Dreptul in sistemul normativ social. Norma juridica.

Cea de-a patra prelegere isi porpune sa clarifice problematica relatiei dintre drept si sistemul normativ social, precum si cea legata de conceptul de norma juridica.

Obiective:

La sfarsitul acestei prelegeri, studentul va putea:

sa coreleze si sa aplice informatiile dobandite cu privire la sistemul normativ social, la chestiuni practice;

sa identifice problematica normei juridice;

sa prezinte aplicabilitatea practica a acestor categorii ale stiintei dreptului.

Dreptul in sistemul normativ

In aceasta sectiune a prelegerii se va analiza relatia existenta intre drept si sistemul normelor sociale.

Definitia normei sociale: Element de reglare a comportamentului social.

Sistemul normelor sociale. Este alcatuit din norme etice, obisnuielnice, tehnice, politice, religioase, juridice.

1. Corelatii intre norma juridica si cea etica:

- teoria juridica a considerat dreptul si morala strans legate intre ele, apreciind cand dreptul ca un minim de morala, cand o ordine de drept fara morala (pozitivismul juridic);

- curentele sociologice se plaseaza intre aceste orientari -specificitatea curentelor sociologice consta in aceea ca ele recunosc si explica prezenta spontana a dreptului in viata sociala, ca urmare a presiunii unor factori sociali - politici si ideologici.

2. Corelatii intre norma juridica si cea a obiceiului

- obiceiul este o regula de conduita statornicita in cadrul convietuirii umane, printr-un uz indelungat. Aplicarea sa se realizeaza indeosebi prin consensul membrilor colectivitatii (grupului), potrivit cu credinta in justetea reglementarii sale.

3. Corelatii intre norma juridica si cea tehnica

- este vizibila mai ales prin nerespectarea in procesul economic a normelor impuse.

Norma juridica

A. Caracteristici ale normei juridice:

caracter general si impersonal;

- caracter tipic;

- implica un raport intersubiectiv;

- este obligatorie.

B. Definitia normei juridice

Norma juridica este o regula generala si obligatorie de conduita, al carei scop este acela de a asigura ordinea sociala, regula ce poate fi adusa la indeplinire pe cale statala, in caz de nevoie prin constrangere.

C. Structura normei juridice

a) din punct de vedere logic - structura logico-juridica constituie partea statica, interna si stabila a normei.

• Ipoteza desemneaza imprejurarile in care norma juridica intra in actiune.
• Dispozitia este miezul normei juridice, in care sunt cuprinse drepturile si obligatiile subiectelor participante la raporturile sociale, conduita acestora.
• Sanctiunea contine urmarile nefavorabile care survin in conditiile nerespectarii dispozitiei.

b) din punct de vedere tehnic-legislativ - structura tehnico-legislativa reprezinta partea flexibila a normei (constructia tehnica a normei juridice de catre legiuitor).

D. Clasificarea normelor juridice

1. Criteriul ramurii de drept - cel al obiectului reglementarii juridice si al metodelor de reglementare.

2. Criteriul fortei juridice a actului normativ - actele normative sunt exprimate in legi, decrete, hotarari guvernamentale, ordonante, fiecare cu o forta juridica specifica.

3. Criteriul structurii logice - din acest punct de vedere, normele juridice pot fi:

- complete - cele in care sunt cuprinse toate partile constitutive (ipoteza, dispozitie, sanctiune);

- incomplete -acestea sunt clasificate ca norme de trimitere si norme in alb.

4. Criteriul sferei de aplicare - din acest punct de vedere, normele juridice sunt generale, speciale si de exceptie.

5. Criteriul gradului si intensitatii incidentei - normele principii si normele cardinale sunt distinse dupa acest criteriu.

6. Criteriul modului de reglementare a conduitei: onerative, prohibitive, permisive - ele trimit la reglementarea comportamentelor sociale si juridice.

7. Normele organizatorice - normele care privesc organizarea institutiilor si a organismelor sociale.

8. Normele punitive si normele stimulative sunt analizate si de sociologia juridica, cuprinzand sanctiuni negative si pozitive.

A.  Actiunea normei juridice

Ea se poate analiza:

a. in timp.

Exista trei momente care intereseaza:

1) intrarea in vigoare a normei juridice;

2) actiunea normei - exceptiile de la principiul neretroactivitatii normei juridice;

3) iesirea din vigoare a normei juridice.

b. in spatiu si asupra persoanelor -  exceptia extrateritorialitatii.

► norma sociala si norma juridica

► dreptul in sistemul normativ social

► dreptul si morala

►caracteristicile normei juridice

►definitia normei juridice

►structura normei juridice

►clasificarea normelor juridice

►actiunea normei juridice

norma sociala

norma juridica

sistem al normelor juridice

structura

sanctiune

permisiune

dispozitie

retroactivitate

a) Obligatorie:

N.Popa, Teoria generala a dreptului

M. Djuvara, Teoria generala a dreptului (Enciclopedie juridica), Ed. All, Bucuresti, 1995

Eugeniu Sperantia, Introducere in filosofia dreptului, Cluj-Napoca, 1940

Dan Ciobanu, Introducere in studiul dreptului, Bucuresti, 1991

I.Ceterchi, I.Craiovan, Introducere in Teoria generala a dreptului, Bucuresti, 1992.

b) Facultativa:

Jean-Louis Bergel, Théorie générale du droit, Paris, 1985

Giorgio del Vecchio, Lectii de filosofie juridica, Ed.Europa Nova, Bucuresti, 1995.