QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Continutul dreptului international privat








CONTINUTUL DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT



Dreptului international privat prezinta o caracteristica proprie ce deriva din continutul normelor sale juridice.

Principala clasificare a acestor norme este in norme conflictuale si norme materiale.

*     Normele conflictuale




1. Definitie.

Normele conflictuale, specifice dreptului international privat, sunt acele norme care au o structura proprie, diferita de cea a normelor juridice de drept intern, avand rolul de a solutiona conflictele de legi.

Normele conflictuale nu reglementeaza direct un raport juridic cu element de extraneitate ci doar stabilesc care din sistemele de drept in prezenta, susceptibile de a guverna raportul juridic, urmeaza a se aplica.

Rolul normei conflictuale este acela de a determina in prealabil norma materiala competenta, fiind deci o norma de trimitere sau de fixare; de aici rezulta ca aceasta norma nu are rolul de a solutiona pe fond problema raportului juridic ci doar de a indica legea aplicabila.

2. Distinctia dintre normele conflictuale si normele materiale.

Normele conflictuale se deosebesc de cele materiale sub urmatoarele aspecte :

- normele conflictuale au doar rolul de a arata sistemul de drept aplicabil si nu de a guverna pe fond raportul juridic. De aici si rolul sau de norma de trimitere, de fixare.

- normele conflictuale au un caracter prealabil si influenteaza normele materiale aplicabile. Pe baza normei conflictuale se stabileste sistemul de drept ce guverneaza raportul juridic. Instanta competenta are rolul de a determina care norma materiala a sistemului de drept aplicabil este incidenta in solutionarea litigiului.

- normele conflictuale influenteaza normele materiale aplicabile in sensul ca trimiterea la un sistem de drept conduce la aplicarea in solutionarea raportului juridic a normei materiale din cadrul acestui sistem de drept.

- din momentul in care normele conflictuale au desemnat sistemul de drept aplicabil, rolul acestora inceteaza, intrand in actiune normele materiale ale acelui sistem de drept.

3. Structura normei conflictuale

Structura tipica normei conflictuale este data de doua elemente distincte :

a) continutul normei, in care sunt descrise intr-o maniera abstracta, « pe categorii », raporturile juridice la care face referire norma (campul sau de aplicare) : astfel cu titlu de exemplu, in art.49 din Legea 105/1991 raporturile juridice ce constituie continutul norme sunt cele privind posesia, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele privind garantiile reale.

b) legatura normei, adica acea dispozitie a normei conflictuale care indica sistemul de drept aplicabil pentru continutul normei. Plecand de la exemplul anterior, in art.49 din Legea 105/1992 dispozitia privind « legea locului unde bunurile se gasesc sau sunt situate » constituie legatura normei.

Intre continutul si legatura normei conflictuale exista punctul sau elementul de legatura adica acel criteriu prin intermediul caruia se asigura localizarea raportului juridic in cadrul unui sistem de drept aplicabil – lex causae. Acest criteriu poate fi, dupa caz, un criteriu de fapt ( de exemplu: locul in care s-a produs faptul juridic ilicit – ex delicto, locul unde care se situeaza bunul – locus rei sitae) sau un criteriu juridic (de exemplu : cetatenia, domiciliul)

Principalele puncte de legatura admise de legea romana sunt:

- cetatenia, este punctul de legatura pentru urmatoarele categorii de raporturi juridice: starea si capacitatea persoanei fizice ( art.11 – 39 din Legea 105/1992), succesiunea bunurilor mobiliare ( art.66 lit.a) din legea 10571992), competenta jurisdictionala in anumite cazuri ( art.150 pct. 1 si 2 din Legea 105/1992).

- domiciliul sau resedinta, este punctul de legatura pentru: raporturile juridice privind starea civila, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice, in subsidiar fata de cetatenie ( art.20 din legea 10571992 prevede ca relatiile personale sau patrimoniale dintre sotii avand cetatenii diferite sunt reglementate de legea domiciliului lor comun, iar in lipsa acestuia, de legea resedintei lor comune), conditiile de fond ale actelor juridice, in cazul localizariiobiective, cand debitorul prestatiei caracteristice este o persoana fizica (art.69 alin.2 coroborat cu art.77 din Legea 105/1992), conditiile de fond ale contractului de vanzare – cumparare mobiliara, in lipsa unei legi convenite de parti (art.88 din Legea 105/1992), jurisdictia competenta in anumkite cazuri ( art.149 pct.1 si 3 si art. 151 pct. 1-6 din Legea 105/1992).

- sediu social este punctul de legatura pentru : statutul organic al persoanei juridice ( art.40 si art.41 din Legea 105/1992), conditiile de fond ale actului juridic in generale, in cazul localizarii obiective, numai atunci cand debitorul prestatiei caracteristice este o persoana juridica ( art.69 alin.2 coroborat cu art.77 alin.2 din Legea 105/1992), contractul de intermediere ( art.93 alin.2 din lege), contractul de munca ( art.102 din lege), alte contracte speciale ( art.103 din lege), jurisdictia competenta in anumite cazuri ( art.149 pct.2 din lege).





- fondul de comert este punctul de legatura pentru : conditiile de fond ale actului juridic in general, in cazul localizarii obiective, atunci cand debitorul prestatiei caracteristice este un comerciant (art.69 alin.2 coroborat cu art.77 alin.2 din Legea 105/1992), jurisdictia competenta in anumite cazuri ( art.149 lit.a din lege).

- locul situarii bunului este punctul de legatura pentru: raporturile juridice privitoare la regimul juridic al bunurilor imobile (art.49 din legea 105/1992), mostenirile imobiliare ( art.66 lit.b din lege), jurisdictia competenta in anumite cazuri ( art.149 pct.7-9 si art.151 pct.7 din lege).

- pavilionul navei ( aeronavei) este punctul de legatura pentru raporturile juridice privind mijloacele respective de transport ( art.55 lit.a din Legea 105/1992).

- vointa partilor este punctul de legatura pentru conditiile de fond ale actelor juridice in general ( art.69 lit.1 si art. 73 din lege) si ale unor contracte speciale ( art.88, art.93, art.101, art.103, art.120-121 din lege).

- locul incheierii contractului este punctul de legatura pentru conditiile de fond ale contractelor ( in subsidiar, fata de legea cu care contractul prezinta legaturile cele mai stranse conform art.79 din Legea 105/1992), jurisdictia competenta in anumite cazuri ( art.149 pct.4 si art.151 pct.1 din lege).

- locul executarii contractului este punctul de legatura pentru modul de executare a contractului ( art.80 alin.2 din lege).

- locul intocmirii actului este punctul de legatura pentru conditiile de forma ale contractului, in subsidiar, fata de punctul de legatura aplicabil fondului actului ( art.71 lit.a din lege).

- autoritatea care examineaza valabilitatea actului este punctul de legatura pentru conditiile de forma ale actului juridic, in anumite conditii ( art.71 lit.c din lege).

- locul unde are loc faptul juridic ( ilicit) este punctul de legatura pentru regimul juridic al delictului, in general ( art.107 din lege).

- locul producerii prejudiciului este punctul de legatura in cazul in care prejudiciul se produce in alt stat decat cel al savarsirii delictului ( art.108 din lege).

- instanta sesizata este punctul de legatura pentru aspectele de procedura ( art. 159 si art. 161 alin. 5 din lege).

Clasificarea punctelor de legatura. Punctele de legatura se clasifica in doua categorii :

a) puncte de legatura fixe, care nu sufera schimbari, de exemplu : locul situarii bunului imobil, locul in care s-a produs fapta cauzatoare de prejudicii sau loculproducerii prejudiciului, locul unde s-a incheiat actul.

b) puncte de legatura mobile, care se pot deplasa dintr-un sistem de drept in altul, cum ar fi: domiciliul, resedinta, sediul social, locul in care se afla bunul mobil, locul executarii contractului, cetatenia etc.

In mod frecvent, in cadrul aceleiasi norme conflictuale sunt indicate mai multe puncte de legatura. In aceste cazuri, suntem in situatia unui cumul sau concurs al punctelor de legatura, care la randul sau poate fi :

a) concurs succesiv, atunci cand raportul dintre punctele de legatura este unul de subsidiaritate, in sensul ca doar atunci cand primul element de legatura nu poate fi aplicat se ia in considerare cel de-al doilea ( de exemplu in art.12 alin.4 din Legea 105/1992 care prevede ca «  daca o persoana nu are cetatenie, se aplica legea domiciliului sau, in lipsa, legea resedinte » punctul de legatura principal este domiciliul iar cel subsidiar este resedinta),

b) concurs alternativ atunci cand norma conflictuala ia in considerare in acelasi timp mai multe puncte de legatura care nu se afla in raport de subsidiaritate, avand alegerea intre acestea ( de exemplu, art.71 din Legea 105/1992 dispune ca actul este valabil din punct de vedere al formei daca acesta este conform fie cu legea locului unde a fost intocmit, fie cu legea nationala sau legea domiciliului celui care l-a consimtit, fie cu legea aplicabila potrivit dreptului international privat al autoritatii care examineaza validitatea actului. Suntem in prezenta urmatoarelor elemente de legatura: locul intocmirii actului, cetatenia sau domiciliul celui care l-a consimtit, autoritatea care examineaza valabilitatea actului).





4. Clasificarea normelor conflictuale.

Normele conflictuale se clasifica in raport de structura lor, dupa mai multe criterii :

dupa continut:

- norme cnflictuale cu privire la persoanele fizice sau juridice;

- norme conflictuale cu privire la bunuri;

- norme conflictuale cu privire la mostenire ;

- norme conflictuale cu privire la contracte;

- norme conflictuale cu privire la actul juridic;

- norme conflictuale cu privire la fapte juridice; etc

dupa felul legaturii:

- norme coflictuale unilaterale sau cu legatura directa. Aceste norme indica, in mod direct, ca unui raport juridic cu element de extraneitate i se aplica legea forului (care este intotdeauna legea instantei sesizate), fara a indica si cazurile cand este competenta legea straina.

Exemple: art.14 alin.2 ( « ocrotirea impotriva actelor de incalcare a dreptului la nume, savarsite in Romania, este asigurata potrivit legii romane »), art.149 ( « instantele judecatoresti romane sunt competente daca . »), art.150, art.151 din legea 105/1992.

- norme conflictuale bilaterale sau cu indicare generala. Aceste norme arata in acelasi timp, atat cazurile de competenta a legii forului cat si cazurile de competenta a legii straine.Majoritatea normelor conflictuale au caracter bilateral.

Exemple: art.14 « numele persoanei este carmuit de legea sa nationala », art.19, art.40, art.66, art. 158, art.160 -161 din Legea 105/1992.


5. Sistemul de drept caruia ii apartin normele conflictuale.

In caz de litigiu, fie in fata unei instante judecatoresti fie a unei instante arbitrale, acestea aplica, in principiu, norma conflictuala apartinand propriului sistem de drept. Regula este exprimata prin formula « normele conflictuale sunt ale forului ». Legea forului (lex fori) exprima sistemul de drept al instantei sesizate.

Aceasta regula este valabila atat pentru instantele romane, care vor aplica norma conflictuala romana ca lex fori, cat si pentru instantele din strainatate care aplica norma conflictuala proprie pentru determinarea legii competente. Articolul 168 alin.2 din Legea 105/1992 arata in acest sens ca recunoasterea unei hotarari straine in Romania nu poate fi refuzata pe motivul ca instanta care a pronuntat hotararea straina a aplicat o alta lege, cu exceptia situatiei in care procesul priveste starea civila si capacitatea unui cetatean roman.

Exceptiile de la regula ca norma conflictuala apartine sistemului de drept a instantei sesizate sunt :

- in arbitrajul international ad – hoc unde nu exista lex fori, daca partile nu indica legea aplicabila fondului litigiului, arbitrii vor aplica legea desemnata de norma conflictuala pe care ei o vor considera mai potrivita in speta.

- in cazul retrimiterii de gradul I, cand norma conflictuala romana trimite la sistemul de drept al unui alt stat, iar sistemul de drept strain prin norma sa conflictuala retrimite la dreptul roman, instanta romana aplica norma conflictuala straina, intrucat dreptul forului admite retrimiterea de gradul I.


*     Normele materiale sau substantiale





1. Notiune. Distinctie fata de normele conflictuale.

Normele materiale, spre deosebire de cele conflictuale, se aplica in mod direct raporturilor juridice cu element de extraneitate. Ele pot fi norme de drept material sau substantial (drept civil, familiei, comercial, muncii etc) si norme de drept procesual.

Cele mai importante norme materiale care ce apartin dreptului international privat sunt cele care reglementeaza situatia juridica a strainului in Romania si efectele hotararilor judecatoresti si arbitrale straine in Romania.   

Intre normele conflictuale si normele materiale exista asemanari, cum ar fi faptul ambele categorii de norme fac parte din sistemul de drept al forului si se aplica raporturilor juridice cu element de extraneitate, dar si importante deosebiri. Deosebirea esentiala consta in aceea ca norma conflictuala este doar una de trimitere, de fixare, pe cand norma materiala este cea care guverneaza direct raportul juridic. Sub aspectul structurii, norma conflictuala o structura proprie (continut si legatura) pe cand norma materiala are o structura clasica ( ipoteza, dispozitie, sanctiune).


*     Normele de aplicatie imediata (necesara)

1. Definitie

Normele de aplicatie imediata sunt acele norme materiale, apartind sistemului de drept al forului, care prin gradului lor mare de imperativitate datorat scopului in care au fost edictate de catre stat, se aplica cu prioritate (imediat) raportului juridic cand acesta are un punct de legatura cu tara forului, excluzand in acest fel conflictul de legi.

Pentru a clarifica notiunea de norma de aplicatie imediata, cu titlu de exemplu poate fi mentionat art.19 din Legea 105/1992 care dispune in alin.2 ca un cetatean roman se poate casatori in strainatate numai in fata autoritatii locale de stat competente ori in fata agentului diplomatic sau functionarului consular fie al Romaniei, fie al statului celuilalt sot. Aceasta dispozitie inlatura de la aplicare norma conflictuala cuprinsa in art.19 alin. 1 care prevede ca forma incheierii casatoriei este supusa legii statului pe teritoriul caruia se celebreaza, asa incat o casatorie religioasa incheiata in strainatate de un cetatean roman, nu va fi recunoscuta valabila in Romania.

De asemenea, tot cu titlu de exemplu, art 18 din Legea 10571992 prevede in ceea ce priveste conditiile de fond la incheierea casatoriei, ca acestea sunt determinate de legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti. Totusi, alin.2 dispune ca atunci cand potrivit legii straine exista un impediment la casatorie, care, potrivit dreptului roman, este incompatibil cu libertatea de a incheia o casatorie, acest impediment va fi inlaturat ca inaplicabil, daca celalalt viitor sot este cetatean roman si casatoria se celebreaza in Romania.

2. Aplicabilitatea normei de aplicatie imediata si efecte

Atunci cand se constata existenta unei norme de aplicatie imediata, aceasta se aplica in mod necesar, fara a se mai lua in considerare care ar fi fost solutia data de sistemul de drept competent a guverna raportul juridic conform normei conflictuale incidente in cauza.

Norma de aplicatie imediata inlatura norma conflictuala de la aplicare dar asta nu inseamna in mod necesar ca solutia este intotdeauna diferita de cea data de sistemul de drept la care trimite norma conflictuala. Numai ca, atunci cand este incidenta o norma de aplicatie imediata, practic nu se mai pune problema conflictului de legi. Plastic am putea spune ca norma conflictuala este « dezactivata ».

Norma de aplicatie imediata se aplica numai raporturilor juridice de drept international privat ce au un punct de legatura cu statul forului si pentru care legiuitorul prin vointa sa, a considerat necesar a inlatura de la aplicare un alt sistem de drept.


* Normele de aplicatie imediata isi gasesc o noua reglementare in dispozitiile art.2562 din Codul Civil care prevad ca « (1) Dispozitiile imperative prevazute de legea romana pentru reglementarea unui raport juridic cu element de extraneitate, se aplica in mod prioritar. In acest caz, nu sunt incidente prevederile prezentei carti privind determinarea legii aplicabile.

(2) Pot fi aplicate direct si dispozitiile imperative prevazute de legea altui stat pentru reglementarea unui raport juridic cu element de extraneitate, daca raportul juridic prezinta stranse legaturi cu legea acelui stat, iar interesele legitime ale partilor o impun. In acest caz, vor fi avute in vedere obiectul si scopul acestor dispozitii, precum si consecintele care decurg din aplicarea sau neaplicarea lor”.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }