QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Dreptul civil





Dreptul civil este acea ramura de drept care reglementeaza raporturi juridice, patrimoniale si nepatrimoniale, in care partile figureaza ca subiecte egale in drepturi.
Explicatie: dreptul civil are ca obiect relatiile dintre oameni, in care persoanele se afla in raport de egalitate.
Exemplu: raport de drept civil poate fi dreptul de proprietate (in cazul in care cineva are un teren si o alta persoana ii incalca dreptul de proprietate). Ca urmare a acestei egalitati amindoua partile pot prezenta dreptul de proprietate.

Raporturile patrimoniale sint relatii evaluabile in bani.
Raporturile nepatrimoniale sint relatii care nu sint evaluabile in bani, ca de ex.:



dreptul la nume;
dreptul la viata;
dreptul la reluare numelui de fata dupa divort.

Legea fundamentala care reglemeteaza raporturile de drept civil este CODUL CIVIL, intrat in vigoare la 1. decembrie 1865.
Un cod reprezinta un ansamblu de legi existente anterior, care pentru a fi mai usor aplicate au fost codificate intr-un cod.
Codul civil roman a fost intocmit dupa modelul codului civil al lui Napoleon.
Codul civil roman cuprinde 1914 articole, din care circa 1800 mai sint si astazi in vigoare.

Raportul juridic
Este relatia sociala cu caracter patrimonial sau nepatrimonail reglementata de norma de drept civil si care se naste intre persoane fizice si/sau persoane juridice.

Caracterele raportului juridic civil:
1. este o relatie sociala;
-animalele nu au capacitate de folosinta (drepturi si obligatii).
2. are un caracter volitional, pentru ca:
a) exprima vointa legiuitorului (raportul juridic exista daca partile isi manifesta dorinta in acest sens);
b) implica manifestarea de vointa a partilor.
3. este un raport de drept in care partile au o pozitie de egalitate juridica.

Structura raportului juridic:
Raportul juridic are 3 mari componente:
1. Subiect;
2. Continut;
3. Obiect.

Subiectele raportului juridic civil:
Persoanele fizice si persoanele juridice.
Calitatea de subiect de drept presupune capacitatea civila. Aceasta este formata din:
capacitatea de folosinta
capacitatea de exercitare


Capacitatea de folosinta
Este aptitudinea generala a persoanelor de a dobindi drepturi si de a-si asuma obligatii.
Capacitatea de folosinta a persoanei juridice se deosebeste de cea a persoanei fizice prin aceea ca aceasta nu este generala si egala, ci este specifica fiecareia dintre acestea. O persoana juridica are doar drepturi si obligatii izvorind din scopul pentru care a fost infiintata, existind asadar principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanelor juridice.

Dobindirea capacitatii de folosinta:
1. Persoana fizica dobindeste aceasta capacitate:
- de la nastere, ca regula;
- din momentul conceptiei copilului, ca exceptie, cu conditia insa de a se naste viu (de interes major in cazul in care si acesta vine la mostenire).
2. Persoana juridica dobindeste aceasta capacitate din momentul in care ia fiinta. Are o capacitate de folosire restrinsa chiar de la data actului de infiintare (adica inainte de inregistrare), cit priveste drepturile ce se constituie in favoarea ei; (neindeplinirea obligatiilor necesare pentru ca persoana juridica sa ia nastere in mod valabil)?.



Incetarea capacitatii de folosinta:
1. pentru persoana fizica: - la moartea ei;
- la declararea judecatoreasca a mortii.
2. pentru persoana juridica in cazul dizolvarii.
Dizolvarea poate avea loc:
prin vointa persoanelor care au constituit-o;
de drept - la implinirea termenului pentru care a fost infiintata;
- in functie de realizarea sau de imposibilitatea realizarii scopului propus;
- in cazul scaderii numarului membrilor organizatiei sub limita stabilita de lege sau statut.
In cazul dizolvarii, persoana juridica intra in lichidare.

Capacitatea de exercitiu
Presupune aptitudinea unei persoane de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii savirsind acte juridice.
1. Persoana fizica dobindeste capacitea de exercitari depline la virsta de 18 ani. Pina la 14 ani este complet lipsita de capacitate de exercitiu. Intre 14-18 ani are capacitatea de exercitiu restrinsa, putind face singura acte de administrare, daca nu-i pricinuiesc vreo vatamare. Minorul care a implinit 16 ani poate dispune personal prin testament de jumatate din averea de care poate dispune un major. Minorul sub 14 ani raspunde de fapta sa producatoare de prejudicii daca a avut discernamint in momentul savirsirii faptei. Dupa 14 ani se prezuma ca minorul are discernamint si raspunde de fapta ce l-a prejudiciat pe altul.
Majorii sint lipsiti de capacitatea de exercitiu in situatia in care sint pusi sub interdictie de catre instanta de judecata.
Astfel persoanele fizice pot fi:
persoane deplin capabile;
persoane cu capacitate de exercitiu restrinsa;
persoane lipsite de capacitate de exercitiu.
Capacitatea de exercitiu inceteaza la moartea persoanei sau in momentul punerii sub interdictie.
In privinta persoanelor juridice urmeaza a se avea in vedere ca drepturile si obligatiile lor se exercita prin intermediul organelor persoanei juridice, ale caror acte si fapte juridice sint actele si faptele personei (jurdidice) insasi (art. 35 din Decretul nr. 31/1954). Atit timp cit nu au fost constituite inca aceste organe, persoana juridica poate exista, avind deci capacitate de folosinta, insa ea nu va avea deocamdata capacitatea de exercitiu. Vointa organelor de conducere este vointa persoanei juridice, astfel ca actele intocmite in numele sau o obliga. O persoana juridica raspunde de paguba provocata prin neexecutarea culpabila a obligatiilor asumate sau prin fapta sa ilicita si culpabila cu bunurile din patrimoniul sau.


Este vorba asadar de actele si faptele juridice savirsite de organele de conducere ale persoanei juridice in limitele puterilor care le-au fost conferite. O persoana juridica nu raspunde de obligatiile personale ale asociatilor ce o compun, acestia raspunzind in nume propriu.
Statul este personana juridica, aparind ca subiect de drepturi si obligatii.

Continutul raportului juridic civil
Este construit din drepturile subiectului activ si din indatoririle subiectului pasiv.

Clasificarea drepturilor subiective:
1. Dupa sfera persoanelor obligate sint:
absolute: se caracterizeaza prin aceea ca:
- titularul dreptului (subiectul activ) este determinat;
- subiectul pasiv (cel obligat) este constituit din toate celelalte persoane.
Drepturile absolute sunt opozabile tuturor in sensul ca toate celelalte persoane (subiect pasiv) sint obligate sa respecte facultatile pe care titularul dreptului le are asupra lucrului si sa se abtina de la orice actiune de natura sa il impiedice sa-si exercite dreptul.
Ex.: dreptul la nume, reputatie, onoare (drepturi personale); dreptul de proprietate, dreptul de autor (drepturi patrimoniale).
relative: ele exista in folosul unei anumite persoane determinate.
Atit subiectul activ, cit si pasiv sint determinate.
Este drept relativ acel in virtutea caruia o persoana numita creditor are dreptul sa pretinda unei alte persoane, numita debitor sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.
2. Dupa continutul lor:
patrimoniale: pot fi evaluate in bani, au un continut economic;
nepatrimoniale: nu pot fi evaluate in bani (dreptul la nume, reputatie, etc.). Toate acestea sint si drepturi absolute.
Drepturile patrimoniale se clasifica la rindul lor in:
drepturi reale: - acestea se stabilesc cu privire la un lucru determinat, intre o persoana ca subiect activ si toate celelalte ca subiecte pasive nedeterminate;
- "reprezinta acel drept subiectiv in virtutea caruia titularul sau poate sa-si exercite atributele asupra unui lucru determinat, in mod direct si nemijlocit, fara a fi necesara interventia unei alte persoane. "(C. Statescu)
drepturi de creanta: - acestea reprezinta dreptul pe care il are o persoana numita creditor de a pretinde unei alte persoane, numite debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.
Deosebiri existente intre drepturile reale si drepturile de creanta:
1. Dreptul real (ca un drept absolut) presupune existenta unui subiect activ de la inceput determinat si un subiect pasiv nedeterminat, format din toate celelalte persone, pe cind dreptul de creanta (ca un drept relativ), presupune determinarea de la inceput atit a subiectului activ, cit si a subiectului pasiv (singurul subiect obligat fiind acest subiect pasiv determinat).
2. La dreptul real obligatia ce revine subiectului pasiv nedeterminat este acea de a nu face nimic de natura a stinjeni exercitarea de subiectul activ a dreptului sau. Subiectului pasiv ii revine astfel o obligatie generala negativa.
In cazul dreptului de creanta, obligatia ce revine subiectului pasiv poate fi atit pozitiva - de a da, a face ceva -, cit si negativa - de a nu face ceva, din cele ce, in lipsa obligatiei, subiectul pasiv ar fi putut sa faca.
Dreptul real are intotdeauna ca obiect un lucru determinat, pe cind dreptul de creanta are intotdeauna ca obiect un lucru determinat sau determinabil in viitor.
3. Titularul dreptului real isi exercita prerogativele direct asupra lucrului, fara a avea nevoie de concursul altei persoane, in timp ce titularul dreptului de creanta nu poate obtine realizarea dreptului sau decit cu concursul debitorului.
4. Din punctul de vedere al opozabilitatii:
- dreptul real este opozabil tuturor;
- dreptul de creanta este opozabil numai debitorului.
5. Din punctul de vedere al efectelor:
Dreptul real confera titularului sau:
- dreptul de urmarire, care consta in posibilitatea titularului sau de a urmari bunul in patrimoniul oricui s-ar afla;
- dreptul de preferinta, care consta in facultatea pe care o confera dreptul real de a avea prioritate fata de orice alt drept, prioritate care da putinta satisfacerii titularului dreptului real inaintea titularilor altor drepturi.
Dreptul de creanta confera titularului sau un gaj general asupra patrimoniului debitorului in concurs cu ceilalti creditori ai acestuia.
6. Drepturile reale sint limitate, prevazute de lege;
Drepturile de creanta sint intr-un numar nelimitat.

Obiectul raportului juridic:
reprezinta prestatia pe care subiectul activ o poate pretinde din partea subiectului pasiv, care poate fi pozitiva (de a da, de a face) sau negativa (de a nu face).





Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }