QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Competenta instantelor judecatoresti








Competenta instantelor judecatoresti


Definitie= capacitatea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau altui organ jurisdictional de-a solutiona un anumit litigiul.  Articolul 123 alin. 1 din Constitutie – justitia se realizeaza prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite prin lege. Legea de organizare judecatoreasca nr.304/2004 articolul 3- competenta siu procedura judiciara sunt stabilite de lege.

Clasificarea normelor de competenta

a.Dupa modul in care se stabilesc sfera organelor de jurisdictie daca delimitarea se face prin raportare din sisteme diferite sau organe din acelasi sistem, avem:




_ norme de competenta generala- vizeaza delimitarea sferei de activitate a unei categorii de organe de jurisdictie fata de celelalte organe ale statului;

_ norme de competenta jurisdictionala- vizeaza delimitarea sferei de activitate intre organele apartinand aceluiasi organ de jurisdictie;Delimitarea competentei intre organele judecatoresti de grad diferit sau de acelasi grad:

delimitarea competentei materiala vizeaza stabilirea competentei pe plan vertical intre acelasi tip de organe de jurisdictie(judecatorie, tribunal, curte de apel);

delimitarea competenta teritoriala vizeaza stabilirea competentei pe plan orizontal intre organe de jurisdictie de acelasi grad;

articolul 151 codul de procedura civila

b.Dupa caracterul imperativ sau dispozitiv al normei care reglementeaza competenta, deosebim competenta absoluta si relativa

Competenta generala si materiala in toate cazurile sunt reglementate prin norme care au caracter imperativ.

Competanta teritoriala – in principiu are caracter relativ dar in unele cazuri e absoluta. Ex. – competenta teritoriala exclusiva sau exceptionala.


Competenta generala = delimiteaza activitatea instantelor judecatoresti de atributiile altor autoritati statale sau nestatale; pentru ca o alta autoritate statala sa aiba competenta de a solutioneze o cauza civila este necesara o dispozitie expresa a legii care sa-i confere atare atributii.

a.Competenta de exercitare a controlului constitutionalitatii legilor-Curtea Constitutionala asigura controlul constitutionalitatii legilor, a regulamentelor Parlamanetului si a ordonantelor Guvernului potrivit art.2al.1 din Lg. nr.47/1992. Curtea Constitutionala realizeaza o veritabila jurisdictie speciala.

Ea este circumscrisa la exercitarea unui control asupra:

-constitutionalitatii legilor inainte de promulgare (control a priori);

-asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului;

-hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor;

-hotarareste asupra contestatiilor privind constitutionalitatea unui patid politic;

Jurisdictia constitutionala are un obiect cu totul particularizat in raport cu atributiile obisnuite ale instantelor judecatoresti.

Deciziile curtii nu pot fi cenzurate de instantele judecatoresti de drept comun.

b.Competenta organelor arbitrale-Codul de procedura civila contine un titlu special intitulat ,,Despre arbitraj” si instituie principiul potrivit cu care orice persoana poate conveni la solutionarea unui litigiu patrimonial pe calea arbitrajului.In masura existentei unei astfel de conventii jurisdictia de solutionare a litigiului revine tribunalului arbitral.Principalul criteriul de delimitare a competentei intre instantele judecatoresti si organele arbitrale il reprezinta existent sau inexistenta unei conventii de arbitraj.

c.Competenta in procesele funciare

Procesele funciare sunt de competenta instantelor judecatoresti.Totusi Lg. nr.18/1991  privind fondul funciar a atribuit unele competente si altor organe decat instantele judecatoresti.

Astfel, potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, in scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor indreptatiti si eliberarii titlurilor de proprietate s-au constituit, la nivelul fiecarei comune, oras sau municipiu, comisii conduse de primari.Comisiile mentionate, infiintate prin ordinul  prefectului functioneaza sub indrumarea unei comisii judetene condusa de prefect. Comisiile judetene sunt competente sa solutioneze contestatiile si sa valideze ori sa invalideze masurile stabilite de comisiile subordonate.Hotararile pronuntate de comisiile judetene pot fi controlate, sub aspectul legalitatii si temeiniciei lor, pe calea procedurala a plangerii la judecatoria in a carui raza teritoriala este situate terenul, in termen de 30 de zile de la data la care a luat cunostinta de solutia data de comisia judeteana

d.Competenta in cazul litigiilor de munca -Desi conflictele si litigile de munca sunt de competenta instantelor judecatoresti, exista in diferite materii organe specializate de jurisdictie disciplinara. Exemplu Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste si rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor.Impotriva hotararilor pronuntate de catre Consiliul Superior al Magistraturii in materie disciplinara se poate face recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

e.Competenta in alte materii

In legislatia noastra exista o mare diversitate de atributii care sunt conferite de lege altor organe decat instantele judecatoresti. Asa este cazul  in materie contraventionala, vamala, fiscala, in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala, in materie de expropriere, in materie electorala etc. In majoritatea cazurilor, legiuitorul consacra si dreptul de a accede, prin intermediul mijlocului procedural al plangerii sau al contestatiei, la o instanta judecatoreasca.


Competenta materiala = acea forma a competentei prin care se delimiteaza, pe linie verticala, sfera de activitate a diferitelor categorii de instante care fac parte din sistemul nostru judiciar. Norme de competenta materiala se intalnesc atat in Codul de procedura civila, cat si in Legea de organizare judiciara.


Competenta materiala a Judecatoriei

In prima instanta, toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante;

Plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiilor publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege;

In orice alte materii date prin lege in competenta lor.


Judecatoria are plenitudine de jurisdictie in prima instanta.  In consecinta toate celelalte instante au o jurisdictie de exceptie , in sensul ca ele pot solutiona cauze civile in prima instanta numai in temeiul unor dispozitii legale care sa le atribuie in mod expres o atare competenta.


Art 1Cproc. civ. admite doua categorii de exceptii de la regula plenitudinii de jurisdictie.

O prima exceptie se refera la cauzele ,,date prin lege in competenta altor instante”. In acest sens, insusi Codul de procedura civila atribuie o competenta de fond – ca exceptie – tribunalelor si curtilor de apel.

A doua categorie de exceptii are ca obiect atributiile jurisdictionale conferite de lege ,, autoritatilor administratiei publice” sau altor ,, organe”.

Potrivit art. 1 pct. 2 C.proc. civ. judecatoriile sunt competente sa solutioneze si ,, plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate”.Termenul de ,,plangere” trebuie folosit intr-un sens larg, adica in sensul ca include in continutul sau si orice alt mijloc procedural prin care se urmareste infaptuirea unui control judecatoresc, exercitat in conditiile legii. Termenul de hotarare folosit in acelasi text trebuie interpretat si el intr-un sens generic anume in sensul ca el se refera la orice alt act jurisdictional, indiferent de denumirea sa ( decizie, dispozitie etc.).


Potrivit art.1 pct. 3 C.proc. civ. judecatoriile judeca si ,, in orice alte materii date prin lege in competenta lor”. Aceasta competenta diversa este atrasa doar in temeiul unei dispozitii legale exprese. In aceasta privinta se poate constata ca atare dispozitiuni se regasesc chiar in Codul de procedura civila dar si in unele reglementari speciale, de exemplu:

- cererile pentru asigurarea dovezilor(art. 236 C.proc. civ.);

- cererile de indreptare a erorilor material strecurate in propriile hotarari ( art. 281 C.proc. civ.);

- cererile pentru completarea hotararii pronuntate ( art. 2811  C. proc.civ.);





- contestatiile la executare, in toate situatiile in care judecatoria a solutionat cauza in prima instanta si cand potrivit legii aceasta este instanta de executare;

Mentionam cu titlu exemplificativ si unele prevederi din legi speciale si care confera judecatoriilor competenta de a solutiona urmatoarele litigii:

litigiile prevazute in legea locuintei (art. 61 din Legea 114/1996);

- solutionarea cererilor privitoare la inregistrarea asociatiilor si fundatiilor.



Competenta materiala a tribunalului:

Tribunalul judeca in prima instanta:

Procese – cereri in materie comerciala a caror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei (inclusiv) precum si cereri – procese in aceasta materie al carui obiect nu este evaluat in bani.

Procese – cereri in materie civila a carui obiect are o valoare de peste 5 miliarde lei cu exceptia :imparteala judiciara, materie succesorala, cererile neevaluabile in bani si a cererilor in materie de fond funciar;

Conflictele de munca cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante.

Procese – cereri in materie de contencios administrativ in afara de cele date in competenta Curtii de Apel;

Procese – cereri in materie de creatie intelectuala si proprietate industriala;

Procese – cereri in materie de expropriere;

Cereri pentru incuvintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei;

Repararea prejudiciilor cauzate de erori judiciare in procesele penale;

Recunoasterea – incuvintarea executarii hotararilor date in tarile straine.

Tribunalul ca instanta de apel:

- judeca apelurile pronuntate de judecatorii in prima instanta.

Tribunalul ca instanta de recurs:

-judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii care potrivit legii nu sunt supuse apelului.


alte situati date prin lege in competenta lor.


Competenta materiala a Curtii de Apel


Judeca in prima instanta:

- cereri – procese in materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale.

Ca instanta de apel:

- judeca apelurile pronuntate de tribunalul in prima instanta

Ca instanta de recurs:

- recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunalul in apel, sau hotararile pronuntate in prima instanta de tribunalul care potrivit legii nu sunt supuse apelului precum si alte cauze prevazute de lege.


-in orice alte materii date prin lege in competenta lor.


Curtea Suprema de Justitie

Judeca recursurile declarate impotriva Curtii de Apel si a altor hotarari in cazurile prevazute de lege.

recursurile in interesul legii


in orice alte materii date prin lege in competenta lor.


Reguli de aplicare a competentei dupa criteriul valoric(a se vede art.2 lit a si bC.pr.civ.):

-momentul care intereseaza in stabilirea valorii obiectului pricinii este acela al sesizarii instantei-art.181C.pr.civ.;

-daca reclamantul isi modifica cererea de chemare in judecata in conditiile art.132C.pr.civ competenta este cea dupa valoarea indicata, cu exceptia cazului in care restrangerea se datoeaza ca urmare a executarii partiale a obligatiei;

-dacamai multi reclamanti formuleaza o cerere unica de chemare in judecata a unui paat, dar in baza unor arporturi distincte, petentiile nu se cumuleaza ca valoare, competenta nefiind fizatain raport de vaolarea totala ci in functie de fiecare raport in parte.

-stabilirea competentei dupa valoare nu face inaoplicabile dispozitiile art.17C.pr.civ; are influenta doar valoarea capatului principal

Competenta teritoriala a instantelor judecatoresti-vizeaza delimitarea teritoriala

Are urmatoarele sfere competenta teritoriala de drept comun

-competenta teritoriala alternativa sau facultativa

-competenta teritoriala exclusiva

-competenta absoluta si relativa

Competenta teritoriala de drept comun

Regula-art.5 C.pr.civ.– cererea se face la domiciliul paratului. Cat timp procesul nu a fost judecat se prezuma ca nu are nici o obligatie fata de reclamant.

Cand paratul nu are domiciliul cunoscut – cererea se face la instanta domiciliului reclamantului.

Daca paratul are domiciliul in strainatate – cererea se face la instanta resedintei din tara, daca nu are resedinta in tara – la instanta de la domiciliul reclamantului dar numai daca domiciliul paratului din strainatate nu e cunoscut.

Ori de cate ori paratul care are un domiciliul cunoscut in strainatate citarea se face la acel domiciliu, potrivit dispozitiilor legale existente.


Exceptiile:

a.Competenta teritoriala alternativa sau facultativa

-Este atunci cand legea stabileste 2 sau mai multe instante deopotriva competente pentru solutionarea unor pricini, iar reclamantul are alegerea intre instantele respective;

-Insa alegerea odata facuta nu mai poate fi schimbata –art.12C.pr.civ.

Situatii :

paratul in afara de domiciliul sau are o indeletnicire profesionala, ori una sau mai multe asezari agricole, comert, industrie – cererea se poate face si la instanta acelor asezari sau indeletniciri, dar numai pentru obligatii patrimoniale care sunt nascute sau urmeaza se se execute in acel loc.

cererea impotriva unei persoane juridice de drept privat cererea trebuie facuta la instanta sediului principal, sau unde are loc reprezentarea dar numai pentru obligatiile ce urmeaza a fi exercitate in acel loc sau care izvorasc din actele incheiate prin reprezentant.

cererea impotriva unei asociatii sau societati fara personalitate juridica se face la instanta domiciliului persoanei careia potrivit intelegerii dintre asociati i s-a incredintat presedentia, in lipsa unei asemenea persoane la instanta de la domiciliul oricaruia dintre asociati.

cererile privitoare la executarea, anularea, rezilierea  unui contract – instanta locului prevazut in contract pentru executarea fie chiar si in parte a obligatiilor.

cererile ce izvorasc dint-un raport de locatiune a unui imobil in actiunea in prestatie tabulara, instanta locului unde se afla imobilul.





cererile ce izvorasc din cambie sau bilet la ordin, instanta locului de plata.

cererile privitoare la obligatiile comerciale – instanta locului unde a luat nastere contractul sau a locului platii.

cererile izvorate dintr-un contract de transport – instanta locului de plecare sau de sosire sau la domiciliul paratului.

cererile facute de ascendenti – descendenti pentru pensie de intretinere – instanta de la domiciliul reclamantului.

cererile care izvorasc dintr-un fapt ilicit – instanta de la locul savarsiri faptei.

in materie de asigurare – cererile privitoare la despagubiri se face si la instanta in circumscriptia careia se afla domiciliul asiguratorului, bunurile asiguratorii sau locul unde se afla accidentul.

in cazul coparticipari pasive – mai multi parati – cererea se poate face la oricare dintre instantele de la domiciliul paratilor.

b.Competenta teritoriala exclusiva

- prin derogare de la regula prevazuta in art5 privitor la competenta teritoriala de drept comun – stabilirea competentei teritoriale exclusive – o alta instanta decat cea de la domiciliul paratului.

_Cererile privitoare la bunurile imobile care se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla acel imobil –  articolul 13 alin. 1 Codul de procedura civila.

Aceasta dispozitie vizeaza numai actiunile reale imobiliare nu si actiunile personale. Importanta-poate sa asigure o judecata in conditii mai bune daca se adminsireaza probe.

Cand imobilul e situat in circumscriptia mai multor instante – cererea se face la cea de la domiciliul paratului daca acesta se afla la una din circumscriptii, in caz contrar cererea poate fi introdusa la oricare din instantele unde se afla imobilul in litigiul.

_Competenta instantei de la ultimul domiciliu al celui decedat- pentru cererile referitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare, a cererilor  privitoare la mostenire precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le au unii impotriva celorlalti si cererile legatarilor sau creditorilor celui decedat impotriva vreunui mostenitor, sau executor testamentar;

Contradictia aparuta intre textul  articolul 13 si 14 din Codul de procedura civila e solutionata in sensul ca se aplica competenta prevazuta de articolul 14, chiar daca imobilul nu se afla in raza teritoriala a instantei ultimului domiciliu al defunctului.Solutia se justifica prin faptul ca in materie de succesiuni, competenta are un caracter special.

Mentionam ca in situatia in care in masa bunurilor comune exista si imobile, partajul acestor bunuri – competenta este instanta care solutioneaza divortul, daca partajul e formulat ca o cerere accesorie, insa dupa divortul cererea de partaj e de competenta instantei locului unde s situat imobilul.

_Cererile in materie de societate –competenta teritoriala a instantei(tribunalul) unde societatea isi are sediul principal pana la lichidarea in fapt.

In unele situatii competenta exclusiva e stabilita printr-o dispozitie speciala din Codul de procedura civila sau print-o lege speciala cum ar fi:

- solutionarea cererii de desfacere a casatoriei e de competenta instantei locului unde soti au avut ultimul domiciliu, daca soti nu au avut domiciliul comun sau nici unul din soti nu mai locuiesc in circumscriptia unde a fost ultimul domiciliu comun – competenta e a instantei de la domiciliul paratului, daca aceasta nu are domiciliul in tara, e competenta judecatoria de la domiciliu reclamantului.

- In materia conflictelor de minca e competenta instanta in a carei circumscriptie teritoriala se afla sediul unitatii,  articolul 72 din legea 168 / 1999 – competenta.

-Solutionarea cererilor privitoare la disparitia – decesul – e de competenta instantei ultimului domiciliu al defunctului.


Competenta de ordine  publica si comperenta de ordine privata

Deosebirea se face in raport de caracterul normelor – daca ele sunt imperative sau dispozitive-art.159al.1C.pr.civ. modificat prin Lg.nr.202/2010;

Competenta de ordine publica-in cazurile prevazute de art.159pct.1,2 si 3 C.pr.civ. modificat prin Lg.nr.202/2010;

Trasaturi:

norma de competenta absoluta – sunt obligatorii atat pentru parti cat si pentru instanta de judecata;nu se pot face derogari. Incalcarea normei de competenta absoluta poate fi invocata de oricare din parti chiar si de reclamantul care a sesizat instanta necompetenta, exceptia mai poate fi ridicata si de procuror, iar instanta este obligata sa verifice din oficiu si sa consemneze in incheierea de sedinta temeiurile de drept pentru care constata competenta proprie;

Poate fi invocata pana la prima zi de infatisare in fata primei instante, dar nu mai tarziu de inceperea dezbaterilor asupra fondului; in apel sau recurs se poate invoca numai daca a format obiect de dezbatere in prima instanta-art.1591C.pr.civ. introdus prin Lg.nr.202/2010. Nerespectarea competentei atrage nulitatea hotararilor pronuntate;

Comperenta de ordine privata

Trasaturi:

- norma de competenta privata, permite partilor sa deroge prin intelegere expresa sau tacita.

- incalcarea normei de competenta relativa, nu poate fi invocata decat de parat, prin intampinare sau, cand intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare- 1591 al.3 C.pr.civ. introdus prin Lg.nr.202/2010;

- instanta daca constata ca nu e competenta nu-si poate declina competenta decat dupa ce paratului a invocat declinarea competentei;

- necompetenta privata nu poate fi invocata in fata instantei de apel sau recurs decat daca a fost obiect de dezbatere in fata instantei de fond si care i-a respins gresit exceptia formulata de parat.

- daca paratul nu a ridicat in termen aceasta exceptie se considera ca a achiesat la competenta instantei de judecata.


Prorogarea competentei instantei sesizate


Reguli cu privire la prorogare:

v    Competenta instantei sesizate prin cererea reclamantului in privinta apararilor paratului.Regula este ca judecatorul actiunii este si judecatorul exceptiei. Aceasta regula nu se aplica in cazul chestiunilor prejudiciale cand este obligatorie suspendarea judicatii. Solutia este consacarata expres de Noul Cod

v    Competenta instantei sesizate prin cererea reclamantului in privinta incidentelor de procedura. Regula este ca accesoriul urmeaza soarta principalului.In anumite situatii asupra unor incidente procedurale se pronunta obligatoriu alte instante:

in cazul recuzari tuturor judecatorilor unei instante

in cazul delegarii instantei;

in cazul stramutarii.


Prorogarea= intervine cand o instanta competenta sa solutioneze cererea cu care a fost sesizata de reclamant devine competenta in temeiul legii, a unei hotarari judecatoresti pronuntata de o instanta superioara sau prin conventia partilor, sa rezolve cereri care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.

Avem trei tipuri de prorogari legala, judecatoreasca si conventionala.


Prorogarea legala-este prevazuta intotdeauna de lege;

Art.9C.pr.civ.potrivit cu care in cazul coparticiparii procesuale pasive reclamantul poate introduce cererea la instanta domiciliului oricarui parat.


Art.17C.pr.civ.potrivit cu care cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei care judeca cererea principala;cererile incidentale care se pot formula intr-un proces pot fi cereri de masuri asiguratorii (sechestrul), cereri de asigurare a dovezilor, cererea reconventionala, interventia voluntara, chemarea in garantie si chemarea in judecata a altor persoane. Indiferent daca se incalca sau nu o norma de competenta teritoriala instanta competenta ramane instanta de la locul faptei.






Art.164C.pr.civ.- conexitatea= partile pot cere intrunirea mai multor pricini care se afla inaintea aceleiasi instante sau instante deosebite dar de acelasi grad in care sunt aceleasi parti chiar impreuna si cu alte parti si al carui obiect sau cauza au intre ele o stransa legatura.

Conexitatea se poate face la cererea parti sau din oficiu de catre instanta. Dosarul se trimite instantei mai intai investita cu exceptia situatiei cand partile cer trimiterea la una din instante sau una din pricini este de competenta unei anumite instante si partile nu o pot inlatura. Ex: revendicare – evacuare

Instanta poate sa dispuna si disjungerea judecarii cauzei dar isi pastreaza competenta de solutionare a cauzei conexate.


Litispendenta: nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si aceeasi parte inaintea mai multor instante. Exceptia se ridica de parti sau de judecator la instantele d fond si cauza se trimite instantei mai intai investita daca se afla in acelasi grad de jurisdictie sau instantei cu grad mai inalt.

!!! Unele tratate de doctrina sustin teza potrivit careia litispendenta nu este un caz de prorogare legala de competenta intruct in acest caz ne aflam in fata unor cereri identice care sunt reunite.


Prorogarea judecatoreasca- intervine in temeiul unei hotarari judecatoresti;


Apare cand din cauza recuzarii completul de judecata nu se poate constitui-art.30al2.C.pr.civ. cererea se solutioneaza de instanta ierarhic superioara;

In cazul admiterii recursului si casari cu trimitere la o alta instanta decat cea care a judecat prima oara dar egala in grad. Prorogarea se extinde asupra tuturor gradelor de jurisdictie.

Delegarea-art. 23 Codul de procedura civila prevede ca atunci cand din cauza unor imprejurari exceptionale, instanta este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze. Curtea Suprema de Justitie la cererea partii interesate desemneaza o alta instanta de acelasi grad care sa judece pricina.

Stramutarea-art. 37 – 40 Codul de procedura civila – se poate solicita pentru motive de rudenie sau afinitate, pentru motive de banuiala legitima, pentru motiv de siguranta publica

Pentru primele 2 motive cererea poate fi facuta de partea interesata iar pentru al treilea motiv cererea poate fi facuta numai de procurorul parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.

Pentru primul motiv cererea se face inainte de inceperea dezbaterilor iar pentru motivele doi si trei in orice stare a pricinii.

Pentru motivul unu competenta de solutionare revine instantei superioare, pentru celelalte doua motive competenta revine Curtea Suprema de Justitie.

Solutionarea cererii se face in camera de consiliu cu citarea partilor. Presedintele instantei poate solicita dosarul si fara citarea partilor sa dispuna suspendarea judecatii comunicand de urgenta masura luata.

Hotararea se da fara motivare si nu este supusa nici unei cai de atac. Atunci cand se admite stramutarea cauza se trimite unei instante de acelasi, grad ia hotararea in ce masura se pastreaza actele efectuate inaintea stramutarii.

Administrarea probelor prin comisie rogatorie;


Prorogarea conventionala poate sa apara numai referitor la competenta teritoriala si numai la cea care nu este reglementata prin norme imperative.

Conventia partilor poate fi scrisa sau verbala dar trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

- partile trebuie sa aiba capacitate procesuala de exercitiu;

- consimtamantul trebuie sa fie liber si neviciat;

- conventia trebuie sa fie expresa, sa determine exact instanta aleasa;

- instanta aleasa nu trebuie sa fie necompetenta absolut.

Partile pot incheia conventia anterior ivirii litigiului. Exceptia: articolul 11 Codul de procedura civila care vizeaza cererile de despagubiri in materie de asigurare.

Dupa sesizarea instantei, alegerea se poate face de catre parti numai pana la prima zi de infatisare.


Incidente procedurale cu privire la instanta sesizata


a.     exceptia de necompetenta: este posibil ca instanta sesizata cu o cerere de chemare in judecata sau o cale de atac sa nu fie competenta. Invocarea necompetentei se face pe cale de exceptie putand fi invocata pana la momentele prevazute de art.1591C.pr.civ. introdus prin Lg.nr.202/2010(a se vedea supra competenta de ordine publica si de ordine privata)

Exceptia de necompetenta poate viza atat competenta absoluta cat si cea relativa.                       

Exceptia se pune in mod obligatoriu in discutia partilor.

Incalcarea normei de competenta absoluta poate fi invocata de oricare din parti chiar si de reclamantul care a sesizat instanta necompetenta, exceptia mai poate fi ridicata si de procuror, iar instanta este obligata sa verifice din oficiu si sa consemneze in incheierea de sedinta temeiurile de drept pentru care constata competenta proprie;

Poate fi invocata pana la prima zi de infatisare in fata primei instante, dar nu mai tarziu de inceperea dezbaterilor asupra fondului; in apel sau recurs se poate invoca numai daca a format obiect de dezbatere in prima instanta;

Incalcarea normei de competenta relativa, nu poate fi invocata decat de parat, prin intampinare sau, cand intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare- 1591 al.3 C.pr.civ. introdus prin Lg.nr.202/2010; necompetenta privata nu poate fi invocata in fata instantei de apel sau recurs decat daca a fost obiect de dezbatere in fata instantei de fond si care i-a respins gresit exceptia formulata de parat.


Solutii:- Daca se admite exceptia instanta isi va declina competenta prin sentinta sau decizie in favoarea instantei competente sau organului cu activitate jurisdictionala.

- Daca se respinge exceptia instanta pronunta o incheiere interlocutorie care nu poate fi atacata decar odata cu fondul.

- Daca se constata ca cererea este de competenta unui organ al statului fara activitate jurisdictionala cererea se respinge ca inadmisibila.

-Daca litigiul are un element de extraneitate datorita caruia competenta revine unui organ jurisdictional dintr-un alt stat, cererea se va respinge ca nefiind de competenta instantelor romane.

Hotararile de declinare, dezinvestesc instanta sau organul jurisdictional si investeste instanta in favoarea careia a fost facuta. Hotararea de declinare este irevocabila.

Actele de procedura indeplinite de instanta necompetenta sunt nule cu exceptia probelor care raman castigate cauzei si nu vor fi refacute decat pentru motive temeinice. Hotararea de declinare de competenta are autoritate de lucru judecat pentru instanta care se dezinvesteste. N-are acest caracter si pentru cea careia i se trimite dosarul.


b. conflictul de competenta-art.22C.pr.civ.: exista conflict de competenta cand 2 sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece aceeasi pricina sau cand 2 sau mai multe instante prin hotarari irevocabile s-au declarat necompetente de a judeca aceeasi pricina.

Exista conflicte:

pozitive de competenta

negative de competenta

Instanta inaintea careia se iveste conflictul de competenta suspenda din oficiu orice alta procedura si inainteaza dosarul instantei in drept sa hotarasca asupra conflictului. Exista conflict de competenta si in cazul in care el se iveste intre o instanta judecatoreasca si alt organ cu activitate jurisdictionala.

Instanta competenta sa judece conflictul de competenta este instanta superioara comuna celor 2 instante judecatoresti.

Conflictul de compententa se solutioneaza prin regulatorul de competenta

Instanta competenta sa judece conflictul hotaraste in camera de consiliu fara citarea partilor. Hotararea este supusa numai cai de atac a recursului in 5 zile de la comunicare

Hotaarea esteobligatorie pentru instanta desemnata.

Procedura conflictelor decompetenta nu poate fi utilizatapentru rezolvarrea eventualelor ,,conflicte” dinre sectiile aceleiasi instante sau dintre doua complete de judecata.



loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







loading...


Cauta referat