QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Asociatiile



Asociatiile


§.1. Consideratii introductive



A. Considerarii istorice privind asociatiile si fundatiile. Romanii recunosteau personalitatea juridica nu numai statului, dar si anumitor colectivitati, care functionau fie dupa principiile dreptului public, fie dupa cele ale dreptului privat

Daca in virtutea Legii celor XII table functiona o libertate de asociere deplina, intemeiata pe simplul consimtamant, sfarsitul Republicii a adus desfiintarea asociatiilor de drept privat, cu unele exceptii. Motivele care au intemeiat aceasta actiune au fost de ordin politic. Ceva mai tarziu, legea Julia de colegiis a subordonat infiintarea asociatiilor obtinerii aprobarii prealabile a Senatului, autorizare care se pare ca a fost conditionata de dovada patrimo­niului propriu al acestora. In mod obisnuit, autorizatia se obtinea pentru fiecare caz in parte. Situatia era diferita pentru asociatiile de utilitate publica, a caror functionare era aprobata in bloc, pentru toate asociatiile de aceeasi natura. Textele vremii atesta ca indeplinirea formalitatilor cerute in mod imperativ a fost premisa dobandirii de catre asociatii a unor drepturi si obligatii distincte de cele ale membrilor. Importanta asociatiilor cu scop religios a crescut, acestea putand chiar sa primeasca legate, prerogativa mult timp refuzata altor persoane morale, in afara statului.



Dreptul roman semnaleaza ca moment important in viata asociatiilor si fundatiilor intrarea in vigoare a Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice.

Aceasta a adus reglementarea amanuntita a procedurii prin care asociatiile si fundatiile deveneau subiecte de drept in esenta, pe temeiul unei deciziuni motivate a tribunalului in circumscriptia caruia s-au constituit, dupa ascul­tarea Ministerului Public si cu avizul ministerului de resort, noua persoana juridica avea fiinta legala din ziua inscrierii in registrul special destinat. Legea din 1924 a transformat in regula de drept pastrata si astazi, principiul specia­litatii persoanelor de drept privat in virtutea acestuia, asociatiile si fundatiile se pot folosi numai de acele drepturi si pot contracta doar acele obligatii care sunt utile infaptuirii scopurilor propuse. incalcarea limitelor permise ale activitatii se poate solda cu pierderea calitatii de subiect de drept

Textul vechii legi s-a preocupat de organizarea, functionarea, dizolvarea asociatiilor si fundatiilor, precum si de raspunderea persoanei juridice pentru actele si faptele savarsite de organele de conducere in exercitiul functiunii.

B. Particularitatile asociatiilor in actualul context al persoa­nelor juridice fara scop patrimonial

Asociatia se constituie, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 (apro­bata prin Legea nr. 246/2005), in baza acordului a trei sau mai multe persoane, care pun in comun, fara drept de restituire, contributia materiala, cunostintele sau aportul lor in munca pentru realizarea unor activitati in interes general, in interesul unor colectivitati sau in interesul lor personal nepatrimonial.


§. 2. Continutul elementelor constitutive.


Organizarea proprie


Fiecare tip de persoane juridice se caracterizeaza printr-o organizare de sine statatoare.

Asociatia are ca organe de conducere adunarea generala, consiliul director si cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori. Atributiile fiecaruia sunt bine determinate de lege. Adunarea generala, formata din totalitatea asociatilor, dispune de o suma de prerogative in sfera alegerii si revocarii membrilor celorlalte organe, infiintarii de filiale ale asociatiei, incetarii fiintei acesteia, modificarii actului constitutiv.

Consiliul director este organul executiv, putand cuprinde si persoane din afara asociatiei, in limita a cel mult o patrime din totalul componentilor sai (art. 20-24 din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000). in schimb, nu poate fi membru al consiliului director (iar daca era membru, pierde aceasta calitate) cel care ocupa o functie de conducere in cadrul unei institutii publice, daca asociatia in cauza are ca scop sprijinirea activitatii acelei institutii.

Consiliul director, intre alte atributii, incheie acte juridice in numele si pe seama asociatiei; aproba organigrama si politica de personal ale asociatiei, daca starului nu cuprinde prevederi contrare[1].

Cenzorul sau comisia de cenzori sunt cei care asigura controlul financiar intern. Comisia de cenzori functioneaza pentru asociatiile ce reunesc mai mult de 100 de membri. Calitatile de membru al consiliului director si respectiv, de cenzor, sunt incompatibile.

Asociatia proprietarilor este condusa de adunarea generala a proprietarilor, care se intruneste cel putin o data in fiecare an calendaristic sl este alcatuita din cate un reprezentant al fiecarei familii de proprietari.

Comitetul executiv are prerogative in directia administrarii curente a condominiului[2] in baza delegarii decise de asociatie, comitetul actioneaza in numele proprietarilor, cu exceptia atributiilor rezervate in mod exclusiv acestora.

Presedintele asociatiei de proprietari este si presedintele comitetului execu­tiv, Presedintele are rol de reprezentare a asociatiei la incheierea si derularea contractelor; el sta in instanta, in numele asociatiei, in actiunile pornite de aceasta impotriva asociatilor care incalca obligatiile statutare sau in procesele initiate de proprietarii care contesta deciziile asociatiei.

Din randul membrilor asociatiei este aleasa comisia de cenzori. Adunarea generala are caderea de a decide delegarea atributiilor comisiei de cenzori[3], unor persoane fizice sau juridice, asociatii sau agenti economici specializati, pe baze contractuale.

Legislatia noua in materie introduce notiunea de management al asociatiei de proprietari, ca activitate care se desfasoara in doua directii: management de proprietate si management financiar.

Managementul de proprietate are ca obiect administrarea propriu-zisa a condominiului, a instalatiilor si a tuturor elementelor proprietatii comune, functionarea centralelor termice ori a punctelor termice aflate in proprietatea sau in administrarea asociatiei. Managementul financiar se refera la activitatea de contabilitate si de casierie. Ambele forme de management se asigura fie de persoane fizice angajate cu contract individual de munca sau conventii de prestari servicii, fie de persoane juridice, pe baza unor contracte de admi­nistrare, in conformitate cu hotararea adunarii generale.



Patrimoniul propriu.


In conceptia Ordonantei Guvernului nr. 26/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 246/2005, patrimoniul este o conditie de fond a oricarei asociatii si fundatii. intre alte mentiuni, actul constitutiv al asociatiei va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute, patrimoniul initial al acesteia. Activul patrimonial al asociatiei trebuie sa insumeze cel putin un salariu minim brut pe economie la data constituirii asociatiei, fiind alcatuit din aportul in natura si/sau in bani al asociatilor.

Conditii speciale privind patrimoniul intalnim in cazul asociatiilor si fundatiilor de utilitate publica. Aceste persoane juridice trebuie sa dovedeasca imprejurarea ca activul patrimonial pe fiecare din cei trei ani anteriori este cel putin egala cu valoarea patrimoniului initial. Ruperea echilibrului patrimonial justifica retragerea actului de recunoastere de catre Guvern, la propunerea autoritatii administrative competente. Ministerului justitiei. Guvernului sau la sesizarea oricarei persoane fizice sau juridice interesate.


Asociatiile de proprietari au un patrimoniu alcatuit din mijloace banesti si mijloace materiale. Prima categorie de mijloace include fondurile constituite ia momentul infiintarii asociatiei (sume incasate potrivit listei lunare de plata a cotelor de contributie a fiecarui proprietar la cheltuielile asociatiei, fond de rulment, fond de reparatii, fonduri cu destinatii speciale); mijloacele materiale se compun din totalitatea materialelor necesare desfasurarii activitatii in cadrul asociatiei (mobilier, unelte, mijloace fixe, materiale pentru curatenie, iluminat etc).

Patnmoniul asociatiilor de proprietari nu poate fi grevat de datorii sau de obligatii personale ale asociatilor. El poate fi constituit si din donatii ori sponsorizari, in conditiile legii.

Importanta patrimoniului, ca element al personalitatii juridice, poate fi reperata sub cel putin doua aspecte:

- existenta sa face posibila participarea subiectului de drept la viata juridica;

- patrimoniul propriu permite angajarea raspunderii proprii a persoanei juri­dice.




Scopul propriu.


Potrivit O.G. nr. 26/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 246/2005, asociatiile si fundatiile sunt persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial (art. 1 alin. 2). Asociatia este rodul intelegerii a trei sau mai multe persoane, care pun in comun, fara drept de restituire, contributia materiala, cunostintele sau aportul lor in munca pentru realizarea unor activitati in interes general, al unor colectivitati sau in interesul for personal nepatrimonial.

In ceea ce priveste asociatiile de proprietari, scopul acestora este asigurarea conditiilor de functionare nor­mala a locuintelor, a spatiilor cu alta destinatie din cladire, precum si a partilor comune, care alcatuiesc un condominiu .



§. 3. Infiintarea asociatiilor.


Asociatiile se infiinteaza cu respectarea conditiilor impuse prin Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 modificata. Noile reglementari reduc numarul minim de membri la trei.

Actul constitutiv si statutul vor fi redactate in forma autentica sau atestata de avocat Forma autentica este obligatorie in cazul aportului in natura, atat pentru actul constitutiv, cat si pentru statut

Actul autentic va contine date privind: identitatea asociatilor (nume, domi­ciliu, denumire, sediu social); exprimarea vointei de asociere; scopul propus, durata de functionare a asociatiei; patrimoniul initial; componenta nominala a primelor organe de conducere, administrare si control; persoanele imputerni­cite sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice; semnaturile asociatilor.

Statutul va cuprinde, pe langa datele mentionate - mai putin cele referitoare la componenta organelor de conducere, administrare, control, la persoanele imputernicite sa constituie subiectul de drept - si mentiuni privind modul de dobandire si de pierdere a calitatii de asociat drepturile si obligatiile asocia­tilor, atributiile organelor de conducere, administrare si control, destinatia bunurilor in cazul dizolvarii, in conditiile art. 60 din Ordonanta. De asemenea, statutul va detalia prevederile actului constitutiv sub aspectul scopului, obiec­tivelor urmarite, categoriilor de resurse patrimoniale ale asociatiei.

Etapele dobandirii personalitatii juridice sunt, in rezumat, urmatoarele:

sesizarea judecatoriei in a carei raza teritoriala se va afla sediul asociatiei. Cererea de inscriere va fi insotita de actul constitutiv, statut si actele dove­ditoare ale sediului si patrimoniului initial. Pentru autentificarea actelor consti­tutive se va prezenta dovada disponibilitatii denumirii noii asociatii, eliberata de Ministerul justitiei ori, dupa caz, refuzul motivat al eliberarii acesteia1. Daca asociatia, prin natura obiectivelor sale, va desfasura activitati pentru care legea cere autorizatie administrativa prealabila, lipsa acesteia atrage dizolvarea;

verificarea legalitatii actelor depuse de catre judecatorul desemnat de pre­sedintele instantei, in termen de trei zile de la depunerea cererii de inscriere. Constatand neindeplinirea cerintelor legale, judecatorul va cita in camera de consiliu pe reprezentantul asociatiei, in vederea remedierii neregularitatilor. Daca aceste neregularitati privesc dispozitiile art. 40 alin. 2 din Constitutie, va fi citat si reprezentantul Ministerului Public, ale carui concluzii sunt obligatorii. 

Imposibilitatea de inlaturare a neregulilor sau lipsa nejustificata a repre­zentantilor asociatilor conduce la respingerea cererii de inscriere prin incheiere motivata, pronuntata in 24 de ore de la inchiderea dezbaterilor;

- inscrierea in Registrul asociatiilor si fundatiilor este momentul dobandirii personalitatii juridice. Dovada acestei imprejurari se face, in raporturile cu tertii, prin certificatul de inscriere. Operatiunea inscrierii echivaleaza cu "auto­rizarea' asociatiei ca persoana juridica.

In ipoteza in care s-a refuzat motivat eliberarea dovezii disponibilitatii denumirii, judecatorul poate dispune, prin incheiere motivata inscrierea aso­ciatiei in Registru asociatiilor si fundatiilor. Desigur, se va respecta cerinta ca denumirea asociatiei sa nu includa denumiri specifice autoritatilor si insti­tutiilor publice.

Asociatia isi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale alcatuite din cel putin trei membri, organe de conducere proprii si patrimoniu distinct de cel al asociatiei. Filialele vor avea personalitate juridica in urma inscrierii in Registrul asociatiilor si fundatiilor. Ca entitate cu personalitate juridica, filiala poate incheia in nume propriu, acte de conservare si administrare, in conditiile actu­lui sau constitutiv. Actele de dispozitie in numele si pe seama asociatiei pot fi icheiate doar in baza hotararii prealabile a consiliului director al asociatiei.

Adunarea generala a asociatiei poate decide sa constituie si structuri terito­riale fara personalitate juridica, sub forma sucursalelor. Acestea din urma vor desfasura activitatile date in competenta lor de catre asociatie (art. 13 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 aprobata prin Legea nr. 246/2005).



§. 4. Capacitatea civila a persoanei juridice


Capacitatea de folosinta


Capacitatea de folosinta a persoanei juridice poate fi definita ca fiind "o componenta a capacitatii sale civile, care consta in vocatia de a avea drepturi subiective civile si obligatii civile"[4].

Spre deo­sebire de persoana fizica, persoana juridica isi justifica insa existenta printr-un scop propriu, astfel ca drepturile si obligatiile pe care aceasta le poate dobandi trebuie sa serveasca numai realizarii acestui scop. In cazul asociatiilor acestea nu poate avea decat o activi­tate dezinteresata.

Capacitatea de folosinta nascandu-se in momentul inscrierii in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul.



Capacitatea de exercitiu


Consiliul director asigura punerea in executare a hotararilor adunarilor generale ale asociatiilor si fundatiilor, reglementate de O.G. nr. 26/2000 modificata. Intre atributiile Consiliului director se inscrie incheierea de acte juridice in numele si pe seama asociatiei, respectiv fundatiei. Consiliul poate imputernici persoane cu functii executive, inclusiv persoane care nu au calitatea de asocoiat ori sunt straine de asociatie sau fundatie sa perfecteze acte juridice in contul acestora.

Pentru asociatiile de locatari, Regulamentul-cadru inclus in anexa legii nr. 114/1996 stabileste ca presedintele reprezinta asociatia in derularea contractelor si isi asuma obligatii in numele acesteia. Presedintele reprezinta persoana morala in relatiile cu tertii, inclusiv in procesele initiate de asociatie impotriva proprietarilor de apartamente care nu si-au indeplinit obligatiile statuate prin lege, precum si in actiunile pornite de proprietarii ce contesta deciziile asociatiei.  

Capacitatea de exercitiu nu poate exista dincolo de momentul disparitiei capacitatii de folosinta, astfel ca incetarea lor este concomitenta. Se vor avea in vedere, desigur, prelungirile necesare in intervalul de timp destinat lichidarii.

in practica, se poate pune problema incheierii actelor juridice civile, in numele persoanei juridice, de catre persoane fizice care nu au calitatea de organ al acesteia ori, desi au o asemenea calitate, depasesc limitele mandatului primit sau nesocotesc delimitarea de atributii intre organe. Dintre solutiile enuntate doctrinar (nulitate si inopozabilitate) credem ca poate fi primita teza nulitatii. In absenta unor dispozitii legale exprese, este preferabila sanctiunea nulitatii relative, pentru a face posibila confirmarea actului de catre subiectul de drept ale carui interese au fost lezate.


§. 5. Identificarea persoanei juridice


1. Denumirea


Actul constitutiv si statutul asociatiilor cuprind, sub sanctiunea nulitatii absolute, denumirea acestora, cu precizarea distincta a numelui sau denumirii asociaplor. Este interzisa folosirea in denumirea asociatiilor a unor sintagme sau cuvinte specifice autoritatilor si institutiilor publice, unor profesii liberale sau altor activitati care cunosc reglementari proprii. Ignorarea acestor dispozitii atrage refuzul eliberarii dovezii disponibilitatii denumirii.


2. Sediul


Actul constitutiv incheiat de membrii asociatiei cuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute, printre altele si sediul asociatiei, acesta reprezentand locul unde se gaseste organul de conducere si de admi­nistrare. Actul constitutiv insotind, printre altele, cererea de inscriere a asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa-si aiba sediul.

Despre schimbarea sediului se va face mentiune atat in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei vechiului sediu, cat si in cel aflat la grefa judecatoriei noului sediu. In acest scop, o copie a incheierii prin care s-a dispus schimbarea sediului va fi comunicata din oficiu judecatoriei in circumscriptia careia asociatia urmeaza sa-si aiba noul sediu.



§. 6. Incetarea persoanei juridice


Dizolvarea


Prin O.G. nr. 26/2000 au fost reglementate cazurile de dizolvare a asocia­tilor[5], fundatiilor si a federatiilor constituite de aceste persoane juridice .

Printre prevederi de ordin general, art. 54 arata ca asociatiile si federatiile se dizolva de drept, prin hotararea judecatoriei sau a tribunalului, dupa caz, precum si prin hotara­rea adunarii generale, iar fundatiile se dizolva fie de drept, fie prin hotarare judecato­reasca, in continuare, actul normativ citat reglementeaza complet cazurile de dizolvare a asociatiilor si a fundatiilor.

Astfel, conform art. 55 alin. (1), asociatia se dizolva de drept in urmatoarele cazuri:

- implinirea duratei pentru care a fost constituita;

realizarea sau, dupa caz, imposibilitatea realizarii scopului pentru care a fost constituita, daca in termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop;

imposibilitatea constituirii adunarii generale sau a consiliului director in confor­mitate cu statutul asociatiei, daca aceasta situatie dureaza mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, adunarea generala sau, dupa caz, consiliul director trebuia sa se constituie;

reducerea numarului de asociati sub limita fixata de lege, daca acesta nu a fost complinit timp de 3 luni.

Organul competent sa constate dizolvarea este judecatoria in a carei circumscrip­tie se afla sediul asociatiei [art. 55 alin. (2)], fiind astfel aplicat principiul simetriei actelor juridice. Sesizarea instantei poate fi facuta de orice persoana interesata iar prin hotararea pronuntata se constata numai ca a intervenit dizolvarea, fara ca instanta sa aiba posibilitatea sa faca aprecieri proprii care ar putea conduce la respingerea cere­rii. Singurele verificari pe care le poate face instanta privesc imprejurarea daca exista vreunul din cazurile de dizolvare de drept prevazute dc lege.

Dizolvarea asociatiei prin hotarare judecatoreasca se realizeaza in urmatoarele cazuri, prevazute dc art. 56:

Scopul sau activitatea asociatiei a devenit ilicita sau contrara ordinii publice;

Realizarea scopului este urmarita prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;

Cand asociatia urmareste un alt scop decat cel pentru care s-a constituit;

Asociatia a devenit insolvabila;

Daca asociatia desfasoara activitati pentru care, potrivit legii, sunt necesare auto-rizatii administrative prealabile pe care aceasta nu le-a obtinut

Sesizarea instantei poate fi facuta de orice persoana interesata iar instanta com­petenta este si de aceasta data judecatoria in a carei circumscriptie asociatia isi are sediul.

Spre deosebire de situatia dizolvarii de drept, in cazurile de dizolvare prin hota­rare judecatoreasca instanta arc deplina putere de apreciere pentru a dispune sau nu dizolvarea.

In sfarsit, potrivit art. 57, asociatia se poate dizolva si prin hotararea adunarii gene­rale. Daca o asemenea hotarare a fost adoptata, procesul-verbal, in forma autentica, se depune la judecatoria in a carei circumscriptie asociatia isi are sediul, in termen de 15 zile dc la data sedintei de dizolvare, pentru a fi inscris in Registrul asociatiilor si fundatiilor.

Federatiilor de asociatii si de fundatii fiindu-le aplicabil regimul juridic al asocia­tilor reglementarile care privesc dizolvarea asociatiilor le vor fi deopotriva aplicabile. Singura diferenta consta in aceea ca instanta competenta sa exercite atributiile preva­zute de lege in aceasta materie va fi nu judecatoria ci tribunalul in a carui circumscrip­tie federatia isi are sediul (art. 72).


Lichidarea


Soarta bunurilor rezultate din lichidarea asociatiilor sl fundatiilor este supusa anumitor reguli:

bunurilc nu pot fi transmise catre persoane fizice;

- lichidatorii vor transmite bunurile, in conditii statutare, catre persoane juridice de drept privat sau de drept public cu scopuri identice sau asema­natoare . Nu intra sub incidenta textului mentionat bunurile asociatiei sau fundatiei dizolvate conform art. 56 alin. (1.);

- bunurile vor fi atribuite unor astfel de persoane juridice (cu scopuri identice sau asemanatoare) prin intermediul instantei de judecata, in trei ipotezei in termen de 6 luni de la terminarea lichidarii, lichidatorii nu au reusit sa transmta bunurile potrivit art. 60 alin. (2); prevederile statutare nu contin procedura transmiterii bunurilor; modalitatea statutara de transmitere a bunurilor contravine legii sau ordinii publice.

- dizolvarea-sanctiune, potrivit art. 56 lit. a)-c) antreneaza atribuirea bunu­rilor in favoarea statului sau comunei (orasului) sediului persoanei juridice;

bunurile provenite din resurse bugetare se repartizeaza, prin hotarare de Guvern in cazul asociatiei sau fundatiei de utilitate publica, unor asociatii (fundatii) cu scop similar sau unor institutii publice cu acelasi obiect de activitate;

in urma lichidarii federatiei, bunurile se transmit, in cote egale, persoa­nelor juridice constituente, in absenta unor dispozitii statutare contrare. Preve­derile legale sunt aplicabile si in cazul retragerii din federatie a unei asociatii sau fundatii.

Lichidatorii sunt numiti prin hotarare judecatoreasca, cu exceptia cazului in care dizolvarea se decide prin hotararea adunarii generale a asociatiei sau fundatiei. In acest ultim caz, lichidatorii sunt desemnati prin hotararea adunarii generale, sub sanctiunea lipsirii de efecte a hotararii de dizolvare.

Intre principalele atributii ale lichidatorilor se numara continuarea operatiu­nilor in curs, incasarea creantelor, plata creditorilor (inclusiv prin vanzarea bunurilor la licitatie publica), intocmirea inventarului si a bilantului care constata situatia activului si pasivului, declararea operatiunilor efectuate, depunerea bilantului, a registrului-jurnal si a unui memorandum la Registrul asociatiilor si fundatiilor. Lichidatorii raspund solidar pentru daunele cauzate creditorilor din propria culpa. Ei respecta regulile mandatului atat in relatiile cu persoana juridica, dar si fata de asociati sau, dupa caz, fondatori.

Data incheierii lichidarii coincide cu radierea persoanei juridice din registrul corespunzator tinut la judecatoria in a carei circumscriptie teritoriala aceasta isi are sediul. Asociatia sau fundatia inceteaza a mai avea fiinta de la data radierii.





Consiliul director al asociatiei poate elabora un regulament intern de functionare.

In vederea indeplinirii sarcinilor, comitetul executiv se intruneste, potrivit legii, de cel putin patru ori in fiecare an.

Comisia de cenzori este alcatuita din persoane cu cunostinte in domeniile financiar, economic si/sau juridic Persoanele care compun comisia de cenzori nu pot face pane din comitetul executiv al asociatiei.


E. Chelaru, Drept civil. Persoanele, ed. a 2-a, Ed. CH Beck 2008.


' Conform art, 4 dm O.G. nr. 26/2000: Asociatia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei intelegeri, pun in comun si fara drept de restituire contributia materiala, cunostintele sau aportul lor in munca pentru realizarea unor activitati in interes general, al unor colectivitati sau, dupa caz, in interesul lor personal nepatrimonial.

Articolul alin, (l) din acelasi act normativ dispune ca asociatia dobandeste personalitate juridica prin inscrierea in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul.

infiintarea federatilor este reglementata astfel de art. 35 din O.G. 26/2000: "(1) Doui sau mai multe asociatii sau fundatii se pot constitui in federatie.

Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }