QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Incetarea contractului de mandat








INCETAREA CONTRACTULUI DE MANDAT



1. Cauzele speciale de incetare a contractului de mandat

1.1 Revocarea mandatarului





Potrivit articolului 1553 C. civ. „mandantul poate, cand voieste, revoca mandatul si constrange, la caz, pe mandatar de a-i remite inscrisul de imputernicire”. Aceasta dispozitie a fost explicata in literatura juridica prin faptul ca mandatul se presupune a fi dat in interesul mandantului, el putand aprecia in ce masura interesele sale sunt aparate in mod corespunzator, iar pe de alta parte caracterul intuitu personae al contractului, din care decurge faptul ca, o persoana nu poate fi constransa sa isi incredinteze afacerile in mainile unei persoane in care si-a pierdut increderea. Pentru revocarea mandatului se cere ca mandatarul sa aiba aceeasi capacitate juridica ca si cea solicitata pentru conferirea mandatului.

Mandantul are posibilitatea de a revoca unilateral contractul indiferent daca acesta a fost incheiat cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Potrivit art. 1553 C. civ. mandantul are la dispozitie si o actiune in justitie in cazul in care mandatarul refuza sa predea procura primita.

In literatura juridica s-a pus in discutie posibilitatea mandantului de a revoca unilateral contractul de mandat in cazul in care a fost stipulata o clauza de irevocabilitate. Unii autori au sustinut ca mandatarul poate revoca mandatul chiar si in aceasta ipoteza, fara a avea obligatia de a proba vreo culpa a mandatarului. Intr-o alta opinie, s-a sustinut ca partile pot conveni in contractul de mandat ca acesta sa fie irevocabil sau sa fie irevocabil un anumit termen. In acelasi sens, s-a aratat ca revocabilitatea este de natura si nu de esenta mandatului, partile contractante avand posibilitatea de a introduce o clauza de irevocabilitate. Scopul acestei clauze este considerat a fi evitarea abuzului de exercitare a revocarii mandatului in momente inoportune, in acest sens, se da ca exemplu, cazul in care mandatarul a intreprins actiuni de executare.

In cazul in care mai multi mandanti au numit un mandatar comun, acesta va putea fi revocat doar prin consimtamantul tuturor mandantilor. In literatura a fost exprimata si parerea ca fiecare mandant are posibilitatea de a revoca oricand mandatul, dar numai pentru partea sa, consimtamantul tuturor mandantilor fiind cerut doar in cazul indivizibilitatii afacerii.

In doctrina, parerile sunt impartite si in ceea ce priveste revocabilitatea mandatului in interes comun. Astfel, unii autori arata ca, in cazul in care mandatul a fost incheiat atat in interesul mandantului, cat si a mandatarului, revocarea nu mai este posibila de catre mandant. Argumentul invocat in sustinerea acestei opinii a fost faptul ca textele din Codul civil care reglementeaza revocarea (art. 1553-1556), au fost elaborate in vederea contractului unilateral si esentialmente gratuit incheiat in avantajul exclusiv al mandantului, excluzand deci, mandatul in interes comun.

Pe de alta parte revocabilitatea mandatului in interes comun a fost sustinuta, avandu-se in vedere faptul ca art. 1553 C. civ. deroga de la principiul fortei obligatorii a contractului, permitand revocarea unilaterala a mandatului indiferent de felul acestuia; iar acolo unde legea nu distinge, nici noi nu avem dreptul sa facem aceasta distinctie. Totusi in acest caz, daca mandantul nu si-a rezervat facultatea de revocare unilaterala, va fi obligat la despagubiri, daca nu justifica o cauza straina exoneratoare sau culpa mandatarului care il determina sa revoce mandatul.

In functie de forma in care are loc revocarea mandatarului, aceasta poate fi expresa si tacita. Revocarea expresa nu este supusa vreunei forme speciale dar manifestarea de vointa trebuie sa fie neindoielnica. In practica, revocarea se face in scris, iar daca partea incunostintata refuza sa dea o dovada de primire, ea trebuie sa fie expediata prin scrisoare recomandata sau facuta prin executor judecatoresc.

In ceea ce priveste revocarea tacita, aceasta rezulta din imprejurari care exprima neindoielnic hotararea mandantului. Spre exemplu sunt considerate cazuri de revocare tacita, blocarea contului din care mandatarul urma sa efectueze plata, catre un creditor al mandantului, sau indeplinirea de catre mandant a actului juridic ce forma obiectul imputernicirii, de asemenea in literatura juridica s-a considerat ca este revocare tacita si nu expresa introducerea unei actiuni de partaj de catre mandant, in cazul mandatului dat coindivizarului pentru vanzarea unui imobil.

1.2 Renuntarea mandatarului la mandat






Daca mandantul poate revoca mandatul, mandatarul, la randul sau, poate renunta la mandat, cu conditia ca renuntarea sa fie notificata mandantului. Conditia notificarii este necesara pentru ca mandantul sa poata numi un alt mandatar care sa se ocupe de afacerile sale. Spre deosebire de revocare care poate fi data fie in forma expresa, fie in forma tacita, renuntarea mandatarului trebuie sa fie tot timpul expresa.

Intrucat posibilitatea renuntarii mandatarului la mandat este prevazuta printr-o dispozitie imperativa, ea nu poate fi inlaturata prin acordul de vointa al partilor, ele putand doar stabili un termen de preaviz. Potrivit art. 1556 alin. 2 C. civ. daca din faptul renuntarii rezulta pentru mandant o paguba, mandatarul este obligat sa o repare, afara de cazul in care continuarea mandatului i-ar pricinui lui insusi o dauna insemnata. In literatura juridica s-a facut si mentiunea ca mandatarul nu poate renunta le mandat daca aceasta renuntare cauzeaza o paguba mai mare mandantului, decat cea pe care ar suferi-o mandatarul daca ar executa mandatul. In acest caz, mandatarul va avea numai dreptul de a cere de la mandant despagubiri. Intr-o opinie contrara exprimata in literatura, s-a aratat ca nu intotdeauna prejudiciul suferit de catre mandatar este evaluabil in bani, iar pe de alta parte mandatarul nu va putea fi despagubit in cazul insolvabilitatii mandantului.

Avand in vedere ca legea nu face nici o distinctie mandatarul va putea denunta unilateral contractul atat in cazul unui mandat cu titlu gratuit cat si in cazul unui mandat oneros. Avand in vedere ca in cazul stipularii unei remuneratii pentru mandatar, contractul devine sinalagmatic, unii autori au sustinut opinia ca mandatarul, in acest caz nu va avea posibilitatea de a renunta la mandat.

Se considera de asemenea ca daca partile au convenit ca mandatul sa inceteze prin moartea mandantului sau mandatarului, renuntarea nu va mai fi posibila. In opinia majoritara insa se arata ca mandatarul va putea renunta la mandat fara a se face distinctie dupa cum mandatul era pe durata determinata  sau nedeterminata, dar se mentioneaza ca ar fi preferabil ca partile sa stipuleze un termen de preaviz.


1.3 Moartea, Interdictia, insolvabilitatea sl falimentul mandantului sau mandatarului



Avand un caracter intuitu personae, contractul de mandat inceteaza prin moartea uneia din parti (art. 1552 pct. 3 C. civ.). Aceasta este insa o dispozitie supletiva si nu imperativa astfel ca partile pot deroga, stipuland in contract continuarea mandatului si dupa decesul uneia din parti, succesorii avand posibilitatea denuntarii unilaterale a contractului.

In cazul decesului mandatarului, mostenitorii acestuia trebuie sa-l instiinteze pe mandant si pana atunci sa continue indeplinirea mandatului, efectuand actele necesare apararii intereselor acestuia (art. 1559 C. civ.). In literatura juridica mai veche se arata ca pentru a fi posibila indeplinirea acestei obligatii trebuie intrunite trei conditii: ca mostenitorii sa cunoasca pe mandant si sa aiba cunostinta de mandat; mostenitorii sa cunoasca domiciliul sau resedinta mandantului, iar a treia conditie vizeaza capacitatea mostenitorilor, care trebuie sa fie capabili pentru a accepta mandatul.

Daca mai multi mandatari au fost insarcinati sa incheie acelasi act juridic, moartea unuia dintre ei atrage incetarea contractului numai daca o asemenea consecinta ar fi stipulata expres  ori cand obiectul mandatului nu putea fi indeplinit decat cu participarea personala a mandatarului decedat.





In cazul in care, conform dispozitiilor contractului de mandat, mandatatul avea posibilitatea de a-si substitui un tert, acesta din urma are obligatia de a continua executarea mandatului pentru a nu fi prejudiciate interesele mandantului.

In caz de deces al mandantului, mandatarul este tinut sa termine operatiunea daca intarzierea ar provoca pagube mostenitorilor mandantului (art. 1539 alin. 2 C. civ.). Daca mandatarul incheie acte juridice cu tertii in numele si pe seama mandantului fara a cunoaste faptul mortii acestuia, obligatiile contractate cu tertii de buna credinta sunt valabile (art. 1557 C. civ.).

In ipoteza unei pluralitati de mandanti, moartea unuia dintre ei produce efecte diferite dupa cum mandatul e divizibil sau indivizibil. Astfel, daca mandatul e divizibil, el va inceta doar in ceea ce priveste partea mandantului decedat, daca mandatul este indivizibil, moartea unuia dintre mandanti atrage incetarea intregului mandat.

Dupa moartea mandantului, obligatia mandatarului de a da socoteala se executa fata de mostenitorii defunctului. De exemplu, daca in baza unei clauze de imputernicire (procura) mandatarul a ridicat (in timpul vietii titularului) sume de bani din depunerile facute de defunct la CEC sau la alta unitate bancara, el este obligat sa dea socoteala mostenitorilor, daca nu dovedeste ca mandatul a fost dublat de un act juridic care anihileaza obligatia de a da socoteala (de exemplu, donatie).

2 Efectele incetarii contractului de mandat


Indiferent de cauza de incetare, mandatarul este obligat sa restituie mandantului procura primita si sa-i restituie toate actele sau bunurile pe care le-a primit in momentul incheierii sau pe parcursul executarii mandatului. In cazul mortii mandatarului, aceeasi obligatie revine mostenitorilor acestuia.

Dupa incetarea mandatului, mandatarul nu mai poate actiona in numele si pe seama mandantului, cu exceptia prevazuta  in alin. 2 art. 1539 C. civ. (cand neexecutarea mandatului intr-un anume interval de timp ar cauza prejudicii succesorilor mandantului, mandatarul este obligat sa continue afacerea inceputa).

In caz de moarte a mandatarului, obligatia de a da socoteala de indeplinirea mandatului urmeaza a fi executata de catre succesorii mandatarului. Daca mandatul inceteaza din cauza decesului mandantului, obligatia de a da socoteala se executa fata de mostenitorii defunctului.

In cazul cand mandatarul nu a cunoscut incetarea mandatului (in ipoteza mortii mandantului sau al numirii unui alt mandatar) actele incheiate de el sunt valabile si executorii in privinta tertilor de buna-credinta (art. 1557-1558 C. civ.).

Literatura si jurisprudenta au recunoscut unanim ca valabile si opozabile mandantului contractele incheiate cu tertii de buna-credinta, in conditiile mandatului aparent, chiar daca mandatarul ar fi cunoscut cauza de incetare a mandatului (art. 1554 combinat cu art. 1558 C. civ.), mandantul suportand consecintele daca n-a stiut sa incredinteze puterea de reprezentare unei persoane demne de aceasta incredere (culpa in eligendo).



loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }