QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Incetarea capacitatii de folosinta a persoanei fizice








Incetarea capacitatii de folosinta a persoanei fizice

INCETAREA CAPACITATII DE FOLOSINTA A PERSOANEI FIZICE I. Regula incetarii capacitatii de folosinta – moartea persoanei Textul legal care reglementeaza inceputul capacitatii de folosinta a persoanei fizice – art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954 – stabileste si sfarsitul acesteia, in termenii urmatori: „Capacitatea de folosinta incepe de la nasterea persoanei si inceteaza odata cu moartea acesteia”. Pentru declararea judecatoreasca a mortii persoanei fizice, art. 18 din acelasi Decret nr. 31/1954 prevede: „De indata ce hotararea declarativa de moarte a ramas definitiva, cel disparut este socotit ca a murit la data stabilita in hotarare, ca fiind aceea a mortii. Data mortii disparutului se stabileste potrivit cu imprejurarile. In lipsa de indicii indestulatoare, se va stabili ca data a mortii ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea judecatoreasca a mortii. Instanta judecatoreasca va putea rectifica data mortii stabilita potrivit dispozitiilor prezentului articol, daca se va dovedi ca adevarata o alta data”. II. Ipoteze privind stabilirea datei mortii Din chiar enuntarea, de mai sus, a dispozitiilor legale referitoare la data mortii persoanei fizice rezulta ca legiuitorul a avut in vedere, conform realitatilor, doua ipoteze, si anume: - ipoteza mortii constatate fizic, direct (prin examinarea cadavrului) - ipoteza disparutului, a carui moarte nu poate fi constatata direct, fiind necesara declararea judecatoreasca a mortii; este ipoteza mortii declarate pe cale judecatoreasca. Esential de retinut este ca, in ambele ipoteze, data incetarii capacitatii de folosinta a persoanei fizice este aceeasi, ti anume data mortii. Aceasta data este inscrisa in actul de stare civila care este actul de deces, pe baza si in conformitate cu care se elibereaza certificatul de deces. In aceste acte de stare civila, o rubrica speciala este destinata tocmai datei mortii: an, luna, zi. Ceea ce difera, in cele doua ipoteze de mai sus, este modul in care se ajunge la completarea rubricii mentionate, si anume: - in ipoteza mortii fizice constatate, completarea datei mortii se face fie pe baza datei trecute in actul medical constatator al mortii (cand un asemenea act a fost intocmit de personalul medical), fie pe baza declaratiei facute de persoana care anunta, la starea civila, decesul persoanei (cand, deci, nu s-a intocmit un certificat constatator al mortii de catre medici); - in ipoteza mortii declarate judecatoreste, completarea datei mortii, in actul de stare civila – actul de deces, se face pe baza hotararii judecatoresti declarative de moarte, ramase definitive si irevocabile, in sensul ca data mortii, din aceasta hotarare, este trecuta in rubrica corespunzatoare din actul de stare civila. III. Declararea judecatoreasca a mortii Declararea judecatoreasca a mortii – precedata sau nu de declararea disparitiei – este reglementata atat prin norme de drept substantial ori material – art. 16-21 din Decretul nr. 31/1954 – cat si prin norme de drept procesual – art. 36-43 din Decretul 32/1954. 1) Notiune, justificare si feluri Expresia „declararea judecatoreasca a mortii” este folosita in doua sensuri. Intr-un prim inteles, expresia desemneaza institutia juridica avand aceasta denumire si cuprinde ansamblul normelor mentionate mai sus. In esenta, institutia declararii judecatoresti a mortii este justificata de nevoia, social-juridica, a clarificarii situatiei persoanei disparute, despre care nu se mai stie daca este sau nu in viata. Intr-o asemenea clarificare este interesata societatea insasi, dar sunt interesate si persoanele cu care cel disparut se afla in raporturi de familie, precum si in raporturi civile (creditorii, mostenitorii). Iesirea din starea de incertitudine ce planeaza asupra disparutului presupune declansarea mecanismului juridic al declararii judecatoresti a mortii. In stabilirea felurilor declararii judecatoresti a mortii trebuie pornit de la prevederile art. 16 din Decretul nr. 31/1954: „Cel care lipseste de la domiciliul sau poate fi declarat disparut prin hotarare judecatoreasca, putandu-se institui curatele, daca a trecut un an de la data ultimilor stiri din care rezulta ca era in viata. Cel astfel declarat disparut poate fi declarat mort, de asemenea prin hotarare judecatoreasca daca de la data ultimelor stiri din care rezulta ca era in viata au trecut patru ani. Declararea mortii nu poate fi insa hotarata mai inainte de implinirea unui termen de sase luni de la data afisarilor extrasului de pe hotararea prin care s-a declarat disparitia. Cel disparut in cursul unor fapte de razboi, intr-un accident de cale ferata, intr-un naufragiu sau intr-o alta imprejurare asemanatoare care indreptateste a se presupune decesul, poate fi declarat mort, fara a se mai declara in prealabil disparitia sa, daca a trecut cel putin un an de la data imprejurarii in care a avut loc disparitia ”. Din continutul acestui articol deducem existenta a doua feluri de situatii in care intervine declararea judecatoreasca a mortii, si anume: - declararea judecatoreasca a mortii precedata de declararea judecatoreasca a disparitiei; aceasta este situatia-regula; - declararea judecatoreasca a mortii neprecedata de declararea disparitiei, in cazuri exceptionale; aceasta este situatia-exceptie. Trebuie subliniat ca, de lege lata, sub aspect material, cererile privind declararea disparitiei si a mortii se solutioneaza in prima instanta de tribunale; de asemenea se face distinctia intre hotarari definitive nesusceptibile de apel si hotarari irevocabile nesusceptibile de recurs. 2) Declararea judecatoreasca a disparitiei a) Conditia de fond a declararii disparitiei Conditia de fond necesara pentru declararea disparitiei este ca de la data ultimilor stiri din care rezulta ca persoana era in viata sa fi trecut un an. Ea rezulta, cu claritate, din redactarea art.16 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954: „Cel care lipseste de la domiciliul sau poate fi declarat disparut prin hotarare judecatoreasca, putandu-se institui curatela, daca a trecut un an de la data ultimilor stiri din care rezulta ca era in viata”. In intelegerea acestei conditii este necesar de subliniat ca, nu orice lipsa de la domiciliul persoanei, prin ea insasi, justifica, automat, trecerea la declararea judecatoreasca a disparitiei, ci e necesar sa fie vorba de o lipsa calificata de la domiciliu sub dublu aspect: pe de o parte, ea trebuie sa aiba o durata minima de un an si, pe de alta parte, aceasta lipsa sa faca sa existe incertitudine asupra existentei in viata a persoanei. Data ultimilor stiri din care rezulta ca persoana era in viata. Art. 16 alin. 1 prevede ca termenul de un an se calculeaza de la data ultimilor stiri din care rezulta ca era in viata. Cum se stabileste aceasta data? Raspunsul la intrebare presupune distingerea a doua ipoteze, si anume: - cea in care exista probe (inscrisuri, martori) din care rezulta, cu certitudine, care este ziua ultimilor stiri; pe baza probelor existente se stabileste o anumita zi, ca fiind data ultimilor stiri.








Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }