QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Cauzele divortialitatii





Cauzele divortialitatii


1) O intrebare frecvent formulata careia i se cere raspuns contine in ea un cvasi-paradox: de ce tocmai in societatea contemporana, in care soti se aleg pe temeiul dragostei reciproce, se produc cele mai multe divorturi ?

Raspunsul poate fi exprimat tot intr-un gen de intrebare, respectiv daca cei doi parteneri se aleg pentru ca isi asigura reciproc support emotional, afectiv, confort psihologic, etse firesc sa se desparta daca elementul care aisgura aceste nevoi expresive (adica dragostea a disparut). Prin urmare, o importanta cauza a disolutiei prin divort a cupluplui conjugal o constiutuie disparitia sentimentului de dragoste care a fundamentat casatoria.

2) O alta cauza frecvent invocata in literatura de specialitate se refera la emanciparea economica a femeii. Incadrarea in munca a femeii ii da acesteia posibilitatea de a obtine venituri proprii, ceea ce ii fconfera o anumita independenta si ii asigura sansa de alege despartirea in conditiile in care isi da seama ca mariajul  nu ‘’mai merge’’.




Emanciparea femeii a fost posibila in societatea moderna ca urmare a proceselor de industrializare si urbanizare. Cresterea nevoi de forta de munca atras dupa sine si distantarea dintre habitat si locul de munca care a creat, atat pentru barbat cat si pentru femei, posibilitatea de aintalni alte persoane cu care pot constitui legaturi afective.

Pe de alta parte, dezvoltarea economica si urbanistica au atras dupa ele si rezolvarea problemei locuintei, care a constituit si mai constituie problema importanta in divortialitate.

3) O mare permisivitate a divortului a fost creata prin democratizarea si liberarizarea vietii sociale in ansamblul sau.

Schimbarile produse in societatile moderne, in sensul democratizarii vietii sociale in general, cum ar fi scaderea influentei religiei, “indulcirea legislatiei”, micsorarea puterii de constrangere a traditiilor a favorizat-o atitudine mai permisiva si in raport cu divortul. Cu cat divortul e mai raspandit, cu atat este mai acceptat. Pe de alta parte, indivizii interesati au in societate si in grupurile di care fac parte suficiente modele ' care le induc ideea ca divortul nu este un esec’, ci poate fi o solutie, un raspuns pozitiv la o situatie critica.

In schema explicativa, alaturii de factorii prezentatii intervine si o variabila intermediara generata de altfel de celelalte variabile invocate, si anume, cresterea sperantei de viata a indivizilor. In aceasta situatie, daca la o anumita varsta (30-40 de ani) partenerii constata ca mariajul pentru ei este o povara, devine justificata hotararea de arenunta la aceasta povara , pentru inca multi ani.

4) Violenta in familie este frecvent invocata in procesele de divort desi ea poate fi considerata doar o variabila indirecta, intermediara, in sensul ca ea cumuleaza efectele altor factori sociali si psihologici (incompatibilitatea de status scolar si cultural, de personalitate, de varsta , religie).

Studiile releva ca in societatea contemporana violenta este in crestere si ca ea este un raspuns la anumite conditii precare precum saracia , lipsa de putere socio-economica, promovarea in mass-media a violentei fata de femei, ideologia dominantei si agresivitatii masculine etc.

In occident, in general, continua sa fie o problema si o alarma publica violenta si abuzul fata de copii. Cand este vorba de spre abuz domestic ele este asociat dupa cum urmaeaza din datele statistice, cu situatia de mama singura, saraca, lipsita de suport din parte sotului si a rudelor, sau in cazul copilului nedorit, nascut la o varsta cand mama nu-l putea intretine singura. Chiard aca atitudinea agresiva a mamei fata de copil este explicata in acest caz prin factori sociali, ea nu poate fi justificata din punct de vedere moral.

Cele mai multe cazuri de violenta domestica inregistrate statistic au loc intre soti. In general ‘’atacatorii ‘’ sunt barbati, la violentele carora, in multe situatii raspund multe sotii. Totusi femeile sunt in cea mai mare masura victime ale agresiunii in familie, chiar mai mult decat copiii.

In analiza cauzelor violentei in familie, multi sociologi prefera sa considere aceste acte ca o prelungire a gresivitatii din viata sociala, din strada, din stadioane, din locuri publice, mass-media, lupte armate etc., precum si o toleranta prea mare, chiar o incurajare aunor astfel de acte. Evident ca acestui factor explicativ trebuie sa i se asocieze si cei de natura biologica si psihologica.

Indiferent de opinia privind cauza violentei, sociologii sunt de acord asupra idei ca violenta in familie nu este in masura sa aplaneze tensiunile din familie, ci dimpotriva, le amplifica. Mai mult chiar, violenta naste violenta si acest gen de comportamente se trasmit intergenerational prin procesul de socializare si invatare. In acest sens, copiii care au fost victime ale unor comportamente violente sau care au fost martori ai violentei in familie vor avea tendinta sa reitereze astfel de atitudini si comportamente in familiile proprii.

5) Aparitia si mentinerea unor dezechilibre demografice intre numarul femeilor si barbatilor dintr-o anumita comunitate.

In cazul in care numarul femeilor (sau al barbatilor) la un moment dat este intr-un dezechilibru, celibatari care nu se casatoresc exercita o anumita presiune asupra cuplurilor deja constituite. In situatia in care celibatarii ofera conditii mai bune sub aspect material, social sau afectiv decat sotul ori sotia, atunci apar conditii favorabile disolutiei unor cupluri si arecasatoriei.

6) Diminuarea controlului social asupra comportamentelor familiale actioneaza indirect asupra divortialitatii prin nesanctionarea comportamentelor care diminueaza solidaritatea familiala. In conditiile in care rudele, prietenii, colectivitatea nu isi exercita controlul asupra familiilor, sotii considera ca viata lor familiala este o problema personala, iar in conditiile in care apar dificultati, divortul este una din solutiile usor acceptate.

7) Conditiile economice generale se pot constitui, in anumite situatii , in factori care favorizeaza divortialitatea. Printre factorii favorizanti ai divortialitatii pot fi mentionate perioadele de criza puternice, somajul, instabilitatea economica etc.

Alaturi de factorii exteriori familiei, in favorizarea procesului de disolutie a familiei prin divort se interfereaza si factorii din interiorul cuplului familial. Dintre acestia ii mentionam pe cei mai frecventi  :

  • Experienta premaritala a partenerilor si attitudinea lor lor reciproca fata de aceasta. In acest sens cel mai adesea infuenteaza disolutia cuplurilor, diferentele mari intre soti in ceea ce priveste experienta premaritala, precum si atitudinile divgergente ale sotilor in raport cu acest fapt. Acesti factori genereaza in multe cazuri conflicte intre soti, care conduc in final la divort.
  • Motivatia casatoriei si modul de incheiere a acesteia. Cercetarile au atestat faptul ca , in general, casatoriile motivate de avantaje economice, sociale sau casatoriile impuse prezinta cele mai mari riscuri de instabilitate si divortialitate.
  • Pozitia femei in societate si familie.
  • Diferentele mari in cadrul cuplului conjugal in ceea ce priveste modul de rezidenta , profesia, nivelul de instructie, trasaturile psihice si temperamentale, sisteme de valori, pot conduce  la conflicte si , in final, la disolutia cuplului.
  • Nerealizarea asteptarilor din perioada premaritala fata de viitorul partener de viata.
  • Atitudinile personale fata de familie, divort si casatorie.
  • Prezenta copiilor minori.
  • Refuzul de a avea copii sau sterilitatea unuia dintre soti, in conditiile in care celalalt sot nu concepe viata de familie fara copii, duce in multe cazuri la disolutia familiei.
  • In anumite cazuri, divortul este determinat si de afectiunile psihice grave (boli prelungite), pierderea locului de munca sau condamnarea unuia dintre soti.





DIVORTURI DUPA CAUZA DESFACERII CASATORIEI PE MEDII IN ANII 1990, 1995, 2000, 2005 SI 2006 IN JUDETUL BIHOR

Cauza desfacerii casatoriei


Anii de studiu









  • Infidelitate conjugala





  • Alcoolism





  • Violenta fizica









  • Alte situatii





Total divorturi pe judet






Nota : la alte situatii sunt cuprinse si cauzele multiple, combinate (violenta, alcoolism, infidelitate)

Figura 1

In figura 1 am prezentat numarul cazurilor de divort in functie de cauza acestuia. Am pus principalele cauze in prim plan si situatiile de divort cu cauze multiple, astfel observam ca numarul divorturilor intentate pe baza unei cauze descreste in paralel cu trecerea anilor- in 1990 avem cel mai ridicat numar de divorturi indiferent de cauza si odata cu aparitia modernismului si a familiei moderne unde membri cuplului sunt independenti, numarul divortului continua sa scada. Dar observam ca odata cu trecerea anilor se inmultesc cauzele pentru care un cuplu divorteaza, in anul 1990 suent 127 de divorturi cu cauze combinate, in 2005 sunt 482 si abia in 2006 se inregistreaza o usoara scadere la 315. Deci putem spune ca, din pacate, cuplurile nu mai divorteaza dintr-un singur motiv ce din mai multe, ceea ce este foarte rau pentru societatea in care traim. Nu se poate ca intr-o familie sa existe si violenta, si infidelitate si peste toate unul dintre soti sa fie alcoolist.

Putem sa ne gandim oare ce se intampla in aceste familii atunci cand situatia este scapata de sub control si cand toate acestea violenta, alcoolismul si infidelitatea se intalnesc intr-un scandal in fata unui copil ?

Oricare ar fi cauzele ce duc la divort, cert este faptul ca acestea afecteaza sanatatea psihica, chiar si pe cea fizica a sotilor, a copiilor si a celor din jurul acestora. In conceptia unora, divortul nu este altceva decat o rezolvare aproblemelor stresante. Multi din cei care divorteaza nu constientizeaza faptul ca nu sunt pregatiti pentru stresul care urmeaza. Daca se iau decizii pripite, urmeaza crize grave, readaptarea fiind lenta si dureroasa.

Autorii care s-au ocupat de teoria crizei ( Rapoport, Pard, Caplan) au sugerat ca criza implica in general :

  • Un eveniment sau o situatie stresanta la care nu poate fi gasita o solutie imediata ;
  • O amenintare majora la adresa identitatii si rutinei, reinviind problemele nerezolvate din trecutul apropiat sau indepartat ;
  • Reactii ce formeaza un model tipic al dezrganizarii si starii tensionate, incepand cu o faza acuta care dureaza de obicei de la 6 la 8 saptamani ;

Cercetatorii Brannen si Collard, in 1992, au aratat in studiile lor cu privire la mariajele cu probleme, ca marea majoritate a cuplurilor au trecut cel putin printr-un eveniment critic, o problema sau insatisfactie majora, cel putin inainte ca problema casniciei sa ajunga la rezolvare. Desi aceste evenimente sau probleme provoaca neaparat destramarea casniciei, ele par a epuiza resursele emotionale ale unuia dintre parteneri sau ambilor. Brannen si Collard au formulat ca atunci cand au loc evenimente sau probleme critice in cazul cuplurilor ale caror relatii sunt deja tensionate, ele au, de regula, un impact mai mare asupra partenerilor care depind exclusiv unul de celalalt.





Mihailescu,I .,op.cit. pp.109-110





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }