QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Judecata - faza importanta a procesului penal








Judecata - faza importanta a procesului penal


1.1.1 Consideratii generale privind judecata

Verificarea legalitatii si temeiniciei invinuirii aduse inculpatului, in vederea stabilirii raspunderii penale si a justei solutionari a cauzei, revine instantei de judecata.

In art. 126 din C.R. se arata ca „justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege'.




Rezulta astfel ca singura autoritate cu atributii jurisdictionale care prin hotararile pronuntate cu putere de lege, stabileste existenta sau inexistenta infractiunii, a vinovatiei sau nevinovatiei inculpatului trimis in judecata in vederea tragerii la raspundere penala este instanta judecatoreasca.

Conceptul de judecata este susceptibil de doua notiuni:

In sens restrans1 prin judecata se intelege operatia logica prin care completul de judecata solutioneaza cauza cu care a fost investita.

In sens larg2 prin judecata se intelege un ansamblu de activitati desfasurate, in principal, de instanta de judecata cu participarea activa a procurorului cat si a partilor asistate de aparatori, avand ca finalitate aflarea adevarului cu privire la fapta, si la inculpatul cu care instanta a fost sesizata.

In literatura de specialitate3, s-a spus ca judecata reprezinta faza centrala si cea mai importanta a procesului penal.

In acest sens, in cadrul sedintei de judecata, instanta verifica intreaga activitate procesuala desfasurata cu toti ceilalti participanti, atat inaintea judecarii cauzei cat si pe parcursul judecarii ei4.

Aceasta activitate procesuala nu conduce intotdeauna la rezolvarea conflictului de drept penal dedus judecatii, scopul putand fi reprezentat de solutionarea unor raporturi procesuale secundare aflate in legatura cu obiectivul principal, solutionarea cauzei (de exemplu procedura arestarii preventive) ori fara a fi conexe acestuia (de exemplu procedura reabilitarii)[2].

Intr-o alta opinie, faza de judecata cuprinde activitatea procesuala si procedurala desfasurata de instanta de judecata cu participarea activa a procurorului si a partilor asistate de aparatori, avand ca obiect aflarea adevarului cu privire la fapta, si inculpatul cu care a fost sesizata si solutionarea legala si temeinica a cauzei, in raport de cele constatate, prin condamnarea inculpatului vinovat la sanctiunea prevazuta de legea penala sau prin achitarea sau incetarea procesului penal, cand exista o cauza de excludere sau de inlaturare a raspunderii penale[3]

In sistemul nostru procesual controlul judecatoresc se realizeaza prin promovarea cailor de atac, respectiv judecata in apel si in recurs.


1.1.2 Principii specifice instantei de judecata

Potrivit art. 289 si art. 290, judecarea cauzei se face in fata instantei constituite conform legii, si se desfasoara in sedinta, oral, nemijlocit si in contradictoriu.

Din lecturarea acestor dispozitii se desprinde concluzia ca principiile specifice cauzei de judecata sunt: publicitatea, oralitatea, nemijlocirea si contradictorialitatea.

Spre deosebire de trasaturile specifice urmaririi penale care poate fi caracterizata ca nepublica si preponderent scrisa, judecata este publica.

Caracterul judecatii de faza principala a procesului penal determinat de aceste principii a influentat literatura de specialitate de a considera publicitatea, oralitatea, contradictorialitatea si nemijlocirea sedintei de judecata ca principii fundamentale ale procesului penal, raportand totul la partea speciala[4].

a. Publicitatea fata de judecata

Conform art. 290 al. (1), sedinta de judecata este publica.

Aceasta dispozitie o regasim in art. 127 din C.R., care prevede ca sedintele de judecata sunt publice in afara de cauzele prevazute de lege, si in art. 11 din L 304/2004 privind organizarea judiciara.

Potrivit acestui principiu, orice persoana care nu are calitate procesuala intr-o pricina are accesul liber in sala de judecata.

Cu toate acestea, minorii sub 16 ani nu pot asista la sedinta de judecata (al. (2) al art. 290).

Daca judecarea in sedinta publica, ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnitatii sau vietii intime a unei persoane, instanta, la cererea procurorului, a partilor ori din oficiu, poate declara sedinta secreta pentru tot cursul, sau pentru o anumita parte a judecarii cauzei (al. (3) al art. 290).

Declararea sedintei secreta se face in sedinta publica, dupa ascultarea partilor prezente si a procurorului cand participa la judecata.

Pe timpul cat sedinta este secreta, in sala de judecata nu sunt admisi decat partile, reprezentantii acestora, aparatorii si celelalte persoane chemate de instanta in interesul cauzei.

Dispozitiile relative la publicitatea sedintei de judecata sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute (art. 197 al. (2)).

b. Oralitatea

Acest principiu semnifica faptul ca intreaga activitate procesuala desfasurata in fata instantei de judecata, asigura respectarea celorlaltor doua principii specifice fazei de judecata: publicitatea si contradictorialitatea.

Cu toate ca marea majoritate a activitatilor se desfasoara oral, ele sunt redate si in scris si chiar inregistrate cu mijloace tehnice specifice.

Acest principiu asigura totodata realizarea publicitatii sedintei de judecata intrucat persoanele aflate in sala de sedinta pot lua la cunostinta in mod direct de probele existente la dosar, ca urmare a exprimarii orale.





Dispozitiile art. 289 se regasesc si in alte texte ca de exemplu: strigarea cauzei  si apelul celor citati (art. 297), ascultarea inculpatului (art. 323), ascultarea coinculpatilor (art. 324), ascultarea martorului, expertului sau interpretului (art. 327), ultimul cuvant al inculpatului (art. 341 al. (1)), pronuntarea hotararii (art. 310 alin. (1)).

Incalcarea acestor dispozitii este sanctionata cu nulitatea relativa sau absoluta a hotararii pronuntate.

c. Nemijlocirea

Potrivit acestui principiu specific fazei de judecata, nemijlocirea a fost definita drept obligatia instantei de a indeplini in mod direct toate actele procesuale si proceduale care dau continutul sedintei[5].

Nemijlocirea presupune ca judecatorii din compunerea completului de judecata sa cunoasca direct probele ori sa readministreze toate probele care au fost stranse pe parcursul desfasurarii urmaririi penale, sa administreze noi probe, cu exceptia cazurilor in care nu mai este posibil acest lucru.

Cercetarea judecatoreasca presupune verificarea probelor administrate in cursul urmaririi penale, readministrarea de noi probe astfel incat judecatorul sa isi formeze convingerea deplina in fundamentarea solutiei pe care o va lua, asupra vinovatiei ori nevinovatiei inculpatului.

Nemijlocirea presupune stabilitatea completului de judecata pe tot parcursul solutionarii cauzei (art. 292 al. (2)).

Schimbarea completului de judecata  poate avea loc doar pana la inceperea dezbaterilor. Dupa inceperea dezbaterilor, orice schimbare intervenita in compunerea completului atrage reluarea de la inceput a dezbaterilor sub sanctiunea nulitatii absolute a hotararii.

Daca la termenul cand au avut loc dezbaterile s-a acordat un nou termen, iar la acest ultim termen instanta, desi in alta compunere decat cea de la termenul precedent, nu a reluat de la inceput dezbaterile, ea a incalcat dispozitiile art. 292 al. (2) si (3), si a pronuntat o hotarare casabila[6].

d. Contradictorialitatea

Asezarea judecatii pe principiul contradictorialitatii implica egalitatea de „arme' intre invinuire si aparare, intre sustinerea pretentiilor civile si combaterea lor, in sensul ca se actioneaza cu aceleasi mijloace procesuale: participarea la judecata, cu dreptul de a face cereri, a ridica exceptii, a pune concluzii, a exercita caile de atac, pe care instanta de judecata le poate admite sau respinge si a adopta propria solutie, constituie aspecte ale contradictorialitatii[7].

Contradictorialitatea implica prezenta partilor la desfasurarea cercetarii judecatoresti si a dezbaterilor.

Acest principiu presupune ca probele administrate in faza de urmarire penala si in faza de judecata sa fie supuse discutiei partilor din proces.

Principiul contradictorialitatii se manifesta atat in etapa cercetarii judecatoresti prin punerea in discutie a partilor, a probelor administrate cat si in etapa dezbaterilor, realizandu-se astfel distinctia intre acuzare si aparare.



1.1.3 Reglementari generale privind judecata

Titlul II al CPP cuprinde reguli comune conform carora se desfasoara activitatea de judecata, indiferent de gradul jurisdictional adica in prima instanta, in apel ori in recurs.

Pentru asigurarea celeritatii solutionarii in mod legal si temeinic a cauzelor deduse judecatii in oricare din aceste etape, instantele de judecata isi exercita atributiile in mod activ, in vederea aflarii adevarului si a realizarii rolului educativ al judecatii (art. 287 al. (1)).

Referitor la rolul activ al organelor judiciare pe care este regǎsit si in dispozitiile art. 4, instanta are obligatia de a administra probe si din oficiu, nu numai la propunerea pǎrtilor sau a procurorului, de a dispune unele masuri si de a informa participatii la proces cu privire la drepturile si obligatiile pe care le au.

De asemenea, instanta de judecata trebuie sa manifeste un rol activ cu privire la existenta faptei, la stabilirea vinovatiei sau nevinovatiei inculpatului, la tragerea la raspundere penala a inculpatului, la stabilirea prejudiciului, la angajarea raspunderii civile si la orice alte aspecte care tin de solutionarea legala si temeinica a cauzei.

Pentru a servi drept temei pentru pronuntarea unei hotarari judecatoresti, probele stranse in cursul urmaririi penale trebuie verificate in cursul cercetarii judecatoresti in mod nemijlocit, oral si contradictoriu, in sedinta publica conform art. 289 si art. 290 CPP.

Numai dupa verificarea acestor probe, inclusiv cu privire la legalitatea obtinerii lor, cu respectarea principiilor oralitatii, contradictorialitatii si publicitatii si dupa administrarea din oficiu sau la cererea partilor a oricaror alte probe necesare aflarii adevarului, instanta poate retine, motivat, care dintre probe exprima adevarul si, pe aceasta baza, sa pronunte solutia ca unicul rezultat impus de probe[8].

Asa cum rezulta din art. 288 CPP, judecata se desfasoara la sediul instantei.

Pentru motive temeinice instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare si in alt loc. Motivele temeinice semnifica acele  ipostaze in care instanta apreciaza ca, in vederea asigurarii rolului educativ al activitatii judiciare penale, procesul poate avea loc, la locul savarsirii faptei, unde ecoul infractiunii este amplificat, ori la locul unde faptuitorul este cunoscut. De asemenea se mai poate avea in vedere necesitatea asigurarii operativitatii procesuale atunci cand exista un numar mare de participanti( martori, parti) a caror aducere la sediul instantei ar intarzia judecata .






1.1.4 Reglementari generale privind pregatirea sedintei de judecata

Potrivit art. 53 din L 304/2004, privind organizarea judiciara, repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu, in sistem informatizat. Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui complet decat in conditiile prevazute de lege.

Aceasta activitate presupune ca, in cauzele in care sunt inculpati arestati preventiv, judecata se face de urgenta si cu precadere (art. 293 CPP).

Judecata se face cu precadere si atunci cand unii dintre inculpati sunt detinuti in alta cauza, in cazul infractiunilor flagrante ori a celor de coruptie.

Potrivit art. 52 al. 1 din L 304/2004 privind organizarea judiciara, colegiile de conducere ale instantelor judecatoresti stabilesc compunerea completelor de judecata la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului.

Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti.

Completul de judecata este prezidat prin rotatie, de unul dintre membrii acestuia.

Cauzele date potrivit legii, in competenta de prima instanta a Judecatoriei, Tribunalului si Curtii de Apel se judeca intr-un complet format dintr-un judecator, apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori iar recursurile in complet format din trei judecatori cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.

Infractiunile prevazute in L 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, precum si orice alte cauze derivate din cele prevazute in aceasta lege se judeca in prima instanta, la judecatorii, tribunale si curti de apel, de complete formate dintr-un singur judecator[10].

In cazul infractiunilor de coruptie savarsite de alte persoane decat cele mentionate in L 78/2000, completele de judecata se constituie potrivit dispozitiilor cu caracter general cuprinse in art. 57 din L 304/2004, modificata si completata prin L 247/2005[11].

In cazul completului format din doi judecatori, daca acestia nu ajung la un acord asupra hotararii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca din nou in complet de divergenta, in conditiile legii.

Completul de divergenta se constituie prin includerea, in completul de judecata, a presedintelui sau a vice-presedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a judecatorului din planificarea de permanenta.

Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in complet format din trei judecatori, in complet de 9 judecatori si in Sectiile Unite in complet format din cel putin trei sferturi din numarul judecatorilor in functie.

Potrivit art. 291 al. 1, judecata poate avea loc numai daca partile sunt legal citate si procedura este indeplinita.

Neprezentarea partilor, legal citate, nu impiedica solutionarea cauzei.

Daca instanta considera ca este necesara prezenta uneia din partile lipsa, poate lua masuri pentru prezentarea acesteia, amanand, in acest scop, judecata.

Daca partea a fost prezenta la un termen, ea nu va mai fi citata pentru termenele ulterioare chiar daca ar lipsi la vreunul dintre aceste termene.

Cand judecata se amana, martorii, expertii si interpretii iau in cunostinta de noul termen de judecata.

Cand judecata ramane in continuare, partile si celelalte persoane care participa la proces nu se mai citeaza.      

Militarii si detinutii sunt citati la fiecare termen.

In cazul in care instanta, in urma deliberarii, repune cauza pe rol in vederea reluarii cercetarii judecatoresti (art. 344 al. (1) CPP), va dispune citarea partilor.

De asemenea, partea va fi citata si atunci cand i se agraveaza situatia in proces.

In cauzele in care desemnarea unui aparator din oficiu este obligatorie, judecatorul cauzei, odata cu fixarea termenului de judecata, ia masuri pentru desemnarea aparatorului (art. 294 al. (1) CPP)[12].

Cand organul judiciar apreciaza ca din anumite motive partea vatamata, partea civila sau partea responsabila civilmente nu si-ar putea face singura apararea, dispune din oficiu sau la cerere luarea masurilor pentru desemnarea unui aparator[13].

Cand inculpatul se afla in stare de detinere, judecatorul cauzei va lua masuri ca acesta sa-si poata exercita dreptul de a lua la cunostinta de actele si lucrarile din dosar in tot cursul judecatii si de a lua contact cu aparatorul sau .





Presedintele completului de judecata are obligatia de a lua masurile necesare pentru ca, la termenul fixat, cauza sa nu fie amanata.

Tot presedintele completului se va ingriji ca lista cauzelor fixate pentru judecata sa fie intocmita si afisata la instanta, spre vedere, cu 24 de ore inaintea termenului de judecata (art. 295 alin. (2) CPP).

La intocmirea listei se va tine seama de data inregistrarii cauzelor la instanta, dandu-se intaietate cauzelor in care sunt detinuti si celor cu privire la care legea prevede ca judecata se face de urgenta.




V. Dongoroz, S. Kahane, A. George, C. Bulai, Nicoleta Iliescu, Rodica Stanoiu, Explicatii teoretice ale CPP. Partea generala, vol. II, ed. Academiei, Bucuresti 1976, pag. 119.

I. Neagu, Drept procesual penal. Tratat, ed. Global Lex, Bucuresti, 2002, pag. 589.

S. Kahane, Drept procesual penal, ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1963, pag. 244.

N. Volonciu, Tratat de procedura penala. Partea speciala, vol II, ed. Paidea, Bucuresti, 1993, pag. 138.

M. Apetrei, Drept procesual penal. Partea speciala, vol II, ed. Oscar Print, Bucuresti, 1999, pag. 243.

G. Theodoru, Tratat de Drept procesual penal, ed. Hamangiu, Bucuresti, 2007, pag. 628.

Gr. Theodoru, Principiile fundamentale ale dreptului procesual penal, pag. 208.

I. Neagu, op. cit., pag. 595.

C. A. Bucuresti, S. a-II-a penala, decizia nr. 911/1997, CPJP 1997, pag. 67 – 68.

G. Theodoru, Tratat . ., pag. 643.


I.C.C.J. s. pen., decizia 5567/28.10.2004, republicata.

Carmen Silvia Paraschiv, Mircea Damaschin, Drept procesual penal - partea speciala, ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2004, pag. 156.

Deciza nr. V din 26.09.2005 pronuntata de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, publicata in M. Of. nr. 123 din 9.02.2006

Art. 57 din L 304/2004 a devenit art. 54 in urma republicarii legii (M.Of. 827 din 13.09.2005).

Al. (1) al art. 294 a fost modificat prin art. I pct. 146 din L. nr. 356/2006, publicata in M.Of., partea I, nr. 677 din 7 august 2006.

Al. (3) al art. 173 a fost modificat prin art. I pct. 101 din L. nr. 356/2006, publicata in M.Of., partea I, nr. 677 din 7 august 2006.


Al. (3) al art. 294 a fost modificat prin art. 1 pct. 146 din L nr. 356/2006, publicata in M.Of., partea I, nr. 677 din 7 august 2006.


loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







loading...


Cauta referat