretroactivitatea efectelor nulitatii se intemeiaza pe ideea de protectie a posesorului de buna credinta. Principiul repunerii in situatia anterioara ,,restitutio in integrum''.Exceptii Principiul repunerii in situatia anterioara este regula de drept potrivit careia tot ce s-a executat in temeiul unui act anulat trebuie restituit astfel incat partile raportului juridic trebuie sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi incheiat. ,,Restitutio in integrum'', ca si retroactivitatea, priveste efectele nulitatii actului juridic intre parti nu fata de terti. Exceptiile de la principiul ,,restitutio in integrum''. sunt exceptii acele situatii in care,pentru anumite ratiuni, prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii, deci se mentin.Exceptiile de la ,,restitutio in integrum'' sunt in acelasi timp, si exceptii de la retroactivitatea efectelor nulitatii. Este exceptie de la ,,restitutio in integrum'', nu numai mentinerea tuturor efectelor actului, ci si mentinerea partiala a lor. In doctrina si in practica sunt considerate exceptii de la ,,restitutio in integrum'' :  cazul incapabilului, care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura imbogatirii sale; cazul aplicarii principiului ,,nemo auditur propriam turpetudinem allegons''.(nimanui nu-i este ingaduit sa se prevaleze de propria incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept.). Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial (,,resolutio jure dantis resolvitur jus accipientis'').Exceptii. Acest principiu priveste efectele nulitatii fata de terti.Acest principiu poate fi definit ca fiind acea regula de drept in virtutea careia, anularea actului initial primar atrage anularea si a actului subsecvent, urmaritor, datorita legislaturii sale cu primul In practica, aplicarea acestui principiu se concretizeaza si in 2 situatii: In cazul ,,actelor autorizate'', la anularea si a actului civil care se intemeia pe acea autorizatie; In cazul a doua acte, din care unul este principal, iar celalalt accesoriu, anularea actului principal atrage desfiintarea si a actului accesoriu, prin aplicarea regulii ,,accesorium sequitur principale''. Exceptii. cazul aplicarii art.1909, alineatul 1 din Codul civil, coroleorat cu art.972 din Codul civil (Situatia practica este urmatoarea: A incheie un contract de comodat - imprumut de folosinta - cu B; comodatorul, B ,vinde, desi nu are dreptul sa o faca, bunul mobil, ce face obiectul contractului de comodat, lui C, care este de buna credinta, adica nu stie ca B nu este proprietarul mobilului, si inta in posesia bunului mobil; apoi contractul de comodat este anulat - B a crezut ca A ii doneaza bunul, iar A a avut intentia de a-i da bunul numai cu titlul de comodat).Odata anulat contractul dintre A si B, ar urma sa fie desfiintat si cel dintre B si C, iar C,sa fierobligat sa restituie bunul respectiv; cu toate acestea, C, se va apara, cu succes, invocand art.1909 din Codul civil, potrivit caruia posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste chiar proprietatea bunului; cazul aplicarii art.20, alineatul 2 din Decretul nr.31/1954: ,,Daca cel declarat mort este in viata, se poate cere oricand, anularea hotararii prin care s-a declarat moartea'', iar alineatul 2 dispune: ,,Cel care a fost declarat mort poate cere, dupa anularea hotararii declarative de moarte, inapoierea bunurilor sale.Cu toate acestea, dobanditorul cu titlul oneros nu este obligat sa le inapoieze, decat daca se va face dovada ca la data dobandirii stia ca persoana declarata moarta este in viata; cazul subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros al unui imobil.Nu se aplica exceptia in cazul tertului achizitor, cu titlu oneros care a cunoscut nevalabilitatea actului de proprietate, deci a fost de rea credinta. Principii de drept care inlatura regula ,,Quod nullum est, nullum producit effectum''. Aceste principii sunt: Principiul conversiunii actului juridic. Conversiunea actului juridic inseamna, in esenta, inlocuirea actului nul cu un act juridic valabil.Pentru a opera conversiunea, sunt necesare urmatoarele conditii: sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil; unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total; actul socotit valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate, iar aceste conditii sa se regaseasca in chiar cuprinsul actului anulat; manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii. Mentionam, cateva aplicatii ale conversiunii actului juridic: cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate, dar este valabil ca revocare a legatului ce va avea ca obiect bunul ce forma obiect si al actului de instrainare anulat; cazul in care mostenitorul instraineaza un bun din masa succesorala, desi actul de instrainare este nul, si manifestarea de vointa exprimata in el valoreaza ca acceptare a succesiuni. Principiul ,,error communis facit jus''. Se mai numeste si ,,principiul validitatiiaparentei indrept''; acest principiu inlatura nulitatea unui act incheiat intr-o situatie de eroarecomuna, obsteasca. Consacrarea acestui principiu o gasim in art.7 din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civila (Monitorul Oficial nr.282/1996): ,,Actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila,cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt valabile, chiar daca acea persoana nu avea acesta calitate.'' Principiul raspunderii civile delictuale-Principiul are in vedere pe incapabilul minor.Intre principiul raspunderii civile delictuale si principiul ocrotiriiminorului - consacrat in art.1159 din Codul civil -, are prioritate al doilea principiu care echivaleaza, practic, cu mentionarea actului anulabil, ca cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce co-contractului prin fapta ilicita a minorului.(in acest sens, art.1162 din Codul civil dipune: ,,Minorulnu are actiunea in rescizuine contra obligatiilor ce rezulta din delictele sale.''








Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }