Izvoarele dreptului securitatii sociale

Izvoarele dreptului securitatii sociale

1. Notiunea de izvoare ale dreptului securitatii sociale

Sursa dreptului securitatii sociale, izvoarele acestuia o constituie totalitatea actelor normative care reglementeaza raporturile juridice de securitate sociala, atat pe planul legislatiei interne, cat si in cel al reglementarilor internationale.

Asa dupa cum rezulta din incercarea de definitie data mai sus, izvoarele dreptului securitatii sociale pot fi impartite in izvoare interne si izvoare internationale.

a. Izvoarele interne ale dreptului securitatii sociale sunt:

- Constitutia, legea fundamentala care este un izvor general de drept, comun tuturor ramurilor de drept.

In art. 34 se precizeaza ca "(1)Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat. (2)Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si sanatatii publice".

"Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.

Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si alte forme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege.

Cetatenii au dreptul si la masuri de asistenta sociala, potrivit legii (art. 47)

"Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor.

Statul acorda alocatii de stat pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori cu handicap." (art. 49 alin. 1 si 2).

In art. 50 al Constitutiei se proclama principiul protectiei persoanelor cu disabilitati, precizandu-se ca: "Persoanele cu handicap se bucura de protectie speciala. Statul asigura realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, de prevenire si de tratament, ale handicapului in vederea participarii efective a persoanelor cu handicap in viata comunitatilor respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor si`` tutorilor".

Dupa cum se  poate constata, dispozitiile redate mai sus au valoare de principii si, pentru a prinde viata, acestea sunt materializate prin diferite acte normative, legi, ordonante de Guvern, hotarari de Guvern, ordine, norme metodologice care si acestea devin izvoare ale dreptului securitatii sociale.

Legile

Potrivit prevederilor constitutionale, reglementarile juridice in domeniul securitatii sociale se fac prin legi organice. In acest sens, in art. 73 alin. 3 lit. "p" din Constitutie se precizeaza ca "Prin lege organica se reglementeaza: . . p) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele si protectia sociala."

In prezent, regimul protectiei sociale in tara noastra este reglementat prin:

Legea nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, modificata si completata ulterior;[1]

Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, titlul VIII - "Asigurarile sociale de sanatate", modificata si completata ulterior;

Legea nr. 19/2000, modificata si completata ulterior;

Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, modificata si completata ulterior;

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor de somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, modificata si completata ulterior;

Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, modificata si completata ulterior;

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, modificata si completata ulterior si altele;

Legea nr. 47/2006 privind sistemul national de asistenta sociala.

Decretele

Multe dintre aceste acte normative au aparut inainte de 1989 si in baza lor s-au nascut unele drepturi privind securitatea sociala, acte normative care, in prezent, sunt abrogate in marea lor majoritate.

Amintim, in acest cadru, Decretul nr. 112/1965 privind acordarea unor drepturi personalului muncitor trimis sa lucreze in tari cu clima greu de suportat; Decretul nr. 217/1977 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a comisiilor de pensii si asigurari sociale si a comisiilor de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca; Decretul nr. 216/1977 privind criteriile si normele de incadrare in gradele de invaliditate si altele, acte normative care au fost abrogate expres prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

Unele acte normative cu putere de lege au fost adoptate in perioada imediat urmatoare anului 1989 de catre organele puterii de stat instaurata la acea data.

Enumeram, spre exemplu: Decretul-lege nr. 70/1990 privind modificarea si completarea unor reglementari referitoare la pensii, asigurari sociale si ocrotiri sociale[2], Decretul-lege nr. 51/1990 privind vechimea in munca a sotiei salariate care isi urmeaza sotul trimis in misiune permanenta in strainatate , ambele acte normative in prezent fiind abrogate prin Legea nr. 19/2000, Decretul nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportati in strainatate ori constituite in prizonieri .

Ordonante si hotarari ale Guvernului

Potrivit prevederilor Constitutiei, art. 115, "Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice . . Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata. Potrivit art. 108 alin. (1) din Constitutie, Guvernul adopta hotarari si ordonante."

Asa dupa cum se poate observa din cele aratate mai sus, ordonantele si hotararile de Guvern pot fi izvoare de drept.

Pentru a fi incluse in izvoarele de dreptul securitatii sociale acestea trebuie sa se refere la relatii sociale privind securitatea sociala.

In acest sens pot fi exemplificate: Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate[5], Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 14/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap ; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii ; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 116/2007, privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Prestatii Sociale .

Hotararile de Guvern se emit in aplicarea legilor. Atunci cand o lege care reglementeaza raporturi juridice privind securitatea sociala precizeaza, in continutul sau, ca anumite reglementari in detaliu a unei prevederi din acea lege se va face printr-o hotarare de Guvern, acea hotarare va fi socotita izvor al dreptului securitatii sociale.

In sensul celor prezentate mai sus exemplificam urmatoarele acte normative:  Hotararea de Guvern nr. 174/2002 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor de somaj si stimularea ocuparii fortei de munca[9]; Hotararea de Guvern nr. 1188/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat .

Ordinele, Instructiunile, Normele metodologice pot fi socotite izvoare ale dreptului securitatii sociale in masura in care ele se refera la aplicarea unor dispozitii legale care reglementeaza raporturi juridice de securitate sociala.

Cu titlu de exemplu redam mai jos cateva din asemenea izvoare ale dreptului securitatii sociale:

Ordinul nr. 85/2002 al presedintelui Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de munca privind aplicarea Procedurii de primire si de solutionare a cererilor de loc de munca[11];

Ordinul nr. 110/2002 al ministrului muncii si solidaritatii sociale pentru aprobarea  Procedurii privind declararea lunara de catre angajator a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj ;

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca[13];

Ordinul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei nr. 525/2004 privind aprobarea formatului si continutului buletinului de calcul al punctajului mediu anual rezultat in urma evaluarii in vederea recalcularii pensiilor.[14]

b) Izvoarele internationale

Normele juridice de drept international privind dreptul securitatii sociale sunt consacrate prin instrumente specifice, cum ar fi tratatele, conventiile, recomandarile etc. In masura in care tara noastra a aderat la aceste instrumente ele devin izvoare pentru dreptul intern.

Aceasta idee isi gaseste materializarea in prevederile art. 11 din Constitutie, potrivit caruia "(1)Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

(2)Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

Exemplificativ, aratam ca Romania, in demersul ei catre lumea civilizata, a ratificat Conventia nr. 24/1927 privind asigurarile in caz de boala in industrie, Conventia nr. 117/1962 privind politica sociala, Conventia nr. 102/1952 privind securitatea sociala, etc., documente elaborate de Organizatia Internationala a Muncii.

Norme internationale cu un continut similar sunt reglementate prin Codul european de securitate sociala si Conventia europeana de securitate sociala, documente elaborate de Consiliul Europei in anii 1964 si, respectiv, 1973.[15]