QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Actul juridic civil








ACTUL JURIDIC CIVIL


1.Definitia actului juridic civil

Prin act juridic civil se intelege o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, respectiv, de a naste, modifica sau stinge un raport juridic civil concret




2.Conditiile actului juridic civil

Prin conditiile actului juridic civil intelegem elementele din care este alcatuit un asemenea act. Conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt:

capacitatea de a contracta;

consimtamantul valabil al partii ce se obliga;

un obiect determinat;

cauza licita

3. Clasificarea conditiilor actului juridic

In functie de aspectul la care se refera, se disting: conditiile de fond (cele care privesc continutul actului juridic civil) si conditiile de forma. Aceasta clasificare mai este desemnata si prin distinctia intre conditii intrinseci si conditii extrinseci.

Dupa criteriul obligativitatii ori neobligativitatii lor, conditiile actului juridic se impart in esentiale (cele cerute pentru chiar valabilitatea actului si neesentiale (sau intamplatoare, adica cele care pot fi prezente ori pot lipsi, fara sa puna in discutie valabilitatea actului).

Dupa sanctiunea nerespectarii lor, se disting conditiile de validitate si conditiile de eficacitate.


Capacitatea de a incheia actul juridic civil

Prin „capacitate de a incheia actul juridic civil' se intelege acea conditie de fond si esentiala care consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea actelor de drept civil.

A. Principiul capacitatii si exceptia de la acest principiu

In legatura cu aceasta conditie de fond si esentiala a actului juridic civil - capacitatea - este de retinut ca principiul ori regula este capacitatea de a face actul juridic civil (exceptia fiind inca­pacitatea).

Corecta intelegere a principiului capacitatii presupune si urmatoarea subliniere: capacitatea este o stare de drept - de jure -, spre deosebire de discernamant, care este o stare de fapt – de facto -, acesta, discernamantul, putand exista izolat, chiar la o persoana „incapabila', dupa cum o persoana deplin „capabila' se poate gasi intr-o situatie in care, pasager, sa nu aiba discernamant.

B. Exceptia incapacitatii de a incheia acte juridice civile

Ca si alte exceptii, si exceptia de a incheia acte juridice civile trebuie sa fie expres prevazuta de lege, iar textele de exceptie, dupa cum se stie, sunt de stricta interpretare si aplicare


Consimtamantul

Prin consimtamant se intelege acea conditie esentiala, de fond si generala a actului juridic civil care consta in hotararea de a incheia un act juridic civil, manifestata in exterior .

A. Corelatia dintre consimtamant si vointa juridica

Dupa cum se stie, actul juridic civil este manifestarea de vointa cu intentia de a produce efecte juridice.

B. Formarea si principiile vointei juridice in dreptul civil

Formarea vointei, in general, deci si a celei juridice, reprezinta un proces psihologic complex. Din procesul acesta complex al formarii

vointei, dreptul civil retine doar doua elemente: hotararea exteriorizata si motivul determinant. Primul element este insusi consimtamantul , iar cel de-al doilea constituie cauza ori scopul actului juridic civil, in doctrina, aceasta se numeste, „constructia tehnica a vointei'


Principiile vointei juridice in dreptul civil

Codul nostru civil consacra doua principii care carmuiesc vointa juridica, si anume:

• principiul libertatii actelor juridice civile, numit si principiul autonomiei de vointa;

• principiul vointei reale (numit si principiul vointei interne).


A) Principiul libertatii actelor juridice civile este consacrat indi­rect in art.969 alin. l C.civ. si art.5 C.civ. si poate fi exprimat astfel:

• subiectele de drept civil sunt libere sa incheie ori nu un act juridic civil; daca incheie, trebuie sa respecte legea si morala;

• partile sunt libere sa stabileasca, asa cum doresc, continutul (clauzele) actului juridic civil;

• partile sunt libere ca, prin acordul lor, sa modifice ori sa puna capat actului juridic civil pe care l-au incheiat.

Limitele principiului libertatii actelor juridice civile sunt:

a) ordinea publica (adica normele care reglementeaza ordinea economica, sociala si politica din stat);

b) morala;

c) normele imperative civile.


Actul juridic incheiat cu depasirea acestor limite este lovit de nulitate absoluta sau relativa, dupa caz .


B) Principiul vointei reale (interne). Vointa juridica cuprinde elementul intern (psihologic) si cel extern (social). Cand intre aceste doua elemente exista concordanta, identitate, nu se pune nici o problema, teoretica ori practica, de determinare a principiului aplicabil, caci vointa este aceeasi.


Conditiile de valabilitate a consimtamantului

Pentru a fi valabil, consimtamantul trebuie sa intruneasca conditiile urmatoare:

• sa provina de la o persoana cu discernamant;

• sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice;

• sa fie exteriorizat;

• sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant


a. Consimtamantul trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant

Subiectul de drept civil trebuie sa aiba puterea de a aprecia, de a discerne efectele juridice care se produc in baza manifestarii sale de vointa.

Persoana fizica cu deplina capacitate de exercitiu este prezumata ca are discernamant juridic necesar pentru a incheia acte juridice.

Persoana fizica lipsita de capacitate de exercitiu (minorul sub 14 ani si cel pus sub interdictie judecatoreasca) este prezumata a nu avea discernamant . Minorul intre 14-18 ani are discernamant juridic in curs de formare, in cazul persoanei juridice nu se pun probleme, deoarece reprezentantul ei legal este, intotdeauna, o persoana fizica cu deplina capacitate de exercitiu. In afara cazurilor de incapacitati prezentate mai sus (incapacitati legale) exista si cazuri de incapacitati naturale in care se gasesc persoane capabile dupa lege. Ca o concluzie, in drept, persoana este capabila, dar in fapt ea este lipsita temporar de discernamant (betie, hipnoza, somnambulism, manie puternica).

Sanctiunea lipsei discernaman­tului este nulitatea relativa a actului juridic civil.


b. Consimtamantul trebuie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice

Aceasta conditie decurge din esenta actului juridic civil, care este o manifestare de vointa facuta cu scopul de a produce efecte juridice (de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret). Aceasta conditie de valabilitate nu este indeplinita atunci cand:

• manifestarea de vointa a fost facuta in gluma, din prietenie, curtoazie sau pura complezenta;

• manifestarea s-a facut sub conditie potestativa din partea celui care se obliga

manifestarea de vointa s-a facut cu o rezerva mintala, cunoscuta de contractant;

• manifestarea de vointa este prea vaga, imprecisa.


c. Consimtamantul trebuie sa fie exteriorizat

Principiul aplicabil exteriorizarii consimtamantului este acela al consensualismului. Partile sunt libere sa aleaga forma de exteriorizare a vointei lor (simpla manifestare de vointa este nu numai necesara, dar si suficienta pentru ca actul civil sa se nasca valabil din punct de vedere al formei sale). De la acest principiu exista si exceptii, cum este cazul actelor solemne, in cazul carora manifestarea de vointa trebuie sa imbrace o forma speciala. Manifestarea de vointa poate fi exteriorizata intr-o forma expresa sau tacita (implicita). Modalitatile de exteriorizare a consimtamantului sunt in scris, verbal si prin gesturi ori fapte concludente, neechivoce. In dreptul civil, tacerea nu valoreaza consimtamant exterio­rizat . Prin exceptie, tacerea valoreaza consimtamant:

• cand legea prevede expres aceasta;

• cand, prin vointa expresa a partilor, se atribuie o anumita semnificatie juridica tacerii;

• cand tacerea are valoare de consimtamant, potrivit obiceiului






d. Consimtamantul nu trebuie sa fie alterat printr-un viciu de consimtamant

Conditia aceasta - negativa - este impusa de caracterul constient, liber al actului juridic civil. Specific viciilor de consimtamant este faptul ca exista manifestare de vointa, dar aceasta este alterata fie in continutul sau intelectual, constient, cum este cazul erorii si al dolului, fie in caracterul sau liber, cum e cazul violentei si al leziunii

Sunt vicii de consimtamant: eroarea, dolul (viclenia), violenta si leziunea.


Viciile de consimtamant

Eroarea

Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act civil. Consimtamantul nu este valabil cand este dat prin eroare.

Eroarea nu produce nulitate decat cand cade asupra substantei obiectului conventiei (error in substantiam) . Eroarea nu produce nulitate cand cade asupra persoanei cu care s-a contractat, afara numai cand consideratia persoanei este cauza principala pentru care     s-a facut conventia .

Clasificare

Dupa criteriul consecintelor care intervin, eroarea este de trei feluri:

eroarea-obstacol este cea mai grava forma a erorii, falsa prezentare cazand fie asupra naturii actului ce se incheie - error in negatia - (o parte crede ca incheie un anumit act juridic, iar cealalta parte are credinta, gresita, ca incheie un alt act juridic), fie asupra identitatii obiectului (error in corpore) - (o parte crede ca trateaza cu privire la un anumit bun, pe cand cealalta parte are in vedere alt bun)

• eroarea - viciu de consimtamant este falsa reprezentare ce cade fie asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului (error in substantiani), fie asupra persoanei co-contractante (error in personae);

• eroarea-indiferenta este falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin importante la incheierea actului juridic civil si care nu afecteaza insa si valabilitatea actului.

Sanctiunea care intervine in cazul erorii-obstacol este nulitatea absoluta a actului juridic, in cazul erorii-viciu de consimtamant sanctiunea fiind nulitatea relativa a actului juridic. In cazul erorii-indiferente, sanctiunea este o diminuare valorica a prestatiei sau poate ramane fara nici o consecinta juridica datorita lipsei de gravitate, cat si a necesitatii asigurarii certitudinii in circuitul civil.

Dupa criteriul naturii realitatii fals reprezentate, se disting doua feluri de erori:

• eroarea de fapt, care este falsa reprezentare a unei situatii faptice la incheierea actului juridic;

• eroarea de drept, care este falsa reprezentare a existentei ori continutului unei norme de drept civil.

Jurisprudenta noastra admite eroarea de drept civil ca viciu de consimtamant

l. Structura erorii-viciu de consimtamant

In alcatuirea erorii-viciu de consimtamant intra un singur ele­ment, de natura psihologica - falsa reprezentare a realitatii, de unde rezulta si dificultatea probarii, dovedirii sale.

Doua conditii, cumulative, se cer a fi intrunite pentru ca falsa reprezentare a realitatii, la incheierea unui act juridic civil, sa aiba valoare de viciu de consimtamant:

- elementul asupra caruia cade falsa reprezentare sa fi fost hotarator, determinant pentru incheierea actului, in sensul ca, daca ar fi fost cunoscuta realitatea, actul nu s-ar fi incheiat; aprecierea caracterului determinant al elementului fals reprezentat se face dupa un criteriu subiectiv , adica de la caz la caz; prin exceptie doar se poate apela la un criteriu obiectiv, abstract; de retinut ca, atunci cand falsa reprezentare cade asupra valorii economice a contraprestatiei, e vorba de o eroare lezionara, care este supusa regulilor de la leziunea-viciu de consimtamant, iar nu celor de la eroarea-viciu de consimtamant

- in cazul actelor bilaterale, cu titlu oneros, este necesar ca co-contractantul sa fi stiut sau sa fi trebuit sa stie ca elementul asupra caruia cade falsa reprezentare este determinant, hotarator pentru incheierea actului juridic civil.

In actele bilaterale nu este necesar ca fiecare parte sa se gaseasca in eroare, pentru a fi in prezenta viciului de consimtamant, care sa atraga anulabilitatea actului juridic civil.


Dolul sau viclenia

Dolul, numit si viclenie, este acel viciu de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa incheie un act juridic.


Clasificare

Trebuie sa facem distinctie intre:

• dolul principal, care este dolul ce cade asupra unor elemente importante, determinate la incheierea actului juridic, si dolul inci­dental ori secundar, care este dolul ce cade asupra unor imprejurari nedeterminate pentru incheierea actului juridic, neatragand ne valabilitatea actului (se poate cere, insa, o reducere a prestatiei, daca e cazul).

Structura

Dolul, ca viciu de consimtamant, este alcatuit din doua elemente:

l. un element obiectiv, material, constand in utilizarea de mij­loace viclene (masinatiuni, siretenii, manopere dolosive) pentru a induce in eroare;

un element subiectiv, intentional, constand in intentia de a induce in eroare o persoana, pentru a o determina sa incheie un act juridic civil


Conditii

Pentru a fi viciu de consimtamant, dolul trebuie sa indepli­neasca, cumulativ, conditiile:

1. sa fie determinant pentru incheierea actului juridic;

2. sa provina de la cealalta parte.

Prima conditie are urmatoarea definitie: mijloacele viclene sunt astfel, incat este evident ca, fara aceste masinatiuni, cealalta parte n-ar fi contractat . A doua conditie are urmatoarea definitie: mijloacele viclene intrebuintate de una din parti. Textul lasa sa se inteleaga ca dolul ar fi aplicabil doar actelor bilaterale. Or, dolul poate fi intalnit si in cazul testamentului. Daca exista reciprocitate de doi, fiecare parte este in drept sa ceara anularea actului pentru dolul al carui victima este.


Proba dolului

Viciu de consimtamant, dolul nu se presupune, ceea ce inseamna ca persoana care invoca existenta dolului, drept cauza de anulabilitate a actului juridic civil, trebuie sa-l dovedeasca. Fiind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba, inclusiv martori sau prezumtii simple. Spre deosebire de proba erorii, dovada dolului este mai usor de facut, datorita elementului sau material obiectiv, exterior.


Violenta

Violenta este acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane cu un rau care ii produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu 1-a fi incheiat


Clasificare

Dupa natura raului cu care se ameninta, se distinge intre:

violenta fizica - vis - existenta atunci cand amenintarea cu raul priveste integritatea fizica ori bunurile persoanei;

violenta morala - metus - existenta atunci cand amenin­tarea cu raul se refera la onoarea, cinstea ori sentimentele persoanei.

Dupa caracterul amenintarii, se deosebeste intre:

amenintarea legitima (justa) cu un rau, care nu este viciu de consimtamant;

amenintarea nelegitima, injusta, cu un rau; numai aceasta are semnificatia juridica a viciului de consimtamant, atragand anulabilitatea actului incheiat sub imperiul unei temeri insuflata de o asemenea amenintare[24].


Structura

Violenta - viciu de consimtamant este alcatuita din doua elemente

un element obiectiv, exterior, care consta in amenintarea cu un rau;

un element subiectiv, constand in insuflarea unei temeri persoanei amenintate; ceea ce altereaza consimtamantul, in cazul violentei, este tocmai aceasta temere insuflata victimei violentei.

Conditii

Pentru a fi viciu de consimtamant, violenta trebuie sa intruneasca, cumulativ, urmatoarele doua conditii:

sa fie determinanta pentru incheierea actului juridic civil;

sa fie injusta.

In aprecierea indeplinirii primei conditii este necesar ca temerea sa determine incheierea actului juridic. Temerea poate sa se indrepte asupra persoanei care incheie actul juridic, a sotului sau sotiei acesteia, descendentilor ori ascendentilor. A doua conditie trebuie inteleasa in sensul ca nu orice amenintare, prin ea insasi, constituie violenta - viciu de consimtamant. E necesar ca aceasta sa reprezinte o incalcare a legii; adica sa fie nelegitima . Amenintarea cu un rau poate proveni nu numai de la co-contractant, ci si de la un tert.


Leziunea

Leziunea este acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita de valoare intre doua prestatii . In Codul civil exista urmatoarele dispozitii referitoare la leziune:





- art. 951: Minorii nu pot ataca angajamentul lor pentru cauza de necapacitate, decat in caz de leziune;

- art. 1157: Minorul poate exercita actiunea in resciziune pentru simpla leziune in contra oricarei conventii;

- art. 1158: Cand leziunea rezulta dintr-un eveniment cauzal si neasteptat, minorul n-are actiunea in resciziune;

- art.159: Minorul ce face o simpla declaratie ca este major are actiunea in resciziune;

- art.1160: Minorul comerciant, bancher sau artizan n-are actiunea in resciziune contra angajamentelor ce a luat pentru comertul sau arta sa;

- art.1162: Minorul nu are actiunea in resciziune contra obligatiilor ce rezulta din delictele sau cvasidelictele sale;

- art.1163: Minorul nu mai poate exercita actiune in resciziune in contra angajamentului facut in minoritate, daca 1-a ratificat dupa ce a devenit major, si aceasta si in cazul cand angajamentul este nul in forma sa, si in acela cand produce numai leziune;

- art.1164: Cand minorii, interzisii (sau femeile maritate — abrogat), sunt admisi, in aceasta calitate, a exercita actiune in resciziune in contra angajamentelor lor ei nu intorc aceea, ce au primit, in urmarea acestor angajamente, in timpul minoritatii, interdictiei (sau mariajului), decat daca se probeaza ca au profitat de aceea ce li s-a dat;

- art.1165: Majorul nu poate, pentru leziune, sa exercite actiunea in resciziune.

Actele juridice ce se incheie de minorii care nu au implinit varsta de paisprezece ani sunt anulabile pentru incapacitate, chiar daca nu reprezinta leziune. Minorii care nu au implinit varsta de paisprezece ani nu ras­pund pentru fapta lor ilicita decat daca se dovedeste ca au lucrat cu discernamant.


Structura

In conceptia subiectiva, leziunea presupune doua elemente: unul obiectiv, constand in disproportia de valoare intre contraprestatii si unul subiectiv, constand in profitarea de starea de nevoie in care se gaseste cealalta parte. In conceptia obiectiva, leziunea are un singur element: paguba egala cu disproportia de valoare intre contraprestatii.

Conditii

Pentru anularea actului juridic civil pentru leziune este necesar sa fie intrunite urmatoarele conditii:

- leziunea sa fie o consecinta directa a actului respectiv

-leziunea sa existe in raport cu momentul incheierii actului juridic;

-disproportia de valoare intre contraprestatii trebuie sa fie vadita.

Domeniul de aplicare

Din punct de vedere al persoanelor care pot invoca leziunea drept cauza de anulare, aceasta are doua aspecte. Intr-adevar, sub primul aspect, leziunea priveste minorii intre 14-18 ani, adica minorii cu capacitate de exercitiu restransa . Sub cel de al doilea aspect, sunt anulabile pentru leziune numai actele juridice civile care, in acelasi timp:

- sunt acte de admi­nistrare;

- au fost incheiate de minorul intre 14-18 ani singur, fara incuviintarea ocrotitorului legal;

- sunt lezionare pentru minor;

- sunt comutative.


Obiectul actului juridic civil

Prin obiect al actului juridic se intelege conduita partilor sta­bilita prin acel act juridic civil, respectiv actiunile ori inactiunile la care partile sunt indreptate sau de care sunt tinute.


Conditii de valabilitate

Pentru a fi valabil, obiectul juridic civil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii generale:

1. sa existe;

2. sa fie in circuitul civil

3. sa fie determinat ori determinabil;

4. sa fie posibil;

5. sa fie licit si moral.

Conditii speciale cerute numai pentru anumite acte juridice civile, si anume:

1. cel ce se obliga trebuie sa fie titularul dreptului subiectiv;

2. sa existe autorizatie administrativa prevazuta de lege;

3. obiectul sa constea intr-un fapt personal al debitorului.


Continutul conditiilor de valabilitate

- Obiectul actului juridic civil trebuie sa existe.

Aceasta este conditia primordiala pentru valabilitatea obiectului actului juridic civil, in sensul ca daca obiectul lipseste, nu se mai pune problema indeplinirii celorlalte conditii. Daca obiectul actului juridic priveste un bun, aceasta conditie implica cunoasterea urmatoarelor reguli:

l) daca bunul a existat, dar nu mai exista la data incheierii actului juridic, conditia nu este indeplinita si, deci, actul nu este valabil;

2) bunul prezent in momentul incheierii actului juridic indeplineste conditia „sa existe';

3) un bun viitor poate forma obiect valabil al actului juridic civil, cu o exceptie: succesiunea viitoare (nedeschisa inca) nu poate forma obiect nici pentru conventie, nici pentru actul unilateral care este renuntarea la succesiune.

- Obiectul trebuie sa fie in circuitul civil.

Sintagma „circuit civil' se intrebuinteaza cu doua sensuri ori intelesuri:

• in sens larg (lato sensu), prin circuit civil (in general) se intelege totalitatea actelor si faptelor juridice, in virtutea carora se nasc raporturi de drept civil

• in sens restrans (stricto sensu), expresia „cir­cuit civil' se reduce la actele si faptele juridice susceptibile sa conduca la instrainarea sau dobandirea valabila a unui drept ori bun.

In mod corespunzator, prin „bunuri aflate in circuitul civil' vom intelege acele bunuri susceptibile sa faca obiectul unor acte translative sau constitutive sau, altfel spus, bunurile care pot fi dobandite sau instrainate prin acte juridice civile. Este de remarcat si faptul ca bunurile aflate in circuitul civil (stricto sensu) se impart, la randul lor, dupa modul de circulatie a lor, in doua subcategorii:

- bunuri care pot circula liber, neingradit (intra in aceasta prima subcategorie bunurile alienabile);

- bunurile care pot circula in conditii restrictive, detinute, ori instrainate conditionat. Intra in aceasta subcategorie : armele si munitiile ; materialele explozive ; produsele si substantele stupefiante; deseuri toxice ; metalele si pietrele pretioase si semipretioase ; obiectele de cult

- Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie determinat ori determinabil

Cand obiectul consta in res genera, conditia este indeplinita fie prin stabilirea precisa a cantitatii, calitatii, valorii, fie prin stabilirea numai a unor criterii de determinare, care se vor folosi la momentul executarii actului.

- Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie posibil.

Imposibilitatea poate fi de ordin material ori de ordin juridic. Conditia aceasta trebuie apreciata dinamic, adica in functie de progresul tehnico- stiintific.

- Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie licit si moral.

In actele constitutive ori translative de drepturi, se cere ca cel care se obliga sa fie titularul dreptului. In actele cu pronuntat caracter personal se cere ca obiectul sa constea intr-un fapt personal al debitorului. Cand legea prevede, este necesara si autorizatia administrativa.


Cauza (scopul) actului juridic civil

A. Notiunea cauzei (scopului) actului juridic

Cauza sau scopul este acel element al actului juridic civil care consta in obiectivul urmarit la incheierea unui asemenea act. Impreuna cu consimtamantul, cauza formeaza vointa juridica.


B. Elementele cauzei actului juridic civil

Structura cauzei actului juridic civil are doua elemente: scopul imediat si mediat. Scopul imediat - cauza proxima-, numit si scopul obligatiei, este stabilit pe principalele categorii de acte juridice civile, dupa cum urmeaza:

in contractele sinalagmatice, cauza consimtamantului fiecarei parti consta in reprezentarea, adica prefigurarea mintala a contraprestatiei;

in actele cu titlu gratuit, scopul imediat il reprezinta intentia de a gratifica;

in actele reale, scopul imediat il reprezinta prefigurarea remiterii lucrului, bunului;

in contractele aleatorii, este cauza imediata riscul, adica prefigurarea unei imprejurari viitoare si incerte de care depinde sansa castigului, respectiv riscul pierderii.

Scopul mediat numit si scopul actului juridic, consta in motivul determinat al incheierii unui actu juridic civil (fie insusirile unei prestatii, fie calitatile unei persoane).


Conditiile de valabilitate a cauzei actului juridic civil

Pentru a fi valabila, cauza actului juridic civil trebuie sa indepli­neasca, cumulativ, urmatoarele conditii:

a. sa existe;

b. sa fie reala;

d. sa fie licita si morala.


Rolul si proba cauzei

Cauza este un mijloc de exprimare juridica a unui interes al partii ori partilor actului juridic civil. De asemenea, cauza actului juridic constituie instrumentul juridic prin care jurisprudenta asigura restabilirea legalitatii si respectarea bunelor moravuri.

Proba cauzei revine celui care invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei actului juridic, in consecinta trebuie sa rastoarne prezumtiile de valabilitate si existenta a cauzei









A se vedea Gh. Beleiu, op.cit., p. 125-126

A se vedea Tr. lonascu, Tratat de drept civil, vol.I, 1967, p.251-252

A se vedea art.950 C.civ.

vezi Decizia nr.1998/1990 Tribunalul Suprem; Dreptul nr.7/1990 pag.66 


A se vedea art.948 Cod civil

A se vedea Tr. lonascu, op.cit. p.261

vezi Decizia nr.785/1978( Culegere de decizii 1978,pag.48)

A se vedea Gh. Beleiu, op.cit., p.142

A se vedea dec. nr. 1129/1987 a Sec Sei civile a fostului Tribunal Suprem, in Culegere de decizii pe 1987, p. 121-122

A se vedea Ghe. Beleiu, op.cit., p.143

A se vedea art.1010 C.civ.

vezi Decizia nr.351/1973 Tribunalul Suprem (Repertoriu II,op.citpag.115)

A se vedea art. 1437 C.civ.si 3 art. 52 din Legea nr. 31/1990

A se vedea Gh. Beleiu op.cit., p. 145

A se vedea art.945 C.civ.

vezi Decizia 499/1997 Tribunalul Bucuresti ;Culegere de practica judiciara a Tribunalului Bucuresti 1993-1997,pag.2

A se vedea Dec. Civ. nr. 370/1474 a Tribunalului Brasov, in RRD, nr. 127 1975, p.46

A se vedea dec. civ. 474/1985 a Tribunalului Judetului Caras-Severin, cu nota de St. Beligradeanu, in RRD nr.12/1985 p.55-62 si Jozsef Kocsis, Unele aspecte teoretice si practice privind eroarea de drept, in Dreptulnr.8/1992,p.39-42


A se vedea Dec. nr. 1/1967 a Sectiei civile a fostului Tribunal Suprem, 1967,p. 86-87

Dec.nr.1985/1975 a Sectiei civile a fostului T.S., in Culegere de decizii ale T.S.anul 1975, p.74-76


A se vedea Dec. nr. 1031/1979 a Sectiei civile a fostului Tribunal Suprem, in RRD nr. 3/1974, p. 145 si Dec. nr. 1426/1979 a Sectiei civile a fostului Tribunal Suprem, in CD pe 1979, p.125-128 si Dec. nr.770/1982 a fostului Tri­bunal Suprem, in RRD nr. 5/1983, p.73-74.

A se vedea art.960 Cod civil


A se vedea Gh. Beleiu, op.cit., p. 152

vezi Decizia nr.1484/1972 Tribunalul Suprem (Repertoriu II op..cit..pag 115)

A se vedea Ghe. Beleiu, op.cit., p. 150

A se vedea art. 958 C.civ.

Gh. Beleiu, op.cit., p. 152


A se vedea art. 1158 C.civ.

A se vedea Gh. Beleiu, op.cit, p. 152

A se vedea Gh. Beleiu, op.cit., p. 153

Reglementate de legea 17/1996,PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 74 din 11 aprilie 1996, in prezent abrogata de LEGE Nr. 295 din 28 iunie 2004, privind regimul armelor si al munitiilor, PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 583 din 30 iunie 2004

PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 298 din 28 decembrie 1995

reglementata de legea mediului nr.167/1995, PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 70 din 17 februarie 2000. Legea a fost republicata in temeiul art. II din Legea nr. 159/1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 512 din 22 octombrie 1999, dandu-se articolelor o noua numerotare.

Decretul 244/1978 PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 63 din 15 iulie 1978

LEGE Nr.103 din 22 septembrie 1992, privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 244 din 1 octombrie 1992

A se vedea art. 965 C.civ.

art.967 Cod civil


loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }