QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Cererea reconventionala





Cererea reconventionala


Paratul nu este tinut sa se limiteze la o simpla aparare orala sau prin intampinare in cadrul procesului civil. El are posibilitatea de a parasi aceasta stare defensiva, spre a formula pretentii proprii fata de reclamant. Aceasta posibilitate ii este oferita de lege paratului de art. 119 C. proc. civ. Potrivit primului alineat al textului mentionat: „Daca paratul are pretentii in legatura cu cererea reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala”.

In considerarea dispozitiilor legale invocate putem defini cererea reconventionala ca actul procedural prin intermediul caruia paratul urmareste valorificarea unui drept propriu fata de reclamant. Cererea reconventionala se infatiseaza ca o facultate procesuala pentru parat, acesta avand dreptul de a alege intre valorificarea pretentiilor sale pe cale incidenta sau printr-o actiune civila separata.




Valorificarea pretentiilor paratului prin intermediul cererii reconventionale ofera insa o serie de avantaje, care nu pot fi ignorate, printre care mentionam: asigura solutionarea a doua litigii intr-un singur cadru procesual; determina realizarea unei economii de timp si cheltuieli; ofera conditii pentru o mai buna judecata, judecatorii fiind pusi in situatia de a cunoaste in toata complexitatea lor raporturile juridice dintre parti; constituie o garantie impotriva insolvabilitatii reclamantului; evita posibilitatea pronuntarii unor hotarari judecatoresti definitive.

Cererea reconventionala prezinta totusi dezavantajul ca poate conduce la intarzierea judecatii si la solutionarea ei de catre o instanta care nu ar fi competenta din punct de vedere teritorial.

Din punct de vedere al naturii sale juridice cererea reconventionala are o fizionomie proprie determinata atat de caracterul sau de actiune civila, cat si de conditiile particulare de exercitare. Ea nu trebuie confundata, in primul rand, cu apararea pe care paratul si-o face prin intampinare sau oral in fata instantei de judecata. Intr-adevar, cererea reconventionala este mai mult decat o simpla aparare; ea este o contra-actiune, un „contraatac” sau o „contra-ofensiva” intrucat prin intermediul acesteia paratul isi poate valorifica un drept propriu fata de reclamant. Cu alte cuvinte, prin scopul pe care-l urmareste - valorificarea unui drept propriu - cererea reconventionala trebuie considerata ca o veritabila actiune civila Caracterul de actiune civila rezulta cu pregnanta si din conditiile prevazute de lege pentru cererea reconventionala.

Din punct de vedere al conditiilor de exercitiu cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca toate cerintele unei actiuni civile obisnuite. Aceste cerinte au fost deja cercetate, astfel ca nu mai revenim asupra lor. Observam insa ca si din punct de vedere al formei cererea reconventionala este asimilata cu o cerere de chemare in judecata.

In afara conditiilor generale evocate, art. 119 alin. (1) C. proc. civ. mai impune o conditie, anume ca actiunea reconventionala sa aiba legatura cu „cererea reclamantului”. In baza acestor dispozitii procedurale cererea reconventionala a fost promovata in mod frecvent in jurisprudenta in cele mai varii domenii. Astfel, adeseori cererea reconventionala este utilizata in actiunile cu caracter patrimonial, in actiunile reale imobiliare si chiar in litigiile comerciale. Legea admite folosirea cererii reconventionale si in cadrul actiunii de divort, dar numai pentru fapte, si numai in conditiile expres precizate de art. 608 alin. (1) C. proc. civ.

Adeseori, prin cererea reconventionala paratul urmareste paralizarea actiunii reclamantului, spre a evita astfel condamnarea sa. Este cazul, de pilda, al actiunii pentru executarea unui contract, ipoteza in care paratul poate solicita, pe calea cererii reconventionale, anularea sau rezolutiunea conventiei. Alteori paratul urmareste sa obtina, prin intermediul cererii reconventionale, o compensatie judiciara intre pretentiile invocate de reclamant si propriile sale pretentii. Pe calea cererii reconventionale nu poate fi opusa insa compensatia legala, intrucat aceasta poate fi obtinuta pe cale de simpla aparare in proces. Intr-adevar, compensatia este un mod de stingere a obligatiilor ce implica creante certe, lichide si exigibile, astfel ca ea opereaza in virtutea legii (art. 1144 C. civ.). Cu toate acestea, jurisprudenta a statuat ca atunci cand creanta invocata de parat este mai mare decat cea pretinsa de catre reclamant singura cale de valorificare a pretentiilor pentru diferenta dintre cele doua creante este cererea reconventionala. Solutia se intemeiaza pe faptul ca, potrivit legii, compensatia opereaza numai pana la cota egala dintre pretentiile reclamantului si ale paratului Pe de alta parte, in conformitate cu principiul disponibilitatii procesuale instanta nici nu poate statua asupra diferentei dintre cele doua creante in lipsa unei cereri exprese din partea paratului. Cu alte cuvinte, asa cum s-a statuat constant si de jurisprudenta noastra, instanta de judecata nu-l poate obliga pe reclamant in lipsa unei cereri reconventionale.





Cererea reconventionala este admisibila, astfel cum precizeaza expres art. 119 alin. (1) C. proc. civ., numai daca este in legatura cu cererea principala. Aceasta conditie decurge in mod necesar din caracterul incident al cererii reconventionale. Existenta unei asemenea legaturi urmeaza sa fie dedusa de catre instanta de judecata din chiar scopul urmarit de parat prin cererea reconventionala.

Legislatia noastra procesuala nu impune insa conditia ca pretentiile paratului sa derive din acelasi raport juridic pretentiile paratului pot sa provina si din cauze diferite - ex dispari causa.

Cererea reconventionala se judeca, in principiu, de instanta sesizata cu cererea principala. Prorogarea de competenta nu poate opera, astfel cum am aratat in prima parte a acestei lucrari, cu nesocotirea normelor imperative privitoare la competenta

Potrivit art. 119 alin. (3) C. proc. civ. cererea reconventionala se depune o data cu intampinarea sau cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Daca reclamantul isi modifica cererea de chemare in judecata reconventionala va putea fi depusa pana la termenul ce se va acorda paratului in acest scop. Nerespectarea termenului mentionat mai sus atrage dupa sine solutionarea separata a cererii paratului de actiunea principala. Cu toate acestea, cererea reconventionala se poate solutiona in continuare impreuna cu actiunea principala daca reclamantul consimte la aceasta, dispozitiile art. 135 C. proc. civ. fiind intru totul aplicabile. O situatie speciala intalnim in materia divortului. Intr-adevar, potrivit art. 608 alin. (1) C. proc. civ. sotul parat poate sa faca si el cerere de despartenie, astfel cum am aratat mai sus, pana la prima zi de infatisare, dar numai pentru fapte petrecute inainte de aceasta data. Pentru faptele petrecute ulterior acestei date paratul va putea face cerere pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului, in cererea reclamantului.

Totusi, potrivit art. 609 C. proc. civ., in cazul cand motivele desparteniei s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor la prima instanta si in timp ce judecata primei cereri se afla in apel, cererea paratului va fi facuta direct la instanta investita cu judecarea apelului. Din acest punct de vedere, observam ca dispozitiile art. 609 C. proc. civ. au un caracter derogatoriu de la normele dreptului comun, in privinta datei pana la care se poate depune actiunea reconventionala. Mai precizam ca in materie de divort, reconventionala trebuie sa vizeze insasi cererea de desfacere a casatoriei. Cu alte cuvinte, in aceasta materie nu se pot formula cereri reconventionale avand o alta natura

Cererea reconventionala se redacteaza, in mod obisnuit, intr-un inscris separat, procedeu care este recomandabil. Ea poate fi inserata insa si in cuprinsul intampinarii, situatie in care din cuprinsul acestui act procedural trebuie sa rezulte cu claritate elementele esentiale ale actiunii reconventionale.





Potrivit art. 120 alin. (1) C. proc. civ. cererea reconventionala se judeca o data cu cererea principala. Avantajele solutionarii in acelasi cadru procesual a cererii principale si a actiunii reconventionale au fost deja subliniate. De aceea, solutia enuntata este fireasca si are un caracter de principiu.

Cu toate acestea, cererea reconventionala nu trebuie folosita ca un mijloc dilatoriu, de natura a conduce la tergiversarea judecatilor, ci ca un cadru procesual de solutionare convergenta a unor raporturi juridice conexe. Datorita acestui fapt, legea a instituit si un corectiv la regula anterior enuntata. In acest sens art. 120 alin. (2) C. proc. civ. precizeaza ca daca „numai cererea principala este in stare de judecata, instanta o poate judeca separat”.

Disjungerea este si trebuie sa fie o situatie de exceptie. In pofida acestui principiu, in unele cazuri legea nu admite disjungerea cererii reconventionale de actiunea principala. Astfel, potrivit art. 608 alin. (2) C. proc. civ.: „Cererea paratului se va face la aceeasi instanta si se va judeca impreuna cu cererea principala”. Solutia legii are ratiuni depline, iar norma inscrisa in textul citat trebuie interpretata ca una imperativa. Intr-adevar, in cazul desparteniei atat cererea principala, cat si actiunea reconventionala sunt de competenta uneia si aceleiasi instante: instanta de la ultimul domiciliu comun al sotilor. Prin urmare, in acest caz, nu se pune problema transgresarii unor norme de competenta. Pe de alta parte, o buna administratie a justitiei impune solutionarea in acelasi cadru procesual a cererilor ce au un obiect identic, in special a acelora prin care se urmareste aceeasi finalitate (in cazul analizat desfacerea casatoriei).

Masura disjungerii trebuie sa fie luata insa cu multa precautiune spre a nu se impieta asupra operei de administrare a justitiei prin dispozitii ce ar putea determina pronuntarea inevitabila a unor hotarari judecatoresti contradictorii. De aceea, in doctrina noastra s-a decis ca o buna administrare a justitiei impune sa nu se ajunga la disjungere atunci cand rezolvarea cererii reconventionale este intim legata de solutia ce ar urma sa se pronunte in actiunea principala; solutia se intemeiaza pe necesitatea evitarii unor solutii contradictorii Aceasta solutie a fost promovata si de jurisprudenta noastra.

In principiu, consideram judicioasa opinia exprimata mai sus, dar trebuie sa precizam in termeni neechivoci ca in toate cazurile aprecierea apartine instantei. Altminteri, criteriul existentei unei conexiuni intime sau „deosebit de intime” intre cererea reconventionala si actiunea principala este de o deosebita relativitate si de natura a adauga chiar la lege

Prin urmare, principiul trebuie sa ramana acelasi judecarea impreuna a cererii reconventionale si a actiunii principale. Numai in acest mod se poate realiza in mod efectiv insasi scopul reconventionalei, solutionarea impreuna a unor cereri conexe. De aceea, ori de cate ori dispune disjungerea celor doua cereri instanta trebuie sa-si motiveze temeinic solutia.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }