CAPITOLUL l

Memoriu tehnic de prezentare a proiectului

DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI

CARACTERISTICILE TERENULUI DE FUNDARE

SOLUTIA CONSTRUCTIVA

BREVIARUL DE CALCULE

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE

PROGRAMAREA LUCRARILOR

DOCUMENTATIA TEHNICO-ECONOMICA

DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI

Orasul Cernavoda este situat in judetul Constanta pe malul drept al Dunarii. Teritoriul administrativ al orasului Cernavoda se inscrie in Podisul Dobrogei situandu-se in zona de confluenta a fluviului Dunarea cu vaile Carasu, Tibrinul si Silistei. Teritoriul are o forma neregulata ca desfasurare in lungul fluviului pe o distanta de 8 km. Relieful este de o mare varietate, alternandu-se dealuri de inaltimi, dimensiuni si forme diferite cu vai sinuoase, pante neuniforme sau versanti abrupti si zone impadurite.

Orasul este situat la bifurcatia Canalului si a Dunarii, pe traseul magistralelor care leaga Constanta si litoralul de Bucuresti si restul tarii (magistrala feroviara dubla, electrificata la 166 km de Bucuresti si 59 km de Constanta, D.N. 22C la 64 km de Constanta, canalul la km 64 +400, Dunarea la km 300 fata de Sulina) si la intersectia cu DJ 223 ce leaga asezarile dobrogene din lungul Dunarii, orasul este nod de comunicatii de interes national.

CARACTERISTICILE TERENULUI DE FUNDARE

Din punct de vedere macroseismic, potrivit STAS 11100/1-77 amplasamentul se gaseste in zona cu grad "7' de intensitate, iar potrivit Normativului P100/92 acesta apartine zonei "E' avand un coeficient de seismicitate k_a=0,12 si o perioada de colt T_c=0,7 sec.

Nivelul hidrostatic a fost intalnit in unele zone chiar la suprafata, iar in altele la adancimi cuprinse intre l,0m si 3,0m. Umiditatea in stare naturala este de w=16,66-17,32%. Densitatea pamantului in stare uscata d=l,57-l,62t/mc. Volumul porilor n=39,5-41,0%, adica o porozitate mai scazuta fata de cea a unui loess obisnuit cu circa 4-5 procente.

Datorita faptului ca terenul de fundare este constituit din loess macroporic sensibil la umezire, iar rezervorul este purtator de apa, susceptibil a avea prevederi se recomanda:

-fundarea se va face pe stratul de loess galben macroporic prin intermediul unei perne de piatra sparta compactata in straturi elementare, executata in sapatura generala;

-grosimea pernei de piatra va fi de 2,0 m;

-pentru dimensionarea fundatiilor se va lua in calcul pe perna de piatra sparta o presiunep_conv=100kPa la sarcini fundamentale

SOLUTIA CONSTRUCTIVA

Complexul de inmagazinare a apei este constituit din doua tipuri de constructii: cuvele rezervorului si camera vanelor.

Solutia aleasa o reprezinta constructia a doua cuve de 2x2500 mc a caror capacitate a rezultat din dimensionarea hidraulica pe baza debitelor caracterictice sistemului de alimentare cu apa in conformitate cu standardele in vigoare si cu conditiile concrete ale localitatii Cernavoda.

Constructia se incadreaza conform STAS 4273-83 (p. 1.2 tab. l, p2.10

tab 9) in clasa de importanta III, categoria 3.

Cuva rezervorului are raza interioara de 11.17 m, iar raza exterioara de 11.40. Grosimea peretelui cuvei este de 13 cm si peretele are o inaltime de 6 m. Rezervorul este semiingropat pe o distanta de 1.78 m din inaltimea sa. Stalpul central monolit are o sectiune dreptunghiulara de 70x70 cm peste care reazema capitelul circular de raza 3.00 m. Placa de fund (radierul) are o grosime de 12 cm si o raza de 9.75 m. Casa vanelor, adiacenta cuvelor, are o lungime de 6.25 rn si o inaltime de 2.50 m.

Peretele cuvelor rezervorului este alcatuit din elemente prefabricate din beton precomprimat cu fascicule postintinse segmentate. In exploatare s-a considerat peretele articulat in fundatia inelara.

Acoperisul rezervorului este de tip plan, realizat din elemente prefabricate de tip "T'. Elementele sprijina la un capat pe marginea superioara a peretelui, iar pe cealalta pe capitelul stalpului central.

Placa de fund este considerata o placa elastica, separata prin rost de tasare atat de fundatia inelara peretelui cat si de fundatia stalpului central.

Aceste rosturi s-au prevazut deoarece fundatia stalpului cebtral si a meiului de fundatie al peretelui transmit la teren forte concentrate importante, practic constante in timp, iar placa de fund transmite la teren doar o forta distribuita de valoare redusa, variabila in timp, corespunzatoare umplerii si golirii rezervorului.

BREVIAR DE CALCUL

Calculele pentru determinarea momentului si efortului la stalpul central s-au aflat rin evaluarea incarcarilor din stalp.

In breviarul de calcul s-a mai efectuat si armarea longitudinala si cea transversala a stalpului, pentru aflarea procentului de armare.

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE

Fazele de executie:

-Trasarea,sapare, cofrarea si executarea stratului de egalizare din beton marca
C6/7.5 cu cenusa de grosime 10 cm pana la cotele -1.10 pentru fundatia
inelara si -0.88 pentru placa de fund;

-Aplicarea peste stratul de egalizare a unui strat hidroizolant de l cm grosime
din beton cu amorsa.

-Executarea langa fundatia stalpului a capitelului prefabricat;

Cofrarea, armarea si pozitionarea profilului PVC plastifiat si betonarea cu
beton C 12/15 a fundatiei inelare si a stalpului central;

Stropirea si protejarea betonului in elementele executate, imediat dupa
terminarea betonarii;

Decofrarea fundatiei inelare, a stalpului central si a capitelului preturnat si
expedierea cofrajelor si a sustinerilor in depozit;

Montarea capitelului prefabricat pe stalpul central cu executarea tuturor
operatiunilor de fixare definitiva prin sudura si monolitizare;

Executarea rosturilor orizontale de 3 cm grosime;

Armarea placii de fund inclusiv in zona basei;

Armarea si cofrarea peretilor basei;

-Montarea diblurilor de creare a golurilor in placa de fund pentru ancorarea
provizorie a panourilor de perete;

Betonarea cu beton C 12/15 a placii de fund si a peretilor basei;

Acoperirea placii de fund cu un strat de 10-15 cm de nisip mentinut in
permanenta umed timp de 28 zile si stropirea si protejarea peretilor basei;

Decofrarea peretilor basei si executarea rostului dintre fundul basei si cel al
camerei vanelor, folosind aceleasi materiale ca mai sus;

Scoaterea diblurilor din golurile create in placa de fund;

Executarea centurii superioare lasand in timpul betonarii acesteia goluri de 05 cm in dreptul rosturilor verticale pentru introducerea betonului de umplere a rosturilor in zona superioara;

Betonarea rosturilor cu beton C18/22.5 cu agregate 0-3 si 3-7 mm si ciment
expansiv sau fara contractie, cu indepartarea in prealabil a menghinilor de
strangere din rostul care se betoneaza;

Cofrarea se face cu cofraj pe inaltime. Introducerea betonului se face pe la
partea exterioarea a rezervorului;

Montarea rostului la partea inferioara a rezervorului;

Decofrarea tiraniilor la partea superioara a panourilor si mortarea cu mortar
M100 a golurilor de la partea superioara a panourilor si din placa de fund,
folosite la manipularea si ancorarea acestuia;

-Montarea scarii metalice de acces in rezervor;

-Montarea conductelor de alimentare si evacuare a apei din rezervor;

-Montarea instalatiei de precomprimare si executarea operatiilor de proba in gol pentru verificarea modului de functionare;

-Scoaterea penelor de lemn din rostul dintre panouri si rebordul interior al

fundatiei inelare;

-Fixarea sarmei pe prima presa de prindere incepand de la partea inefrioara a

rezervorului;

-Masurarea permanenta a presiunii in sarma si fixarea pieselor de prindere

intermediare si terminale conform prevederilor proiectului;

-Demontarea instalatiei de precomprimare;

-Executarea fundatiei inelare ;

-Decofrarea si curatarea rostului orizontal de rosturile de lemn rezultate la

decofrare si de eventualele corpuri straine;

inchiderea rostului orizontal la interiorul rezervorului cu mortar M100 si

mastic de bitum;

-Efectuarea probei de etanseitate a rezervorului si executarea eventualelor

remedii (conform STAS 4165/74);

-Aplicarea stratului de finisaj din vopsea;

-Aplicarea stratului de hidroizolatie din emulsie debitum;

-Executarea umpuluturii de pamant in jurul rezervorului

-Executrea umpluturii de pamant in jurul rezervorului

Elementele prefabricate ale rezervorului (elemente de perete si elemente de acoperis) sunt preturnate pe santier.

Precomprimarea se realizeaza cu fascicule postintinse segmentate cu ajutorul unor masini (instalatii) speciale omologate. Dupa postintinderea fasciculelor elementele de perete se monolitizeaza cu mortar.

Elementele de acoperis vor rezema pe partea peretelui pe o centura turnata monolit din beton armat iar de partea cealalta vor rezema pe capitelul circular al stalpului central.

Placa de fund (radierul) este separata de fundatia inelara a peretelui prin rosturi si sprijina pe o perna de piatra compactata in straturi elementare, executata in sapatura generala, imbinarea peretelui cu radierul s-a realizat sub forma unei legaturi speciale realizate cu cordoane de cauciuc care sa indeplineasca urmatoarele functiuni:

-sa asigure etanseitatea la acest nivel;

-sa permita deplasarea cvasilibera a peretelui cilindric la precomprimare;

-sa se comporte ca o articulatie in faze de exploatare sau in timpul actiunii seismice probabile in amplasament

Structura de rezistenta a cuvei recipientului este separata de camera vanelor sau de alte constructii adiacente, cu rosturi etanse definitive, avand latimea de 3 cm. Rosturile etanse definitive din radierul si peretii rezervoarelor sunt dispuse in functie de necesitatea diminuarii efectelor negative provocate de contractia betonului. Alegerea schemei rosturilor se bazeaz pe necesitatea satisfacerii conditiilor de rezistenta si stabilitate la lunecare sau rasturnare a subansamblelor structurale rezultate prin prevederea acestor rosturi.

Trecerile conductelor prin peretii recipientilor s-au realizat cu piese de trecere etanse. In acelasi timp s-au prevazut ca la iesirea din recipient sa se

monteze compensatori de dilatare pe conducte, ce permit deplasari liniare si unghiulare.

Distributia apei se face gravitational. Rezervorul asigura apa necesara pentru trei functiuni: consum menajer, industrial si de incendiu.

Rezervoarele incluzand volume de apa pentru incendiu, au fost prevazute ca instalatiile hidraulice care sa nu permita consumarea acestui volum, decat in scopul pentru care a fost prevazut. De asemenea, rezervoarele sunt echipate cu conductele necesare pentru alimentarea cu apa a pompelor mobile de incendiu (racord PSI).

Principalele componente ale instalatiei sunt:

-conducta sau conductele de alimentare a rezervorului; ---conducta de trimitere a apei la nodurile de distributie; ---conducta de preaplin; conducta de golire;

-conducta de racord la pompele mobile de incendiu (PSI).

Izolarea fundului rezervorului se executa cu un strat de bitum cu amorsa aplicat intre betonul de egalizare si placa de fund. Pe placa de fiind se va prevedea o pardoseala impermeabila conform instructiunilor C130-98.

PROGRAMAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII- MONTAJ

Organizarea executiei lucrarilor s-a propus prin Metoda Potentialelor Metra (MPM). Pe baza necesarului de materiale, forte de munca si utilaje s-a realizat graficul de durata totala pentru executia rezervorului de 2500mc de 138 zile, cu un necesar de 183 forta de munca.

Detaliile privind organizarea executiei lucrarilor vor fi prezentate in capitolul 5.

Lucrarea mai cuprinde un capitol cu referire la normele de protectia muncii si PSI.

Lucrarea se incheie cu o bibliografie care cuprinde legi, normative, STAS-uri si lucrari de specialitate

DOCUMENTATIA TEHNICO-ECONOMICA

Calculele economice constand in deviz, extrase de materiale, extraxe de utilaje, extrase de forte de munca, extrase de mijloace de transport si antemasuratoare sunt prezentate in capitolul 4. Prin realizarea obiectului a rezultat o valoare totala pe deviz de

7 583 602 947 lei.

CAPITOLUL 2

2.1 DIMENSIONAREA COMPLEXULUI DE INMAGAZINARE A APEI

2.1.1 Calculul debitelor caracteristice

DIMENSIONAREA ARMATURII STALPULUI CENTRAL

2.2.1 Dimensionarea armaturii longitudinale

2.2.2 Dimensionarea armaturii transversale

DIMENSIONAREA COMPLEXULUI DE INMAGAZINARE A APEI

Componentele sistemului de alimentare cu apa se dimensioneaza conform temei proiectului de diploma pentru o localitate cu populatia actuala N₀ = 20 000 locuitori, cu o rata anuala de crestere a populatiei p = 12%.

Analizand planul de situatie a acestui oras precum si informatiile puse la dispozitie de administratia locala, s-au luat in considerare urmatoarele:

• populatia locuieste in cladiri cu inaltimea maxima P + 4 etaje;
• cladirile sunt dotate cu instalatii de apa rece si mijloace locale de preparare a apei calde;
• cladirile sunt executate din materiale cu gradul I si II de rezistenta la foc;
• in localitate sunt amplasate urmatoarele cladiri publice:

- spital = 1

- policlinica = 1

- scoli = 2

- cinematograf sub 500 de locuri = 1

- casa de cultura cu 600 de locuri = 1

• industria locala are nevoie de o cantitate de apa evaluata in medie la

q_ind = 25 l / om zi

Topografia locului si reteaua stradala sunt configurate in planul de situatie, unde sunt pozitionate si cladirile publice.

Sursa de apa care poate fi luata in considerare, in conditiile cele mai avantajoase este captarea apei din strat freatic, cu amplasamentul specificat in planul de situatie.

2.1.1 CALCULUL DEBITELOR CARACTERISTICE

STABILIREA NUMARULUI DE CONSUMATORI

La data elaborarii proiectului numarul de locuitori este cunoscut, dar localitatea se va dezvolta prin sporul natural al populatiei si datorita tendintei de urbanizare. Conform unei practici convenite, trebuie evaluat necesarul de apa si marimea unor lucrari pentru un consum de perspectiva, de regula pe 10 si 25 ani, deoarece unele lucrari pot sa fie dezvoltate in timp, altele nu (cum sunt de exemplu captarea, aductiunea, cladirea statiei de pompare, marimea castelului de apa etc.).

Numarul de consumatori peste ( n ) ani se poate determina cu relatia:

N_ni = N₀(1 + 0.01 * p%)ⁿⁱ =

locuitori

20 000 (1+ 0.01 * 1.2)²⁵ = 26 949 locuitori

NECESARUL DE APA

Necesarul de apa poate fi calculat, pe grupe de consum, conform datelor din SR 1343/1-95:

a) Apa pentru consumul gospodaresc ( q_g ).

Necesarul specific de apa se apreciaza, in mod uniform pentru toti locuitorii, dupa SR 1343: conform tabelului l, aliniat 4, norma de necesar specific de apa q% = 210 l /om-zi.

Totodata se adopta si valoarea pentru coeficientul de variatie zilnica K_zi = 1,30 (localitatea nu are o clima cu variatii excesive ale temperaturii in perioada de vara).

b) Apa pentru consumul public (q_p).

Se poate adopta o valoare globala pentru toti consumatorii, N₂₅. Dupa SR 1343, tabelul l, aliniatul 4 consumul specific este q_p= 85 l/om-zi, iar coeficientul de variatie zilnica K_zi=1,30

c)     Apa necesara pentru stropit spatiile verzi ( q_sv ).

Se adopta o norma minima in valoare de 25 l/mp la doua saptamani , adica q_sv= 18 l/om/zi

d) Apa pentru spalat si stropit strazi si piete ( q_sp).

Se poate aprecia global ca 5 % din consumul public (Q_p) realizat pentru toti locuitorii (N⁰ N²⁵) este folosit pentru stropitul pietelor si strazilor:

q_sp= 0,05*85 = 4,25 l/om

e) Apa necesara pentru consumul industrial.

Apa necesara pentru nevoi industriale locale ( q_ind ), se poate calcula analitic prin sumarea necesarului de apa pentru fiecare unitate sau se poate aprecia un debit specific (q_i) acordat fiecarui locuitor, conform temei: q_i = 25 l/ om/ zi.

f) Necesarul de apa pentru nevoi proprii sistemului (Q_NP). Poate fi calculat ca o cantitate de apa suplimentara apei asigurate prin sistem, sporind cantitatile de la punctele a e cu un coeficient K_P coeficient ale carei valori sunt K_s= l,05l,08. Si atunci: Q_NP = (Kp-1)SQ a . e

Se poate insa calcula si analitic prin evaluarea cantitatilor de apa necesara pentru spalarea periodica a conductelor, rezervoarelor, probelor de presiune, probelor tehnologice etc.

g)    Pierderi de apa tehnic admisibile (Q_PT)

Neetanseitatea sistemelor de transport a apei conduce la pierderea unei cantitati de apa (imbinare conducte, pereti rezervoare, preaplin rezervoare etc.). Aceasta cantitate creste de regula in timp datorita imbatranirii constructiilor. Pentru o evaluare globala se poate adopta un procent de pierderi de 10 % (K_p = 1,10 . 1.25) ;

Q_PT=(K_p-1)SQ_{a . f}

In momentul in care exista masuratori sistematice se poate face o evaluare detaliata pentru pierderile din conducte, rezervoare etc.

h) Apa necesara pentru combaterea incendiilor.

Conform (SR 1343-1/1995 - tab.3) pentru 26949 locuitori numarul de incendii teoretic simultane este 2 (n = 2). Debitele pentru stins incendii :

Q_ie = incendii stinse cu hidranti din exterior

Q_ie N¹⁰ Q_ie¹⁰ = 15,0 l/sec

N²⁵ Q_ie²⁵ = 25,0 l/sec

Q_ii = incendii stinse cu hidranti interiori, conform STAS 1478

- spital = 1 hidrant cu jetul de 2.5 l/sec = 2,5 l/sec

- policlinica = 1 hidrant cu jetul de 2.5 l/sec = 2,5 l/sec

- 2 scoli = fiecare cu un jet de 2.5 l/sec = 5,0 l/sec

- cinematograf = 2 jeturi cu cate 2.5 l/sec = 5,0 l/sec

- casa de cultura = 2 jeturi * 5.0 l/sec = 10,0 l/sec

Cum numai doua incendii trebuie stinse simultan (normat n = 2), rezulta in ordine:   - cinematograf/scoala = 2 jeturi cu cate 2.5 l/sec = 5,0 l/sec

- casa de cultura = 2 jeturi * 5.0 l/sec    = 10,0 l/sec

Q_ii = 15,0 l/sec

i) Valoarea coeficientului de variatie orara (k₀).

Din SR 1343, se apreciaza valoarea coeficientului K₀ ;

(SR 1343-1/1995 - tab.2 pentru N¹⁰) k₀¹⁰ = 1.32

(SR 1343-1/1995 - tab.2 pentru N²⁵) k₀²⁵ = 1.30

consumul specific (q_s)

- q_s = q_g + q_p + q_sv + q_ind = 210+85+18+25 = 338 l/om zi

- q_g =210 l/om zi (SR 1343-1/1995 - tab.1)

- q_p = 85 l/om zi (SR 1343-1/1995 - tab.1)

- q_sv = 18 l/om zi (SR 1343-1/1995pct.2.3.2)

- q_ind = 25 l/om zi

- k_zi = 1.30 (SR 1343-1/1995 - tab.1)

- k₀ (SR 1343-1/1995 - tab.2 pentru N¹⁰) k₀¹⁰ = 1.32

(SR 1343-1/1995 - tab.2 pentru N²⁵) k₀²⁵ = 1.30

- k_p = coeficient prin care se tine seama de pierderile tehnice admisibile in sistemul de alimentare cu apa; k_p = 1.10

- k_s=coeficient care tine seama de necesarul tehnologic pentru propriul sistem de alimentare;

- k_s = 1.08 pentru toate obiectele dintre captare si statia de tratare;

- k_s = 1.02 pentru toate obiectele dupa statia de tratare;

debitul de dimensionare pentru situatia cand reteaua de distributie functioneaza normal la debitul cel mai mare cerut, adica la debitul orar maxim la care se adauga debitul pentru cele (n) incendii simultane stinse din interior;

pentru reteaua de distributie de joasa presiune

se sting incendii de la hidrantii din exterior, n = 2 incendii

= debitul de refacere a rezervei pentru stingerea incendiilor

T_Ri = 24 ore V_Ri = V_I + V_cons

- V_Ri = volumul de apa al rezervei integrale;

- T_Ri = durata de refacere a acesteia;

- V_i= volumul de apa pentru incendii;

- T_i = 10 minute, durata de functionare a hidrantilor interiori;

- T_e = 3 ore, durata de functionare a hidrantilor exteriori;

- V_cons = volumul de apa care asigura functionarea sistemului si pe perioada de stingere a incendiilor;

Componentele sistemului de alimentare cu apa (constructiile cu instalatiile lor aferente) situate intre sursa de alimentare si complexul de inmagazinare a apei potabile (inclusiv) vor fi dimensionate la Q_{zi max} = 14 067.57 m³/zi, iar cele situate intre complexul de inmagazinare a apei potabile (exclusiv) vor fi dimensionate la Q_{0 max} = 761.99 m³/h.

CALCULUL VOLUMULUI DE INMAGAZINARE

V_rez = max (V_{rez 1} ; V_{rez 2}), unde

V_{rez 1} = V_comp +V_av +V_just

V_{rez 2} = V_comp + V_inc + V_just

V_{rez 1} = V_comp +V_just +V_av = 2875.41 + 485 + 1406.76 = 4767.17 m³

V_av = Q_min(T_av- T_I) = 351.69 * (8 - 4) = 1406.76 m³   unde:

Q_min = 0,6 * Q_{zi max} / 24 = 0,6 * 586.15 = 351.69 m³

T_I =4h; T_av =14 h;

V_just = 485 m³, volum de apa stabilit in functie de cerintele obiectivelor economice si sociale deservite in oras si imprejurimile acestuia

V_{rez 2} = V_comp + V_inc + V_just = 2875.41 + 549 + 485 = 3909.41 m³

V_rez = max (V_{rez 1};V_{rez 2}) + V_supl = max (4767.17 m³ ; 3909.41 m³) + V_supl

V_supl. = volum suplimentar de apa necesar pentru compensarea debitelor pompate neuniform in rezervor ca urmare a functionarii statiilor de pompare amonte conform orelor de utilizare maxima a energiei electrice = min 200 m³;

Rezulta: V_rez = 4967.17 m³

Pentru constructia de inmagazinare se adopta constructiv 1 cuve de 5000 m³ Pentru determinarea capacitatii reale de compensare (V_comp), este necesar a fi cunoscute (real sau apreciat), curba de consum (de utilizare a apei in localitate) si curba de alimentare.

De regula, pentru a avea o exploatare mai simpla a complexului de inmagazinare a apei, se considera alimentarea continua si uniforma 24 de ore pe zi. Astfel, valoarea relativa (consum orar din consum zilnic) pentru alimentare va fi:

(586,15 m³/h / 14 067,57 m³/zi) x 100 = 4,167 %.

Pentru curba de consum, valorile relative sunt date in tabelul urmator, tabel din care rezulta si marimile a si b ca diferente maxime intre alimentare si consum.

2.2. DIMENSIONAREA ARMATURII STALPULUI CENTRAL

Prin tema se propune realizarea unui rezervor avand capacitatea de inmagazinare de 2500m³, diametrul interior al rezervorului fiind de 22,30m iar inaltimea utila de 7,15m.

Peretele cilindrului are grosimea si este realizat din beton C20/25 precomprimat cu fascicule postantinse segmentate alcatuite din sarme paralele tip SBP1 cu diametrul ancorate pe un numar de 6 nervuri.

Inaltimea apei in rezervor se noteaza cu h_a si este de 6,40m iar inaltimea libera de la suprafata apei pana la acoperis este .

Rezervorul este partial ingropat si va fi acoperit cu elemente prefabricate cu sectiunea transversala in forma de "T" precomprimate si cu armatura preintinsa.

Elementele de acoperis reazema pe peretele cilindric al rezervorului si pe consola circulara a unui stalp central interior realizat dintr-un beton marca C20/25.

EVALUAREA FORTEI AXIALE IN STALP (N)

Se apreciaza initial ca dimensiunile stalpului sunt 700x700.

Incarcarile aferente stalpului central provin:

din incarcarea planseului de acoperis

S · q_a^c unde S- suprafata planseului

q_a^c- incarcarea de calcul a acoperisului

q_a^c= n · q_aⁿ in care: pentru izolatie- q_aⁿ= 0,50 kN/m², n= 1,20

pentru zapada- q_aⁿ= 0,96 kN/m², n= 1,70

q_a^c (izolatie)= 0,60 kN/m²

q_a^c (zapada)= 1,63 kN/m² => q_a^c= 2,23 kN/m²

S= Πr²= Π ·5,70²= 102,07m²

S x q_a^c= 227,82 kN

din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperis

n_EP ·G_EP unde n_EP- numar de elemente

G_EP- greutatea elementelor

in care n_EP= 39bucati

G_EP= V · _b    unde γ_b- greutatea specifica a betonului= 25

V= A · l= 3,885 · 4,735= 18,40 m³

G_EP= 18,40 · 2,50= 46Kn

n_EP x G_EP= 39 · 46= 1794Kn

Din cele doua incarcari ne rezulta un N= 227,82 + 1794=> N= 2021,82 kN

SECTIUNEA DE CALCUL A STALPILOR

Stalpii structurii sunt solicitati la compresiune excentrica.

In faza preliminara se apreciaza dimensiunile necesare ale stapilor pe baza unui calcul simplificat la compresiune centrica. Valorile echivalente ale rezistentei la compresiune se iau 0,40R_c la stalpii centrali.

b= h= √N / √n · R_c=> b= h= 623,60mm => b= h=~700mm

CALCULUL MOMENTULUI INCOVOIETOR

M= G_EP ·b unde b- distanta de la centrul cercului la centru de greutate

(bratul fortei)

b= 2,01m

M= 92,46kN·m

ARMAREA LONGITUDINALA A STALPULUI CENTRAL

Se cunosc:

Stalp central 700 x 700

Momentul incovoietor de calcul: M= 92,46kN

Forta axiala corespunzatoare: N= 2021,82kN

Acoperirea cu beton, de calcul, se considera: a= a^'= 50mm

Rezistenta la compresiune a betonului: R_c= 15N/mm² (C20/25)

Rezistenta la intindere a otelului: R_a= 370N/mm² (SBP- Ø5mm)

Rezistenta la intindere a betonului: R_t= 1,10N/mm²

h₀= h - a unde h₀- inaltimea utila

h₀= 0,65m

ha= h0 - a'=> ha= 0,60m

Se calculeaza o sectiune a stalpului care se presupune a fi intr-o zona plastica potentiala la solicitari seismice - h₀= 650mm.

ξ = N / b · h₀ · R_c = 2021,82 / 700 ·650 · 15

ξ= 0.30 < 0,40 (conditie verificata)

Se considera excentricitatea aditionala:

e_a= h/30 => e_a= 23,33mm > 20mm

Se determina momentul de calcul (corectat):

M_c= M + N · e_a => M_c= 472,615kN·m

Rezulta succesiv:

x= N / b · R_c unde x- inaltimea zonei comprimate, care rezulta din ecuatia

de proiectie pe axa barei (in cazul armarii simetrice A=A')

x= 192,55mm

A= A'= Mc + N · (ha/2) - b · x · Rc (h0 - x/2) / Ra · ha

A= A'= 472615·10³ + 2021,82· 10³ · 300 - 700 · 192,55 · 15 (650 - 96,275)/370· 600

A= A'= -181,74mm² => Armatura longitudinala nu este necesara, betonul simplu putand prelua solicitarea de la compresiunea excentrica.

Procentul minim de armare pe fiecare latura a sectiunii, conform STAS 10107/0-90

este 0,10%.

p= A_a / (b · h₀) · 100%= 0.1% => A_a= 0,1 · 700 · 650 / 100

A_a= 455mm²

Se alege A_a= A_a'= 710mm²- 2Ø16 + 2 Ø14

Aria de armatura aleasa se dispune pe toate laturile, astfel:

, rezultand un A_atotal= 402 + 402 + 4 · 308 =>

A_atotal= 2036mm²

Procentul total de armare trebuie sa fie cuprins intre 0,40%- 0,70%.

p= A_atotal / (b · h) · 100%= 1708 / (700 · 700) · 100%

p= 0,42% > 0,40% (conditie verificata)

ARMAREA TRANSVERSALA A STALPULUI CENTRAL

La elementele comprimate excentric, rezistenta de calcul a betonului la intindere, utilizata in calculul la forta taietoare se determina astfel:

R_t'= R_t (1 + 0,50 · n)

n= N / b · h · Rc => n= 0,27

Rt'= 1,25N/mm²

Se considera forta taietoare ca fiind raportul intre moment si inaltimea stalpului, astfel:

L_stalp= 7,40m

Q= M / Lstalp

Q= 12,50kN

Se calculeaza:

Q'= Q / b · h₀ · R_t' => Q'= 0,022 < 0,50 (conditie verificata) => nu este necesar calculul etrierilor. Acestia se vor prevedea constructiv in functie de procentele minime de armare transversala.

Armatura transversala se dispune constructiv. Pe directia fiecarei laturi, procentul de armare transversala trebuie sa fie mai mare de 0,10%. Se alege un etrier perimetral

Ø8 (A_e= 50,30mm²) si un etrier interior Ø6 (A_e= 28,30mm²).

Numarul de brate verticale ale unui etrier perimetral n_e= 2.

Distanta intre etrieri d_e= 100 · n_e · A_e / p_e · b

de= 224,57mm

Distanta intre etrieri pe inaltimea stalpului trebuie sa fie mai mica sau egala cu 15 · d, unde d este diametrul minim al armaturilor transversale.

d_e= 224,57mm < 15 · d= 15 ·10= 150mm

d_e= 150mm (se alege cea mai mica distanta)

pe= Ae· ne / (de · b) · 100%

pe= 0,150% (conditie verificata, procentul de armare fiind mai mare de 0,10%).

CAPITOLUL 3

Caiet de sarcini pentru tehnologia executiei rezervorului de 5000 mc.

ELEMENTE GENERALE

CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA ALE CONSTRUCTIEI

3.3 MANIPULARE, TRANSPORT SI DEPOZITARE

3.4 REALIZAREA PROTECTIEI IMPOTRIVA COROZIUNII SI A ADERENTEI ARMATURILOR POSTINTINSE

3.5 EXECUTAREA SI RECEPTIONAREA ANCORAJELOR METALICE TIP INEL-CON SI DORN

3.6 DETERMINAREA CARACTERISTICILOR AMESTECULUI DE INJECTARE

3.7 PRECOMPRIMAREA PERETILOR CU FASCICULE POSTINTINSE

EXECUTAREA ROSTURILOR LA REZERVORUL DIN PANOURI PREFABRICATE ANSAMBLATE PRIN PRECOMPRIMARE

3.9 TENCUIELI, SAPE PENTRU PANTE

3.10 INSTALATII

3.11 DECOPERTAREA STRATULUI VEGETAL

3.12 EXECUTAREA STRATULUI DE EGALIZARE, STALPULUI CENTRAL, FUNDATIEI INELARE SI A PLACII DE FUND

3.13 EXECUTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE DE PERETE

3.14 EXECUTARE SI MONTARE ELEMENTE DE ACOPERIS

3.15 TORCRETAREA SI FINISAREA PERETELUI

3.16 CONTROLUL CALITATIV SI RECEPTIA LUCRARILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT

ELEMENTE GENERALE

La executarea rezervorului din beton precomprimat se va tine seama de prevederile normativului C21-77, P73-78, NE 012/99, pII.

Executia se va face pe baza de proiect tehnic, caiet de sarcini si fise tehnologice, urmandu-se realizarea unor betoane cu structura compacta si uniforma.

In acest scop vor fi indeplinite urmatoarele cerinte:

materialele componente vor respecta caracteristicile prezentate in caietul de sarcini;

utilajele vor avea dimensiuni corelate cu grosimea si greutatea elementului, cu distanta dintre armaturi si grosimea straturilor succesive de beton pentru a se putea permite un montaj corespunzator;

- se va intocmi un plan de betonare si montaj pentru a se asigura o executie continua, precizandu-se totodata, numarul formatiilor de lucru;

se vor prevedea instalatiile necesare de alimentare cu apa si evacuarea acesteia, pentru efectuarea probei de etanseitate in termenele stabilite;

se va evita turnarea betoanelor si a protectiei prin torcretare pe timp friguros;

Inainte de inceperea fiecarei faze de lucru se va verifica:

calitatea lucrarilor executate in faza premergatoare;

- daca utilajele necesare la betonare, precomprimare si torcretare functioneaza corespunzator;

respectarea normelor de protectia muncii;

daca formatiile de lucru si-au insusit prevederile din caietele de sarcini si fisele tehnologice;

In timpul executiei se va tine evidenta activitatii de control a calitatii lucrarilor. Documentele se ataseaza la Cartea Constructiei.

3.2 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA ALE CONSTRUCTIEI

3.2.1 Cerinte ale materialului-betonul precomprimat

Betonul folosit la realizarea elementelor rezervorului din beton precomprimat trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte specifice:

asigurarea unei clase minime (C20/25) in cazul elementelor cu armaturi
pretensionate alcatuite din bare avand R_p > 590 N/mm² si R_m > 890 N/mm²;

asigurarea unei caracteristici de contractie si curgere limita cat mai
reduse, pentru ca pierderile de tensiune in armaturile pretensionate sa fie
cat mai reduse;

un continut de clor sub 0,1 % (raportat la masa cimentului) datorita
actiunii corozive a clorului asupra armaturii pretensionate; de asemenea
trebuie evitata folosirea aditivilor in solutie ce contine cloruri in cantitate
mai mare decat apa potabila;

asigurarea unei compactitati corespunzatoare in tot elementul (structura);
   Pentru punerea in opera si tratarea betonului se vor avea in vedere si
urmatoarele prevederi specifice:

a) In cazul in care pentru compactarea betonului se utilizeaza previbratoare se vor lua urmatoarele masuri pentru evitarea contractiei dintre previbrator si armaturile pretensionate sau tecile pentru formarea canalelor:

punctele de introducere a previbratoarelor se vor marca prin repere
vizibile;

in punctele in care se introduce previbratorul, se recomanda a se prevedea
dispozitive constructive speciale (de exemplu carcase metalice, etrieri si
bare), care sa impiedice contactul previbratorului cu tecile pentru
armaturile postintinse;

b)    Se va acorda o deosebita atentie la compactarea betonului in zonele de ancorare a armaturilor pretensionate pentru a se obtine o umplere cat mai buna, fara deteriorarea si deplasarea armaturilor si pieselor inglobate in beton; in acelasi scop se recomanda utilizarea in aceste zone atat a vibrarii din interior cat si a vibrarii din exterior;

c)    La elementele cu armatura preintinsa, executate in tehnologia de stand, betonarea se va face continuu astfel ca intre inceperea turnarii primului element si terminarea compactarii ultimului element din stand, sa nu se depaseasca intervalul de 45 minute, la timp de lucru sub 30⁰ Celsius, pentru a nu se perturba aderenta armaturii in elementele turnate anterior. La temperaturi de lucru mai mari de 30⁰ Celsius se vor adopta masuri corespunzatoare prin proiect si fise tehnologice;

d)    Se va evita - ca prin scoaterea din betonul proaspat a unor piese de formare a diverselor goluri sau prin tratamentul termic - sa se produca fisuri in lungul armaturilor pretensionate, care au efecte defavorabile asupra aderentei si protectiei corozive;

e)    Se recomanda ca dupa terminarea betonarii, fasciculele de armaturi introduse in teci sa fie miscate pentru reducerea efectului de blocare in urma eventualelor deformari ale tecilor sau patrunderii de lapte de ciment, dar sa fie in asa fel incat sa nu se produca deplasarea sau dislocarea tecilor. De asemenea se vor deschide racordurile dintre punctele de nivel minim (unde este cazul) si se va sufla aer pentru indepartarea apei si a impuritatilor;

f) Masurile de protectie a armaturilor cu protectii permanente, in timpul betonarii si a tratamentului de intarire, vor fi stabilite pe baza recomandarii furnizorului;

g) Tecile fara fascicule in timpul betonarii vor fi verificate prin plasarea, in acestea, a unor piese conice cu un diametru egal cu cel al dispozitivului cu care se vor monta in capatul de avans al fasciculelor;

h) Descintrarea elementelor si a constructiilor din beton precomprimat se va face numai dupa precomprimarea acestora (partiala/totala) conform prevederilor proiectului;

i) Nu se vor aplica tratamente de accelerare a intaririi la elemente cu canale captusite cu materiale plastice;

j) La elementele cu armatura preintinsa nu se va depasi temperatura de +60° Celsius, iar in perioada friguroasa va trebui sa nu se permita coborarea temperaturii elementelor sub 20° Celsius inainte de a se realiza transferul efortului de precomprimare;

k) Armatura va fi protejata de contactul cu aburul sau materiale umede folosite la tratarea betonului;

3.2.2 Cerinte ale materialului-armaturii

Produsele din otel destinate utilizarii ca armaturi pretensionate vor trebui sa indeplineasca conditiile si criteriile de performanta in specificatie tehnica ST 009-1996.

Produsele din otel care prezinta protectii permanente impotriva coroziunii, aplicate in fabrica, vor corespunde prevederilor din caietele de sarcini ale proiectelor, atat in privinta caracteristicilor otelului si a protectiilor cat si in privinta conditiilor de receptie la executant. Daca aceste oteluri se utilizeaza fara o protectie suplimentara, la acordarea agrementelor tehnice se vor analiza si rapoartele privind incercarile referitoare la eficienta protectiei impotriva coroziunii, atat in timp curent cat mai ales, in zona de ancorare, pe toata durata de viata a constructiei.

. Elemente privind calitatea materialelor

Ancorajul utilizat este inel-con sau dorn, la capatul fix, iar la capatul mobil, inel-con. Diametrul interior minim al canalului captusit cu teaca PVC sau polietilena este de 43 mm.

Grosimea stratului de acoperire cu beton al tecii este de 4 cm. Dimensiunea ancorajului la capatul tras al tecii este de 110 mm. Dimensiunea dornului la capatul fix: diametrul 50 mm si lungimea de 150 mm. Placa de repartitie va avea dimensiunile de 150 x 150 x 16 mm. Dimensiunea placutelor de rezemare a dornului pe placa de repartitie este de 50 x 70 x 15 mm.

Dimensiunile gaurilor in placutele de repartitie si a canalului la capatul cu dorn este de 65 mm.

Lungimea suplimentara pentru prinderea in ancoraje este de 2100 mm. La pretensionare se folosesc urmatoarele sisteme:

Dispozitiv cu role pentru antrenarea SBP utilizat pentru derularea
sarmei din colaci;

Tragator mecanic necesar montarii fasciculelor in canale (F=5
kN);

Pentru injectare se utilizeaza pompa pentru injectat cu suspensie de ciment.

Canalul este de tip canal captusit cu teaca din teava PVC conform STAS 6675/2-2. imbinarea tevilor se face cu mansoane PVC sau prin mufare. Lipirea se face cu adeziv PCD 13.

Teava recomandata este Dint/Dext=42,6/50 mm cu masa M=0,805 kg/ml.

Avand in vedere natura traiectoriilor, lungimea maxima a canalului realizat in aceasta varianta este de 7 m cu o deviatie unghiulara de 5°-20°. Presa de pretensionat fascicule este de F=600 kN - forta maxima de 650 kN, cursa de 300 mm.

La executarea pretensionarii se completeaza o fisa de pretensionare cu date referitoare la valoarea alungirii. Pretensionarea armaturii se va

face numai cu instalatii omologate, de catre echipe atestate pentru aceasta activitate conform prevederilor.

Utilizarea instalatiilor se va face in conformitate cu indicatiile producatorului si cu regulile tehnologice de executie ale elementului din beton precomprimat

Pentru precomprimarea prin infasurare cu sarma sub tensiune a recipientilor cilindrici se utilizeaza masini speciale omologate de furnizori. Procedeul de precomprimare prin infasurare cu astfel de masini necesita agrement tehnic.

Instalatiile importante vor fi atestate tehnic conform HGR Nr. 1046/1996, garantate de furnizor si verificate pana la capacitatea lor maxima de cel care le utilizeaza.

Pretensionarea armaturilor se va face, de regula, la o temperatura de +5°C. La armaturile preintinse limita poate fi redusa la 0°C. In perioadele reci, etapa de pretensionare va fi corelata cu asigurarea conditiilor necesare de temperatura pentru realizarea operatiilor urmatoare, in special pentru injectare.

La instalatiile la care forta de pretensionare se determina pe baza presiunii, se vor respecta urmatoarele:

a)    Transportul, manipularea si depozitarea manometrelor se vor face cu deosebita atentie pentru evitarea socurilor.

b)    Pe langa manometrele de lucru se va dispune de inca o serie de manometre de rezerva. Se atrage atentia asupra corelarii valorii pentru manometre gradate in bari si cele in atmosfere.

c)    In afara de manometrele de lucru si de cele de rezerva, se va dispune si de un manometru etalon, folosit pentru verificarea periodica a manometrelor de lucru.

d) Verificarea manometrelor de lucru se face cel putin saptamanal si imediat cand manometrele au suferit socuri (de exemplu scaparea armaturii din presa, loviri, etc.), verificarea se va face prin montarea in paralel a manometrelor de lucru si a manometrului etalon. Manometrul etalon va fi verificat metrologic, periodic, cel putin o data pe an, precum si in caz de accidente produse in timpul transportului sau utilizarii acestui manometru.

e) Se recomanda ca manometrele utilizate sa aiba urmatoarele caracteristici: - clasa manometrelor de lucru sa fie de maxim 1.6, iar pentru manometrele etalon maxim l; - diametrul cadranului sa fie de minim 100 mm, iar diviziunea de minim 10 bari (atm), pentru a putea permite o citire cat mai exacta a presiunii realizate; - presiunea maxima admisibila a manometrului sa fie cu cel putin 30 % mai mare decat presiunea maxima de lucru; -sa fie de tip "antisoc' cu glicerina sau alt sistem mecanic sau hidraulic;

Se recomanda ca, in limita permisa de ritmul de desfasurare a lucrarilor, sa se evite ca precomprimarea sa se faca in perioade cu umiditatea ridicata a mediului. In afara acestor verificari efectuate la receptie, instalatiile de pretensionare se vor verifica astfel:

a)    La sosirea pe santier, instalatia se va verifica la o presiune cu 5% mai
mare decat presiunea maxima de lucru prevazuta. Proba se poate face
odata cu determinarea frecarilor in prese.

b)   La inceputul fiecarui schimb de lucru se vor examina principalele parti
componente ale instalatiei (racorduri, pompe), controlandu-se daca
sunt sau nu in stare buna si daca sunt verificate corect.

c)    La sosirea pe santier, dupa fiecare schimbare a garniturilor de etansare
a pistonului si de fiecare data dupa o intrerupere de functionare de
peste o luna, dar de cel putin o data pe an, se vor determina frecarile

interioare ale fiecarei prese in conditii cat mai apropiate de cele de lucru (lichid utilizat, timp, presiuni).

Determinarea frecarilor se poate face fie cu ajutorul unor captori de forta adecvati, avand clasa de precizie l, fie cu ajutorul altei prese de acelasi tip.

In ambele cazuri, inainte de a face determinarile se vor efectua 3 deplasari libere ale pistonului, pe intreaga cursa, inregistrandu-se domeniul de variatii de presiuni si calculandu-se media celor 3 determinari. La aceasta operatie se va utiliza un manometru de presiune redusa (cea 20 bari).

a) In cazul utilizarii captorilor de forta, ordinea de presare este urmatoarea:
presa ce se verifica, inelul ancorajului, captorul de forta, ancorajul pentru
fixarea fascicolului folosit pentru etalonare.

b) Marimea "f" a frecarii din presa se determina cu formula :

f =

in care

A-aria sectiunii transversale a pistonului presei

p - presiunea la manometrul pompei cu care actioneaza presa

F - forta determinata cu ajutorul captorului de forta

Se va permite ca frecarea sa se determine pentru forte de pana la 70% din forta maxima, extrapolandu-se rezultatele.

c) In cazul utilizarii a doua prese, acestea se cupleaza cap la cap prin
intermediul fasciculului ce urmeaza a fi tensionat, intre ele fiind plasate
inelele ancorajelor. La instalatiile de 1200 si 2500 kN se vor monta si
rozetele de blocare si rozetele de deblocare. Fiecare presa va fi racordata
la o pompa prevazuta la manometru; se actioneaza numai una din pompe
(pompa activa), la cealalta pompa fiind scos pistonul si inchisa camera de
presiune, determinarea marimii "f a frecarii din piese facandu-se cu
formula:

f =   in care:

p₁ - presiunea indicata de manometrul pompei active

p₂ - presiunea indicata de manometrul pompei pasive

Citirile la manometru se vor face numai in urcarea foarte lenta a presiunii sau chiar in momentul opririi pompei, deoarece la coborarea presiunii frecarile in prese schimba semnul.

Valoarea "f" obtinuta in acest caz reprezinta media frecarilor din cele doua prese si pentru sporirea preciziei este necesar sa se faca cel putin 2 perechi de determinari cu trepte de oprire diferite, astfel ca, pe rand, fiecare instalatie presa-pompa, sa fie activa.

Pe baza datelor obtinute, se va intocmi un grafic din care sa rezulte forta reala dezvoltata de presa pentru diferite indicatii ale manometrului. Se recomanda ca pierderile prin frecare sa se determine cu manometru avand clasa de precizie l. De asemenea, se pot utiliza pompe actionate manual in locul celor actionate electric.

La elementul ce urmeaza a se precomprima, se vor efectua urmatoarele operatii preliminarie:

a)    Se va verifica daca la executie au fost executate masurile care sa permita,
la precomprimare, deformarea sub schema statica adoptata la proiectare
(de exemplu reazem mobil la una din extremitatile grinzilor, articulatie la
anumiti stalpi la constructii in cadre, etc.). De asemenea, se va verifica
daca la elementele independente este asigurata stabilitatea impotriva
rasturnarii.

b)    Se va verifica daca ancorajele sunt receptionate si daca ele corespund
conditiilor de verificare.

c)   Se va verifica existenta certificatului de calitate a otelurilor din care sunt
confectionate fasciculele.

d)   Se va examina betonul, in special in zona de rezemare a ancorajelor,
pentru a nu prezenta segregari, fisuri si alte defecte sau degradari. De
asemenea se va verifica daca pozitia si diametrul gaurii din placa de
repartitie corespund tipului de ancoraj folosit.

e)   Se va controla daca s-a efectuat remedierea degradarilor care afecteaza
capacitatea de rezistenta a elementului, inclusiv in ceea ce priveste durata
necesara pentru intarirea materialului utilizat pentru remediu.

f)    Se va verifica perpendicularitatea dintre extremitatea canalului
fasciculului si placa de repartitie. In cazul in care aceasta
perpendicularitate nu este indeplinita pe toate directiile (abatere maxim
3°), se vor folosi placi metalice sub forma de pana, sub tot ancorajul, prin
care sa se corecteze abaterile respective.

g)   Se vor incerca corpurile de proba corespunzatoare, pastrate in aceleasi
conditii ca si elementul din beton, pentru a se determina rezistenta la
compresiune a betonului. In cazul constructiilor din panouri prefabricate
asamblate prin precomprimare, trebuie sa existe si pe santier certificatele
de calitate emise de producator, prin care se garanteaza calitatea
corespunzatoare a betonului. In caz de dubiu asupra calitatii betonului sau
in cazul marilor deteriorari ale elementelor la precomprimare se vor face
incercari nedistructive pentru determinarea rezistentei efective ale
betonului.

h) Se vor verifica cofrajele, esafodajele si cintrele in ceea ce priveste posibilitatea de preluare a deplasarilor la precomprimare.

i)  Se va verifica posibilitatea de deplasare a fasciculelor in canale si se va evacua, cu ajutorul aerului comprimat, praful sau apa patrunse in acestea.

In ceea ce priveste armatura de pretensionare, se vor efectua urmatoarele operatii preliminare:

a) Se va verifica starea armaturii din punct de vedere al modulului de
conservare. Fasciculele care prezinta pe suprafata sarmelor un strat de
rugina superficiala care se indeparteaza prin simpla stergere cu materiale
neabrazive pot fi pastrate in canale. In celelalte cazuri se va cere avizul
unui institut (laborator) de specialitate.

Constatarile asupra suprafetei armaturii vor fi consemnate intr-un proces verbal de lucrari ascunse, de catre inginerul atestat, impreuna cu beneficiarul investitiei, si , dupa caz, cu proiectantul; procesul verbal se va atasa la fisa de precomprimare.

b) Se va verifica daca sectiunea armaturii corespunde cu cea din proiect.

c)    Se vor determina pierderile reale de frecare pentru o serie de fascicule cu
caracteristici geometrice cat mai diferite (lungime, deviatia unghiului), la
care pretensionarea se va face la ambele extremitati, pentru a se putea
compara cu valorile luate in calcul la proiectare si a se definitiva valoarea
de control si alungirea armaturii pretensionate. Modul in care se
determina pierderile reale din frecare este indicat anterior.

Proiectantul va definitiva pe santier propunerile inginerului responsabil cu precomprimarea privind:

a)    Marimea fortei de control, tinand seama de marimea reala a pierderilor
din frecare.

b)   Marimea alungirii de control a armaturii pretensionate pentru efortul
unitare de control, tinand seama de modulul de elasticitate a armaturii si
de pierderile din frecare determinate pe santier. Alungirea se va calcula
pentru lungimea totala a fasciculului, inclusiv portiunile pana la
ancorajele de prindere in prese.

c)    Programul special de precomprimare, daca prin proiect se prevede ca
precomprimarea sa fie efectuata in etape, tinandu-se seama de conditiile
concrete in care se efectueaza operatiile respective.

In cazul elementelor executate dupa proiecte tip, datele de la punctele a),b),c) vor fi stabilite cu proiectantul lucrarii.

Tipurile si numarul fasciculelor de acelasi tip la care se fac determinari ale pierderilor de frecare se vor stabili de proiectant si inginerul responsabil cu precomprimarea.

Se vor face determinari mai numeroase la constructii importante sau cu conditii speciale de exploatare (amplasate in medii cu agresivitate medie sau puternica, supuse la presiune).

In cazul in care nu se fac masurari pe toate tipurile de fascicule, se vor alege trasee rectilinii si trasee curbe pentru a se putea separa coeficientul de frecare interna liniara k, de coeficientul u.

In absenta fasciculelor liniare separarea coeficientilor de frecare se poate face conform indicatiilor din NE 012/1999.

In cazul fasciculelor cu ancoraje inel-con, la operatia de determinare a frecarilor, nu se vor monta conuri intre sarme. Celelalte piese anexe (rozetele de blocare si de deblocare) vor fi montate ca si in cazul determinarii pierderilor prin frecare in prese.

Determinarea pierderilor prin frecare cu ajutorul a doua prese se va face montandu-se cate o piesa la fiecare capat al fasciculului, pretensionarea facandu-se numai cu o singura presa (activa), la cealalta presa fiind scos pistonul si inchisa camera de presiune.

Pe baza citirilor presiunilor (p₁ si p₂) la manometrele celor doua instalatii, se determina fortele la extremitatile fasciculelor cu urmatoarele formule:

Forta la capatul de tragere : F₁=A * p₁ * ( l - f₁ )

Forta la capatul opus: F₁=A * p₁ * ( l - f₂ )

in care:

• A - aria sectiunii transversale a pistonului presei;
• f₁ si f₂. coeficientii de frecare interioara a probelor corespunzatoare presiunilor p₁ si p₂;aceste valori se determina conform punctului 7.18. .

In cazul in care frecarea din prese a fost determinata prin cuplarea a doua prese, se ia fi = f₂

Pierderea de tensiune(ΔF) datorita frecarii pe traseu va fi: ΔF = F₁ - F₂ ;

In cazul in care pierderile prin frecare se determina folosind captori de forta, lungimea fasciculelor pe care se fac determinarile va trebui sporita astfel incat sa permita amplasarea captorilor respectivi; fasciculele vor fi confectionate din acelasi lot ca si cele curente.

Se va permite ca determinarea pierderilor prin frecare sa se faca prin extrapolarea valorilor obtinute la un nivel de tensionare egal cu 85% din efortul de control prevazut in proiect.

In cazul unor trasee foarte lungi, la care alungirea depaseste cursa unei piese chiar si la 85% din efortul de control, determinarile se vor putea face prin actionarea in trepte a ambelor prese, in mod succesiv.

Modul de determinare a frecarilor la toroanele din acelasi fascicul, pretensionate individual, succesiv, se va face pe baza indicatiilor date de elaboratorul procedeului. Se vor modifica toate toroanele din acelasi fascicul, avand in vedere presiunea variabila a toroanelor pretensionate anterior care duce la pierderi diferite in toroane.

Pe baza rezultatelor determinarilor se definitiveaza programul de pretensionare. Acesta va fi reactualizat in cazul in care ulterior se constata diferente fata de pierderile stabilite initial.

Daca la unul din fascicule, pierderile prin frecare obtinute prin determinari directe sau pe baza acestora, sunt mai mici decat cele din proiect cu mai mult de 3%, iar efortul de control din proiect nu poate fi marit, fiind egal cu 0,8_p^normat, se va proceda la urmatoarele variante:

se va prevedea sporirea efortului de control la celelalte tipuri de fascicule
din element la care, prin proiect, efortul de control este mai mic de
0,8_p^normat (exemplu fascicule rectilinii sau cu deviatii unghiulare mici);

se va mari numarul de sarme din fascicul, daca in element sunt fascicule
cu numar mai redus de sarme decat numarul maxim permis de ancoraj;

se vor lua masuri de atenuare a frecarilor, de exemplu prin peliculizarea
sarmelor cu ulei emulsionabil PE 1A.

Daca pierderile prin frecare sunt mai reduse si exista certitudinea ca ele se vor mentine la acelasi nivel si la celelalte elemente, se poate analiza posibilitatea de reducere a fortei de control.

Datele determinarilor, precum si programul de pretensionare se vor anexa la dosarul lucrarilor.

La elementele cu armatura postintinsa este obligatoriu ca presa cu care se executa intinderea armaturii sa reazeme pe elementul ce se comprima, in vederea realizari scurtarii elastice a betonului in timpul transferului.

Inainte de montarea presei, armaturile ce compun fasciculele vor fi ordonate pe portiunea care iese din beton, in vederea montarii lor corespunzatoare in ancorajul de inventar dupa introducerea presei. De asemenea, pistonul piesei va fi deplasat in gol pentru a verifica daca frecarile in presa s-au modificat fata de valoare determinata.

Pretensionarea armaturii pana la valoarea de control se va efectua in 4 sau 5 trepte. La fiecare treapta se vor nota toate datele care sa permita stabilirea alungirii si a fortei de pretensionare.

In anexa se da un model de intocmire si completarea a fisei de pretensionare, cu urmatoarele recomandari:

a)    Presiunea corespunzatoare treptelor de pretensionare sa corespunda unor
diviziuni ala cadranelor manometrului;

b)    Primele doua trepte sa fie egale intre ele si egale cu cel mult 1/6 din
efortul unitar final;

c) Sa se reprezinte pe hartie milimetrica diagrama de efort-alungire pentru verificarea liniaritatii acesteia.

Citirea indicatiilor manometrului se va face numai ia cresterea foarte lenta a presiunii imediat in momentul opririi pompei, deoarece, la descarcare, valorile sunt influentate de schimbarea sensului frecarilor interioare din presa.

Pentru ancorajele de tip inel-con, forta de presare a conului la sfarsitul pretensionarii va fi cuprinsa intre 15% si 20% din forta de rupere a fasciculului, pentru instalatiile de pretensionare de 150..2500 kN si intre 18% si 22% pentru instalatiile de 300 si 600 kN.

In cazuri speciale in care pretensionarea fasciculelor pana la forta de control nu poate fi realizata intr-o singura etapa, se recomanda ca prima etapa de pretensionare sa reprezinte 40..60% din forta de control. Presiunea intermediara a conului se recomanda sa se faca cu o forta egala cu 70% din forta de presare finala.

Se recomanda ca datele din fisele de pretensionare sa se completeze in timpul efectuarii lucrarilor.

In acele cazuri in care conditiile de lucru nu fac posibila intocmirea directa a fiselor, datele de pretensionare pot fi inscrise intr-un caiet de lucru, fisele intocmindu-se pe baza datelor respective.

Citirile inregistrate se vor prelucra inainte de blocarea definitiva a ancorajelor, pentru a nu se trage concluziile asupra realizarii alungirii prescrise.

Fisele de pretensionare reprezinta unicul act valabil pentru stabilirea calitatii operatiilor de pretensionare. Fisele se completeaza si se semneaza de catre inginerul responsabil cu precomprimarea si se vor anexa la cartea constructiei.

In cazul unor structuri cu un numar mare de fascicule cu caracteristici identice, in locul fiselor individuale se poate utiliza o fisa comuna pentru mai multe fascicule, datele fiind reunite sub forma tabelara adecvata.

Masurarea alungirii armaturii pretensionate incepe dupa realizarea primei etape considerata drept treapta "zero conventional' iar valoarea corespunzatoare

alungirii corespunzatoare intervalului dintre presiunea zero si presiunea treptei alese ca zero conventional se obtine prin extrapolare.

Alungirea armaturii in cursul pretensionarii se determina cu precizia de l mm, prin:

a)    Masurarea deplasarii unor repere trasate pe armaturi, fata de suprafata de
capat a elementului (cazul instalatiilor la care armaturile sunt accesibile,
de exemplu instalatiile de 300 si 600 kN);

b)    Masurarea deplasarii pistonului (cazul instalatiilor INCERC 120 pentru
fasciculele de 24 < D7 mm).

In cazul b) pentru stabilirea lungirii efective, valorile obtinute pot fi corectate prin scaderea deplasarii armaturilor ca urmare a impanarii progresive in ancorajul de inventar al presei.

De regula, ansamblu format de sarme si conul ancorajului de inventar se deplaseaza simultan, astfel incat deplasarea conului reprezinta valoarea de corectie.

Pentru a se depista aparitia unei neuniformitati exagerate a eforturilor in armaturile ce compun fasciculul, imediat dupa impanarea acestora in ancorajele de inventar al presei, se vor trasa semne pe toate armaturile (in vecinatatea pieselor de ancorare) care vor fi urmarite pe parcursul tensionarii.

Daca se constata lunecari neuniforme importante (mai mari de 5 mm), fasciculul se va desface din presa prin declavetarea ancorajului de inventar, sarmele fasciculului se vor rearanja, dupa care se va relua operatia de tensionare.

La pretensionarea fiecarui fascicul se va compara valoarea alungirii efective corespunzatoare efortului unitar de control, cu alungirea prevazuta in programul de pretensionare. La pretensionarea din ambele capete, comparatia se va face pentru intreaga alungire, care este suma alungirilor de la fiecare capat, intre valorile inregistrate in cele doua extremitati putand fi variatii in functie de viteza de realizare a fortei, asimetria fasciculului etc.

Daca diferentele constatate dintre valorile efective si cele de control sunt in limitele:

± 5% operatia de pretensionare se considera satisfacatoare

-5% .. 10% se permite sporirea temporara a efortului unitar de control cu pana la 5% fata de valoarea prescrisa in proiect, pentru ca alungirea masurata sa fie cuprinsa in limitele indicate la alineatul a); dupa atingerea valorii maxime, efortul poate fi coborat la valoarea din proiect, blocarea facandu-se numai in aceasta situatie

+5%..+10% se va efectua o verificare suplimentara a manometrelor si, in cazul cand acestea corespund etalonarii, pretensionarea se considera corespunzatoare; inainte de demontarea manometrelor pentru verificare, se recomanda ca presiunea sa fie redusa cu minim 20% pentru a se evita mentinerea instalatiei la o presiune prea ridicata.

>±10% se vor opri lucrarile de pretensionare si se va anunta proiectantul.

Dupa pretensionarea unu numar de fascicule identice si stabilirea domeniului de variatie a alungirii, se va cauta sa se determine cauzele unor depasiri semnificative ale domeniului respectiv.

Alunecarea sarmelor in ancoraj la blocare se determina la coborarea presiunii de pretensionare, dupa presarea conului, prin masurarea deplasarii unor repere trasate pe sarmele fasciculului in raport cu un punct fix de pe piesa de beton sau de pe corpul piesei. La instalatiile la care armaturile nu sunt accesibile (INCERC-120 si INCERC-250) se va masura revenirea pistonului.

Pentru stabilirea alunecarii reale a sarmelor in ancoraj se va scadea alungirea sarmelor pe lungimea cuprinsa intre ancoraj si sectiunea in care s-a trasat reperul, corespunzatoare efortului unitar de control, din marimea deplasarii masurate conform alineatului precedent.

Alunecarea sarmelor din ancorajul fix in cazul pretensionarii de la un singur capat se va determina prin masurarea deplasarii unor repere trasate pe sarme in raport cu fata ancorajului.

Daca, la transfer, alunecarea sarmelor din ancorajul cu conuri sau pene depaseste valoarea limita precizata in proiect sau in indicatiile de utilizare a

ancorajului, cu mai mult de 50%, lucrarile de pretensionare se vor opri si se va trece la verificarea din nou a ancorajelor.

Dupa efectuarea blocarii armaturii pretensionate in ancoraj si indepartarea presei, la ancorajele tip inel-con se traseaza un semn pe armaturi la cea 100 mm de la fata ancorajului care va fi verificat pana a doua zi, pentru a se constata eventualele alunecari.

Daca asemenea alunecari au loc, pretensionarea se va opri si se va dispune verificarea ancorajelor (geometrie, duritate).

Taierea capetelor sarmelor se va face in momentul inceperii pregatirilor pentru injectare. Toate operatiile se vor face cu atentie, evitandu-se socurile si indoirea armaturilor care ar putea provoca alunecarea armaturilor din ancoraj.

Taierea sarmelor se va face cu discuri rotative sau cu flacara oxiacetilenica, la o distanta de minimum 50mm de ancoraj. Eventuala indoire a sarmelor se va face cu chei speciale; in acest caz, lungimea de taiere se va spori. Taierea capetelor sarmelor nu este necesara daca betonarea zonelor de capat permite inglobarea la intreaga lungime.

3.2.4 Confectionarea armaturii postintinse

La taierea sarmelor, toroanelor sau barelor, in vederea confectionarii armaturii in canale, precum si pentru a permite efectuarea corecta a unor operatiuni ulterioare (realizarea bulbilor, montarea unor dispozitive de avans), se vor lua precautiile necesare pentru ca otelul sa nu fie murdarit cu pamant, materii grase etc., sa nu fie indoit sau zgariat in timpul operatiilor de taiere sau confectionare. La fasciculele la care sarmele se blocheaza in ancoraj e inainte de pretensionare, nu este necesara indepartarea protectiei temporare.

La celelalte tipuri de fascicule, protectia temporara se va pastra numai daca este imperios necesar datorita mediului de lucru coroziv, precum si daca

sarmele vor putea fi degresate in zona de prindere in prese si in ancorajele definitive.

Masurile minime care trebuie avute in vedere la confectionare si pozitionare, pentru a se evita degradarea protectiilor definitive ale armaturilor, vor fi indicate de producatorul armaturilor sau de de proiectant prin caietul de sarcini, executantul urmand a le adapta si completa in functie de tehnologia de lucru utilizata.

Fasciculele ca si toroanele individuale se executa in ateliere centrale permanente ale unitatilor specializate in lucrari de beton precomprimat, in ateliere temporare de santier sau prin impingerea directa, in canale, a armaturii derulate progresiv din colac si taierea succesiva la lungime daca procedeul aplicat permite aceasta operatie).

Dotarea atelierelor va depinde de capacitatea medie de productie , precum si de tipul fasciculelor ce urmeaza a se realiza. Fasciculele si toroanele individuale executate in ateliere centrale vor fi insolite , la livrare, de un certificat de calitate care va contine, in mod obligatoriu, numarul certificatului de calitate al sarmelor din care au fost confectionate fasciculele respective toronului.

Lungimea de taiere a sarmelor care alcatuiesc fasciculele se va determina prin adaugarea la lungimea fasciculului masurata intre suprafetele de rezemare ale ancorajelor, a lungimilor minime. Daca taierea urmeaza sa se faca cu aparatul de sudura se vor adauga inca minimum 30 mm (zona influentata de temperatura).

Fasciculele din sarma paralele, ancorate in sectiune circulara (ancoraje tip inel-con), se realizeaza fara elemente de ordonare (resort sau rozete stantate).

Asamblarea sarmelor sub forma de fascicul se va face prin legaturi de sarma moale 1,5 mm diametru, la capete si distante de circa 200 mm. Se recomanda ordonarea sarmelor la capetele fasciculelor prin legare succesiva, continua cu sarma de circa l mm diametru. Legaturile de sarma intermediare se pot elimina sau reduce ca numar prin rasucirea elicoidala a fasciculului, cu un pas de circa 250 mm. Toate legaturile de sarma vor avea capetele indoite spre interiorul fasciculului, pentru a nu impiedica introducerea in teci.

In cazul in care pe santier se utilizeaza fascicule din loturi diferite de SBP, este necesar sa se prevada marcari corespunzatoare, iar depozitarea sa se faca pe tipuri de fascicule.

Pentru transport si depozitare, fasciculele neintroduse in teci pot fi rulate cu dispozitive manuale sau mecanice. Diametrul de rulare se recomanda sa fie de minim 2100 mm, in cazul fasciculelor executate din sarma cu diametrul de 5 mm, si de minim 2300 mm in cazul sarmelor cu diametrul de 7 mm.

Se pot rula si fascicule introduse in tevi de polietilena; in acest caz, diametrul de rulare va fi determinat de rigiditatea tevii si de numarul de sarme din fascicul, stabilindu-se prin incercari.

Diametrul de rulare a fasciculelor in teci speciale din tabla, procurate din import, va fi indicat de producator sau de elaboratorul procedeului de precomprimare care le utilizeaza.

3.2.5.Realizarea canalelor pentru armaturi postintinse

Canalele in care se introduc armaturi postintinse se executa conform prevederilor din proiect prin inglobarea unor teci flexibile din tabla de otel, tevi din material plastic sau din otel cu pereti subtiri.

Canalele si tevile aferente procedeelor de precomprimare utilizate in tara trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte principale:

asigurarea obtinerii razelor de curbura in concordanta cu
prevederile proiectului;

asigurarea protectiei armaturii pretensionate impotriva coroziunii;
in acest sens, este interzisa utilizarea tablei zincate la fabricarea
tecilor;

rigiditatea transversala a tecilor va trebui sa fie de minim 0,2 mm
pentru tecile de diametru mic si se va spori pana la 0,6mm pentru
diametre mari;

raportul intre diametrul canalului si cel al fasciculului trebuie sa
permita introducerea armaturii pretensionate si injectarea in conditii
bune a suspensiei de ciment; diametrul interior al tecii trebuie sa fie
cu 10 mm mai mare decat cel al fasciculului, iar aria sectiunii
interioare a tecii va fi de cel putin doua ori mai mare decat cea a
armaturii;

asigurarea etanseitatii in sensul impiedicarii patrunderii apei in
interior;

asigurarea corespunzatoare a marcarii, asamblarii, manipularii,
transportului si depozitarii.

Utilizarea tecilor din material plastic este permisa numai la elemente care nu se calculeaza la oboseala si cu conditia ca in exploatare temperatura sa nu depaseasca +40°C. De asemenea, in cazul acestor teci, nu se va utiliza tratamentul termic pentru intarirea betonului. Daca tecile din material plastic prezinta ondulatii transversale la interior si exterior, se poate renunta la restrictia privind elementele calculate la oboseala.

Inlocuirea tipului de canal/teaca prevazut in proiect se va putea face numai cu avizul proiectantului.

Se vor utiliza teci cu rigiditate transversala sporita in cazul unor conditii mai grele de executie in ceea ce priveste pozarea acestora, introducerea fasciculelor, turnarea si compactarea betonului etc..

De asemenea se vor utiliza teci mai rigide si cu un numar cat mai redus de imbinari cand grosimea stratului de acoperire cu beton sau alte conditii nu permit interventia ulterioara pentru deblocarea zonelor de teaca obturate la betoane.

Racordurile (teurile) pentru injectare si pentru aerisire, vor fi racordate la tecile ce captusesc canalul astfel incat sa nu reduca din diametrul interior al

acestuia. O solutie posibila este utilizarea uni manson sau semimanson, prevazut cu teava pentru injectare/aerisire, aplicat peste teaca; gaurirea acestuia se va face inainte de injectare cu o unealta adecvata introdusa prin teava.

In elementele realizate din tronsoane, racordurile pentru injectare/aerisire pot fi amplasate in rosturile dintre tronsoane. Toate imbinarile intre teci trebuie asigurate impotriva deplasarilor relative in timpul diverselor operatii tehnologice (introducerea fasciculelor, betonare). In acest scop se pot utiliza mansoane exterioare similare tecilor, mansoane fixate cu banda adeziva sau alte sisteme sigure.

Asamblarea cu mufa (mama-tata) a tecilor din material plastic se va face in acelasi sens pe toata lungimea canalului pentru a usura introducerea fasciculelor (dinspre partea tata). In absenta datelor de proiect, abaterile la pozitionarea tecilor fata de traseul din proiect, se vor incadra in urmatoarele limite:

a) pe directia inaltimi elementului (h)

pentru inaltimi < 200 mm ±0,02h

pentru inaltimi 200 - 1000 mm ±5,00 mm

pentru inaltimi > 1000 mm ±10,00 mm

b) pe directia latimii elementului:

pentru inaltimi < 200 mm ± 5,00 mm

pentru inaltimi 200 - 1000 mm ± 10,00 mm

pentru inaltimi > 1000 mm ± 10,00 mm

(pentru tecile aflate la marginea sectiunii elementului, aceste abateri vor fi considerate pe directia respectiva fara valori negative).

In cazul mai multor fascicule, depasirea abaterilor individuale cu exceptia celor de la marginea sectiunii, pot fi admise daca rezultanta centrelor de greutate ale canalelor se incadreaza in aceste limite.

In cazul canalelor din boltari ce se vor asambla, abaterile la capetele aferente uni rost nu vor depasi ±3 mm pentru traseul aceluiasi canal.

Pentru diferente intre diametrul fasciculului si cel al canalului mai mari de 15 mm sau rosturi mai mari de 100 mm, abaterile nu vor depasi ±5mm.

Dispozitivele de pozitionare a tecilor vor fi realizate si amplasate conform prevederilor proiectului sau detaliilor intocmite de executant si avizate de proiectant. Dispozitivele pot fi independente sau combinate cu elementele componente ale armaturii pretensionate, cu conditia ca abaterile de montaj ale acestora sa nu influenteze defavorabil precizia de pozitionare a tecilor.

Distantele intre punctele de rezemare vor fi cuprinse intre 500 si 1500 mm, in functie de rigiditatea longitudinala a tecilor. La tecile extrase distanta poate fi sporita pana la 2000mm. Distantele mai mari se pot utiliza pe baza de experimentare.

Este obligatorie amplasarea de dispozitive de pozitionare in sectiunile de schimbare a curburii traseului.

Elementele orizontale pe care reazema tecile vor fi realizate din bare OB 37, platbande, pofile, alese in functie de rigiditatea transversala a tecilor. In mod curent, folosirea barelor OB 37 cu diametrul de 10-14 mm este satisfacatoare. La tecile din tabla cu falt sau polietilena, fara fascicule in timpul betonarii, suprafata de rezemare a tecii pe distantieri va fi mai mare, pentru a se evita deformarea transversala.

Dispozitivele de pozitionare trebuie sa impiedice si deplasarea ascendenta a ansamblului teaca-fascicul, datorita efectului de flotare a acestuia la betonare si vibrare.

Nu se admit dispozitive de pozitionare a tecilor la care piesele metalice ajung la fata betonului. In zonele de capat, axa canalelor ( captusite / necaptusite) va fi perpendiculara pe suprafata de rezemare a ancorajelor, pe lungimea prevazuta in proiect sau in specificatiile procedeelor de precomprimare.

3.2.6.Montarea armaturilor postintinse

In cazul canalelor captusite cu teci din material plastic, se recomanda ca fasiculele sa fie montate inainte de betonare, sporind astfel rigiditatea transversala si longitudinala a tecilor. De asemenea, in anotimpurile reci si cu umiditate ridicata, se vor adopta (cand este necesar) alte procedee de sporire a rigiditatii tecilor (bare sau tevi din otel, tevi din material plastic de diametre mai mici), fasciculele introducandu-se ulterior.

Introducerea ulterioara a fasciculelor se poate face prin impingere sau prin tragere.

Capatul de avans al fasciclului va fi prevazut cu o piesa de forma conica ancorata de sarmele fascicului.

Varianta de montare a fasiculelor prin impingere in canal, in mod succesiv, a elementelor componente derulate din colac, se va aplica in cazul toroanelor, capatul de avans protejandu-se cu o piesa conica. Acest procedeu impune ca toronul sa poata fi derulat de la interiorul colacului.

La fasciculele grele cu traseu vertical sau cu inclinare mare se recomanda folosirea unor dispozitive cu tambur si frana cu care fasciculul sa poata fi scos din canal in caz de necesitate.

Inainte de inchiderea cofrajului este necesar sa se verifice starea si pozitia tecilor, acestea constituind un punct de stationare pentru care se va incheia un proces verbal pentru lucrari ascunse, in ceea ce priveste:

a)    incadrarea in abateri a traseului realizat fata de prevederile proiectului;

b)   deformatiile parazitare (serpuirea) in plan orizontal sau vertical, intre
punctele de sustinere, aceste deformatii putand introduce frecari
suplimentare de care nu s-a tinut seama la proiectare;

c)    deteriorari (strapungeri, crapaturi, desirari) nereparate ale tecii;

d)   puncte insuficient etansate la imbinari intre teci;

e)    montarea racordurilor pentru injectare si pentru aerisire.

In cazul in care se constata neconformitati, se vor face remedierile necesare. In perioada dintre montarea armaturii intre canale si pana la inceperea

operatiilor de pretensionare si injectare, in scopul prevenirii patrunderii apei in canale si a coroziunii, este obligatoriu sa se protejeze extremitatile aparente ale fasciculului (cu carton bitumat, teci din material plastic) si sa se etanseze zona de iesire a fasciculului din canal.

3.2.7.Ancoraje, blocaje

Ancorajele si sistemele de blocare pentru precomprimare sunt de regula considerate ca o parte componenta a procedeului de precomprimare, impreuna cu armatura pretensionata utilizata. Ancorajele pentru armaturi postintinse si blocajele pentru armaturi preintinse vor avea capacitatea de rezistenta cel putin egala cu forta caracteristica de rupere a armaturii pretensionate, fara deformatii semnificative ale pierderilor componente. Armarea fasciculelor se face cu ancoraje indicate in prezentul proiect.

Se recomanda ca ancorajele cu bucla si dorn sa fie introduse in locasuri speciale, umplute cu beton sau mortar pentru protectie, peste care se aplica beton de monolitizare, care trebuie sa fie ancorat de capatul elementului si armat corespunzator.

Ancorarea armaturilor preintinse se va realiza cu blocaje omologate sau avand agrement tehnic, corespunzatoare diverselor tipuri de armaturi.

In cazul utilizarii toroanelor individuale ca armaturi postintinse se vor folosi ancoraje (blocaje) fara sensibilitate la coroziune. Pentru unele tehnologii specifice anumitor elemente (tuburi, traverse, stalpi s.a.m.d.) se pot folosi si procedee de ancorare speciale, omologate odata cu instalatia tehnologica respectiva sau separat.

Ancorajele pentru fasciculele alcatuite din SBP 07mm, bazate pe formarea de bulbi la capetele sarmelor, vor trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii de acceptare in ceea ce priveste bulbii:

diametrul   10,6..0,3mm

• inaltimea 7,0..0,3 mm
• excentricitatea max 0,3 mm
• suma deschiderii fisurilor max 1,5 mm
• cel mult doua fisuri inclinate cu mai mult de 30° fata de ax
• nici o fisura inclinata cu mai mult de 60° fata de ax

Se accepta fascicule la care cel mult 5% din numarul de bulbi nu indeplinesc conditiile.

Sistemele de ancoraje ale fasciculelor, prin inglobarea unuia din capete in beton, se vor putea utiliza si fara omologare, pe baza de experimentari, executate de un institut de specialitate sau laborator autorizat/acreditat pentru incercari in acest domeniu si avizul expertului in domeniu.

La elaborarea agrementului tehnic pentru armaturi preintinse se va verifica siguranta ancorarii si sub efectul vibrarii pentru compactarea betonului. Partile componente ale ancorajelor si blocajelor vor fi manipulate si pastrate in conditii care sa evite deteriorarea si coroziunea.

Pe baza unor verificari periodice se vor indeparta ancorajele care nu mai corespund in ceea ce priveste siguranta ancorarii armaturilor preintinse si incadrarea in valorile limita ale lunecarilor la blocare.

3.3 MANIPULARE, TRANSPORT SI DEPOZITARE

La transportul produselor din otel destinate utilizarii ca armaturi pretensionate se vor respecta procedeele prezentate in continuare:

a)    Transportul se va face in vagoane inchise sau autocamioane prevazute cu prelate. Aceste vehicule vor fi, in prealabil,, curatate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau de murdarie a otelului, si in mod special, de produse petroliere (vaseline, ulei).

b)    Depozitarea se va face pe loturi si diametre, in spatii inchise, ventilate corespunzator pe suporti care sa previna contactul cu pardoseala sau cu materiale corozive. Modul de amplasare va permite accesul la fiecare stiva, pentru controlul periodic.

c)    In cazul spatiilor de depozitare fara agresivitate sau cu agresivitate foarte
slaba si in care umiditatea este sub 60%, nu se iau masuri suplimentare de
protectie.

d)    In cazul amplasarii depozitului in medii cu agresivitate slaba sau medie si
a prezentei in interiorul acestuia a umiditatii ce depaseste 60%, duratele
maxime de depozitare sunt:

Intervalele mentionate pot fi depasite numai daca se folosesc protectii temporare cu caracter de lunga durata, stabilite de un institut de specialitate, precum si in cazul otelurilor cu protectii definitive.

e) Pentru colacii si tamburi prevazuti cu ambalaje speciale de protectie, se va da o deosebita atentie ca, la transport, manipulare si depozitare, ancorajul sa nu fie deteriorat; daca s-a produs deteriorarea ambalajului se vor respecta in continuare prevederile pentru armatura neprotejata.

Periodic, se va verifica, pe colaci de proba, eficienta ambalajului pentru conditiile efective de depozitare.

f) La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua masurile
necesare pentru a preveni:

zgarierea, lovirea sau indoirea;

murdarirea cu pamant, materii grase, praf;

contactul cu materialul incandescent provenind de la activitati de sudare,
de taiere sau incalzire cu flacara aparatelor de sudare autogena;

acoperirea prelungita cu diverse materiale care pot mentine umezeala;

g) Se va interzice manipularea si transportul armaturilor prin tragere/tarare
pe pamant.

j)  Barele vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi manipulate, transportate si depozitate astfel incat sa-si pastreze forma. Eventualele prelucrari de la capete se vor proteja prin mansonare sigure impotriva degradarilor mecanice sau din coroziune.

Pregatiri pentru armaturi pretensionate:

In cadrul lucrarilor pregatitoare sunt incluse urmatoarele operatii:

a)    Verificarea existentei certificatului de calitate al lotului de otel din care
urmeaza a se executa armatura; daca exista indoieli asupra respectarii
conditiilor de transport si depozitare-semnalate de existenta ruginei,
murdaririi, deformari, se vor efectua incercari de verificare a calitatii in
conformitate cu prevederile din standardele de produs de catre unitatea de
productie sau de un laborator autorizat, pentru a avea confirmarea ca nu
au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale
armaturilor. In toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de
coroziune si a consecintelor acesteia se va cere avizul unui institut de
specialitate.

b)   Suprafata otelului se va curata de impuritati, de stratul de rugina
superficiala neaderenta si se va degresa (unde este cazul) pentru a se
asigura o buna ancorare in blocaje, beton sau mortarul de injectare.

c)    Armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan, vor proveni, in limita
posibilitatilor, din acelasi lot.

d)    Portiunile de armatura care au suferit o indoire locala, ramanand
deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare.
Portiunile de armatura pretensionata (sarme, toroane) care au fost ciupite
de arcul electric al aparatului de sudura se vor indeparta. Barele de otel
superior care in timpul transportului au suferit o usoara deformare ( sub
5cm/m) se vor indrepta mecanic, la temperatura mediului ambiant dar cel
putin+10°C.

e)    Se va evita rebobinarea sarmelor si toroanelor, in diverse scopuri
tehnologice, la diametre de rulare mai mici decat cele de livrare.

Pentru cazul in care controlul efortului de pretensionare se face si prin alungirea armaturii, este necesara cunoasterea valorii modulului de elasticitate al armaturii.

Pentru armaturi pretensionate individual, modulul de elasticitate se va determina de catre un laborator de specialitate, in conformitate cu prevederile STAS 6605-78.

In cazul fasciculelor postintinse, se va considera un modul de elasticitate global egal cu 1.92 x IO³ N/mm², limitele de variatie putand fi de ±2%. Pentru alte tipuri de fascicule, acest modul de elasticitate va fi indicat de elaboratorul tipului de fascicul respectiv sau se va determina de catre laboratoarele de incercari autorizate. La constructii importante sau in cazul in care sunt conditii adecvate (fascicule cu trasee rectilinii sau curburi constante), se recomanda ca valoare reala a modulului de elasticitate global sa se determine pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.

Se vor asigura dispozitivele de derulare si debitare care corespund cu tipul de armatura ce urmeaza a se confectiona in ceea ce priveste precizia la lungime si la inclinare a sectiunilor de taiere (mai exigente, de exemplu, in cazul armaturilor la care se realizeaza bulbi la capete).

REALIZAREA PROTECTIEI IMPOTRIVA COROZIUNII SI A ADERENTEI ARMATURILOR POSTINTINSE

La elementele din beton precomprimat cu armaturi postintinse este obligatorie realizarea unui sistem de protectie permanenta a armaturilor pretensionate.

In functie de procedeul de pretensionare adoptat, protectia pe moment poate fi:

a)    cu realizarea aderentei dintre armatura pretensionata si beton;

b)    fara realizarea aderentei dintre armatura pretensionata si beton;
Considerarea materialelor speciale va fi astfel incat, prin eventuala

patrundere a apei sub presiune in canale, sa nu se produca dislocarea acestor materiale. Indiferent de tipul protectiei armaturii pe traseu, zona ancorajelor va fi protejata suplimentar cu mortar, beton sau materiale sintetice, carora li se va asigura o buna legatura cu zonele pe care le protejeaza si o compactitate ridicata. O atentie deosebita la protectia de capat se va acorda ancorajelor cu bulb sau bucle.

Protectiile temporare ale armaturilor care se prevad sa se pastreze si dupa realizarea celor permanente pe baza de ciment, vor fi indicate in caietul de sarcini in urma probelor efectuate de un institut de specialitate prin care sa se confirme ca nu sunt afectate de aderenta si protectia impotriva coroziunii.

Intervalele de timp in care trebuie realizata protectia permanenta se va stabili pe baza prevederilor. In acest interval de timp se va evita corodarea armaturii, prin una sau mai multe din urmatoarele masuri:

impiedicarea patrunderii apei in canale;

evacuarea apei patrunse accidental in canale, prin orificiile de golire
prevazute in punctele de cota minima ale traseelor si suflare cu aer
comprimat;

protejare prin invelire a portiunii exterioare a fasciculelor;

In situatiile exceptionale in care se apreciaza ca termenul de realizare a protectiei nu poate fi respectat, se va cere avizul proiectantului asupra masurilor de protectie ce se vor adopta. In anotimpurile reci si umede se va evita introducerea fasciculelor in canale anterior betonarii. In acest caz se vor lua masuri pentru a se evita corodarea tecilor de otel.

Operatiile de realizare a protectiei armaturilor pretensionate se vor face la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse intre +5° si +30°.

In cazul in care temperaturile nu se inscriu in limitele mentionate, protectia armaturilor se poate face numai cu respectarea unor masuri speciale, care vor fi avizate de proiectant. Sistemele de protectie anticoroziva ale suprafetei elementelor din beton precomprimat se vor adopta si executa pe baza prevederilor din instructiunile tehnice C 170-87 .

Injectarea

Este obligatorie stabilirea compozitiei amestecului (pasta de ciment) pentru injectare, pe baza unor incercari preliminare de catre un laborator autorizat privind determinarea caracteristicilor amestecului. Determinarea caracteristicilor amestecului se face conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini. Se vor respecta urmatoarele reguli:

incercarile se vor efectua pe cel putin 2 probe diferite de ciment, prelevate
din lotul de ciment aprovizionat;

pentru toate amestecurile se vor reproduce strict aceleasi conditii
(malaxare, temperatura, etc.);

fluiditatea amestecului pentru injectare va fi cuprinsa in limitele 35-25
sec. Limita de 35 sec poate fi depasita daca exista certitudinea ca nu se
produc obturari.

rezistenta minima la compresiune a amestecului de injectare va fi de
minim 20 N/mp la 7 zile.

Se recomanda ca inainte de inceperea injectarii sa se asigure utilajul si dispozitivele de rezerva necesare pentru o eventuala interventie la toate punctele

de acces ale fasiculului. De asemenea se va elimina orice neetanseitate a pompei si a racordurilor care poate conduce fie la introducerea aerului in canal, fie la obturarea in timpul injectarii.

Nu se vor folosi procedee la care injectarea amestecului se face cu ajutorul aerului comprimat. Pregatirea ancorajelor in vederea injectarii se va face tinand seama de prevederile proiectului. Etansarea zonei ancorajelor in vederea injectarii se va face fie cu mortar, beton sau rasina epoxidica, fie cu un capac metalic si garnitura de etansare fixata de placa metalica de sub ancoraj.

Ambele variante trebuie sa permita cuplarea sigura si etansa a furtunului prin care se face alimentarea cu pasta de ciment si intreruperea circuitului sub presiune, inainte de injectare se va proceda la spalarea canalului precum si la verificarea etanseitatii si continuitatii lui, folosind apa sub presiune sau aer comprimat trecut prin filtrul de ulei. Spalarea va fi intensa daca sarmele au fost protejate cu ulei emulsionabil. Aceste operatii se vor face cu cel putin 15 minute inainte de inceperea injectarii, in cazul canalelor captusite, si cu cel putin 60 minute, in cazul celor necaptusite.

Orice neetanseitate constatata va fi reparata inainte de inceperea injectarii. Eliminarea apei se recomanda a se face cu aer comprimat, daca nu au fost prevazute orificii de scurgere in punctele cele mai de jos ale canalului.

La fasciculele orizontale introducerea amestecului de injectare se face prin:

axa ancorajului pentru fasciculele rectilinii sau cu denivelari mici. La lungimi mai mari de 30 m pentru cazul canalelor necaptusite si 40 m pentru cele captusite, se vor prevedea racorduri intermediare de control, interventie sau continuare a injectarii;

racorduri de injectare amplasate in punctul cel mai de jos al canalului, in cazul fasciculelor cu traseu curb, distanta intre racorduri nu va depasi 20 m;

Introducerea amestecului pentru injectare in canal se va face cu respectarea urmatoarelor reguli:

a)    injectarea se va face cu pompe prevazute cu membrana, snec sau piston;

b)    accesul in canal se va face continuu si lent (6-12 m/min), toate racordurile
in lungul canalului fiind la inceput libere. Se va avea grija deosebita ca prin pompare sa nu se introduca aer odata cu amestecul. Racordurile vor fi astupate pe masura ce amestecul ajunge in dreptul lor.

c)    in functie de modul de desfasurare a injectarii la primele fascicule, se poate avea in vedere o reducere a fluiditatii amestecului;

d)    dupa ce fluiditatea amestecului iesit prin ultimul orificiu este apropiata de cea determinata initial, se va astupa si acest orificiu si se va mari presiunea cu cca. 3 bari peste presiunea de injectare a amestecului; aceasta suprapresiune se va mentine constanta timp de cca. 2 min in cazul canalelor captusite si de cca. 3 min in cazul celor necaptusite.

In cazul utilizarii aditivilor expansivi, suprapresiunea se poate reduce la 2 bari iar durata va fi de l min. In acest caz fie se vor utiliza dopuri din materiale poroase care sa permita eliminarea apei separata din amestecul de injectare, fie racordurile vor fi lasate libere intr-o prima etapa si astupate ulterior.

e) canalele care comunica intre ele vor fi injectate simultan sau unul dupa altul fara intrerupere, trebuind sa existe certitudinea umplerii complete a tuturor canalelor.

In acest caz se recomanda, la prepararea amestecului pentru injectare, folosirea aditivilor intarzietori, in scopul usurarii operatiei de introducere a amestecului trecand de la un canal la altul.

f) dupa aproximativ 45 min de la injectare, se va proceda obligatoriu la reinjectare, respectandu-se aceleasi conditii ca si la injectare; cantitatea de amestec introdusa la reinjectare va fi de maximum 10% din cea introdusa la injectare.

Se poate renunta la reinjectare in cazul utilizarii unor aditivi adecvati.

g) reinjectarea fasciculelor verticale sau oblice se va face prin racordurile prevazute special in acest scop. Se recomanda efectuarea reinjectarii chiar in cazul utilizarii unor aditivi expansivi.

Intervalul de timp la care se face reinjectarea va fi de aproximativ 45 de minute de la terminarea injectarii. Se recomanda ca la primele canale injectate sa se faca 2 sau 3 reinjectari, la diverse intervale de timp, pentru a se stabili intervalul optim de reinjectare, dupa care efectul sedimentarii amestecului de injectare devine neglijabil.

In cazurile excetionale in care nu s-a reusit efectuarea reinjectarii prin racordul special prevazut, operatia respectiva se va face prin axa conului superior permitandu-se evacuarea apei separate la partea superioara.

Cantitatea de amestec introdusa la reinjectare nu va depasi cantitatea necesara pentru inlocuirea golului format prin sedimentare.

h) la circa 24h dupa terminarea operatiei de injectare toate golurile ramase la orificiile racordurilor de injectare, golire sau control, vor fi umplute cu mortar de ciment, pana la fata betonului sau pana la capatul tevii racordului.

O atentie deosebita se va acorda acestei operatii la fasciculele cu inclinari mari la capete si la cele verticale.

Tevile metalice ale racordurilor de acces se vor indeparta sau proteja, in cazul in care exista pericolul ca prin coroziune betonul sa fie deteriorat. Pentru controlul calitatii amestecului de injectare se vor efectua urmatoarele probe:

determinarea fluiditatii la fiecare sarja de amestec;

determinarea sedimentarii si a rezistentei la comprimare odata pentru
toate fasciculele injectate intr-un schimb, in aceleasi consilii.

Rezultatele obtinute se vor inscrie in fisa de injectare.

EXECUTAREA SI RECEPTIONAREA ANCORAJELOR METALICE TIP INEL-CON SI DOM

Conditii tehnice

Forma si dimensiunile elementelor componente ale ancorajelor trebuie sa corespunda prevederilor din figurile anexa. Abaterile limita la dimensiuni vor fi

cele indicate in desenele de executie, iar dimensiunile netolerate vor fi conform STAS 2300/88.

Reguli privind verificarea calitatii:

Verificarea calitatii ancorajelor se va face bucata cu bucata de catre controlorii de calitate din societatea producatoare. La cererea beneficiarului, delegatul acestuia poate asista la verificare.

Se vor efectua verificari in ceea ce priveste:

a)    dimensiunile si inscrierea lor in tolerantele prescrise;

b)   forma si starea profilului suprafetei exterioare a conurilor;

c)    lipsa fisurilor sau alte defecte de structura, in care scop se vor utiliza
metode de control nedistructive ca: ultrasunete, gamagrafie, solicitare la
proba (la inele) cu un dom conic presat pana la 90% din forta normala de
rupere a fasciculului corespunzator inelului. La conuri se permite ca
verificarea sa se faca vizual.

d)   duritatea Brinell (HG) pentru inele, respectiv Rockwell (RHRC) pentru
conuri, verificarea duritatii se face in conformitate cu STAS 493/91 si
STAS 160/83, pe fiecare element de ancoraj in parte.

incercarile de duritate se vor face in minim 3 puncte distribuite relativ uniform pe una din fetele plane ale inelului sau conului.

Media valorilor citite trebuie sa fie cuprinsa in limitele prescrise, cu conditia ca valorile extreme sa nu fie mai mic, respectiv mai mari cu 3% decat limitele domeniului prescris.

Controlul duritatii fiecarui element de ancoraj va fi efectuat si garantat de uzina care executa tratamentul termic.

Livrare

Ancoraj ele metalice tip inel-con pentru orice tip de fascicul se livreaza pe loturi, ambalate in lazi de lemn si protejate impotriva coroziunii. Fiecare lot de ancoraje va fi insotit de un certificat prin care sa se confirme indeplinirea conditiilor tehnice de calitate.

Toate piesele componente ale ancorajelor metalice tip inel-con vor marcate astfel incat sa se poate identifica producatorul si lotul de fabricatie.

DETERMINAREA CARACTERISTICILOR AMESTECULUI DE INJECTARE

Conditii generale

Incercarile preliminare privind determinarea proprietatilor amestecului se vor face la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse intre +17° si 23°C.

Determinarea proprietatilor amestecului in timpul lucrarilor de injectare se va efectua in limitele de temperatura indicate anterior.

La prepararea amestecului pentru injectare se vor utiliza:

cimenturile P132,5 si P142,5 - conform SR 3 88/95 "Ciment Portland'

cimenturile Hi32,5 (42,5) sau SRI 32,5 (42,5) - conform SR 3011-95
"Cimenturi hidrotehnice si cimenturi rezistente la sulfati'
Temperatura cimentului nu va depasi 40°C. Se poate utiliza nisip 0÷1 mm

la canale cu diametrul mai mare de 150 mm, cantitatea fiind de maxim 30% din greutatea cimentului.

Se recomanda utilizarea aditivilor agrementati, in scopul imbunatatirii caracteristicilor amestecului de injectare in ceea ce priveste fluiditatea si sedimentarea. Utilizarea aditivilor se va face luand in considerare prevederile Codului NE 012/99.

Amestecul de injectare nu va contine mai mult de 750 mg cloruri la litru, folosirea apei din reteaua de apa potabila la prepararea amestecului fiind obligatorie. Este interzisa utilizarea clorurii de calciu sau a altor substante care contin CI si care favorizeaza corodarea armaturilor.

Prepararea amestecului de injectii

Prepararea se va face intr-un vas de capacitate utile de minim 1001, prevazut cu posibilitatea de malaxare mecanica a mortarului cu o turatie de minim 1500 turatii / min. Dozarea cimentului se va face obligatoriu in greutate.

In cazul utilizarii aditivilor, acestia se vor introduce in malaxor dupa introducerea intregii cantitati de ciment, dupa care se va continua malaxareatimp de 2-K3 min, sau conform specificatiilor prezentate in agrementele tehnice ale aditivilor. Malaxarea va dura cea. 5 min de la introducerea tuturor componentelor dupa care operatia se va continua intermitent (10 min pauza, 3 min malaxare) pe tot parcursul pastrarii amestecului in vas, perioada ce nu va depasi l h.

Din malaxor amestecul va trece printr-o sita cu ochiurile de 1÷2 mm in rezervorul din care aspira pompa de injectare, inainte de introducerea din care aspira pompa de injectare se va determina fluiditatea fiecarei etape.

Rezervorul din care aspira pompa de injectare se recomanda a fi prevazut cu dispozitiv de malaxare manuala sau mecanica cu turatie mica, malaxarea facandu-se intermitent pana la sfarsitul operatiei.

Fluiditatea

Fluiditatea se determina prim masurarea timpului de scurgere a amestecului de injectare prin palnia metalica. Verificarea palniei se face cu apa si ea se considera corespunzatoare daca timpul de scurgere a apei este de 11' 2/10 ± 2/10; in cazul in care timpul de scurgere a apei este mai mare sau mai mic, se va ajusta in consecinta orificiul inferior.

La determinarea timpului de scurgere a apei, respectiv a amestecului de injectare, palnia va fi complet umpluta. Temperatura de determinare vai cea de la punctul de lucru.

Sedimentarea

Sedimentarea se determina prin masurarea cantitatii de apa ce se separa din amestecul de injectare dintr-un cilindru gradat de sticla de 500ml capacitate nominala (STAS 4095/97 "Masuri de capacitate din sticla pentru laborator. Cilindri gradati').

Pentru amestecuri de injectare cu aditivi expansivi, cilindrul se va umple pana la gradatia de 400ml, citirile facandu-se la diverse intervale de timp, pentru a se putea trasa o diagrama a expansivitatii.

Cilindrul se aseaza intr-un loc ferit de vibratii sau de socuri si se umple pana la diviziunea corespunzatoare gradatiei de 500 ml dupa care se acopera cu un capac. Temperatura de pastrare a cilindrului va fi cuprinsa intre 12÷25 °C.

In cazul aditivilor expansivi, temperatura va fi cea din timpul de lucru. Dupa minim 2h, dar nu mai inainte ca amestecul sa fi capatat o consistenta care sa-1 faca sa ramana nemiscat chiar la o inclinare accentuata a cilindrului (cea. 30°), se masoara cantitatea de apa separata, cat mai precis, cu ajutorul unui cilindru gradat de 50÷lOOml capacitate nominala.

Apa rezultata prin sedimentare trebuie sa se resoarba dupa 24h.

Rezistenta la compresiune

Rezistenta la compresiune se determina la 7 zile in conditiile din STAS 1275-88 "incercari pe betoane, incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice' , pe cuburi cu latura de 7,07 sau 10 cm. La realizarea cuburilor de proba trebuie sa se asigure etansarea tiparelor, pentru a se impiedica scurgerea amestecului de injectare.

Cuburile pentru determinarea rezistentei la compresiune vor fi pastrate la temperaturi cuprinse intre 17-23°C.

Alcatuirea rosturilor permanente trebuie sa asigure etanseitatea recipientului, in concordanta cu ipotezele de calcul si compatibilitatea cu deformatiile elementelor in timpul executarii lucrarilor si in conditii de exploatare, inclusiv din eventuale tasari.

La alegerea materialelor de etansare se va tine seama de natura lichidului inmagazinat. Se recomanda ca rosturile verticale la peretii realizati din elemente prefabricate sa se umple cu beton preparat cu ciment expansiv sau cu contractie redusa si cu agregate din sorturile 0^-3 si 3+7mm.

In cazul peretilor din beton precomprimat la care se prevede rezemarea articulata a peretelui, rostul orizontal se umple cu mortar M100 avand consistenta 6+7cm determinata pe conul etalon. Blocarea rostului se face dupa precomprimarea peretelui.

La etansarea rosturilor verticale intre elementele prefabricate de perete dinspre interior se recomanda utilizarea urmatoarelor solutii:

- mastic de bitum

- chit tiocolic

- chit epoxidic si folii

In cadrul proiectului de executie se va indica solutia cu reteta exacta si indicatiile de executie.

PRECOMPRIMAREA PERETILOR CU FASCICULE POSTINTINSE

Nu se admite prevederea de goluri in perete pe inaltimea zonei infasurate.

Caracteristicile principale ale procedeelor de precomprimare prin fascicule postintinse se vor lua in conformitate cu prevederile Normativului C 21-77, cu urmatoarele modificari in cazul in care ancorajele reazema pe nervurile peretelui:

Nu se admite prevederea de fascicule cu capetele inglobate in beton de la turnare. Se recomanda ca distanta intre fascicule din aceeasi sectiune sa fie mai mica de 50 cm.

In jurul recipientilor precomprimati prin infasurare se va asigura o distanta libera suficienta, determinata de caracteristicile instalatiilor de infasurare.

Protectia armaturii infasurate se realizeaza printr-un strat de mortar de ciment aplicat prin torcretare dupa procedeul uscat, in conformitate cu prescriptiile in domeniu.

Protectia prin torcretare se aplica dupa efectuarea probei de etanseitate a recipientului, insa nu mai tarziu de 30 zile de la terminarea precomprimarii.

Pe durata executarii si intaririi stratului de protectie, recipientul va fi mentinut plin cu apa la nivelul maxim de exploatare.

In cazul unor medii de agresivitate intensa, pe durata executarii recipientului, la protejarea armaturii pretensionate se vor respecta prevederile corespunzatoare din "Instructiuni pentru protectia elementelor din beton armat si beton precomprimat situate in medii aeriene din industria acidului sulfuric si superfosfati precum si in medii aeriene slab agresive C170-74.

Toleranta si executia

Abaterile si tolerantele admise la executarea recipientilor din beton precomprimat se vor inscrie in valorile din normativul C 140-78 si C 21/77, cu precizarile din tabelul anexat.

3.8 EXECUTAREA ROSTURILOR LA REZERVORUL DIN PANOURI PREFABRICATE ASAMBLATE PRIN PRECOMPRIMARE

Umplerea rosturilor dintre elementele prefabricate se poate face prin:

a)    turnare de beton in spatii largi (100÷200 mm);

b)    injectare de mortar in rosturile cu grosimea de 15÷30 mm pentru
elementele cu inaltimea mai mare de 1,50 m;

c)    lipirea cu rasini epoxidice, caza in care grosimea rostului nu va depasi
l mm; utilizarea rasinilor se va face pe baza agrementului tehnic si a
prevederilor furnizorului;

d)    alte metode speciale, pe baza de agrement tehnic.

In cadrul aceluiasi rost, metodele de umplere pot fi combinate, de exemplu, injectare sau turnare cu vibrare si montare in rest.

La manipularea, transportul si depozitarea elementelor prefabricate se vor respecta cu strictete prevederile proiectului in ceea ce priveste pozitia punctelor de agatare, respectiv a punctelor de rezemare, precum si modul de realizare a dispozitivului de ridicare.

Depozitarea elementelor prefabricate, precomprimate sau cele ce urmeaza a se asambla prin precomprimare se va face pe platforme amenajate astfel incat sa fie exclusa tasarea si contactul cu pamant sau alte materiale.

Panourile care urmeaza a fi asamblate prin precomprimare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

a)    sa fie receptionata fiecare bucata si sa corespunda prevederilor
proiectului;

b) sa aiba asigurata pozitia relativa a canalelor;

c) sa fie executate corect fetele de rost si suprafetele acestora sa nu prezinte
stirbituri, rupturi sau fisuri.

Realizarea rosturilor trebuie sa satisfaca dupa caz, urmatoarele cerinte:

a)   sa asigure legatura intre materialul din rost si betonul boltarilor; aceasta
legatura se asigura prin amprentarea suprafetelor, mustati de armatura si
armarea cu plase a rostului;

b)   sa asigure conditia de etanseitate;

c)   dimensiunile rostului trebuie sa permita realizarea imbinarilor armaturilor
nepretensionate si a betonului in conditii corespunzatoare;

d)   rezistenta betonului din rost va fi superioara cu o clasa rezistentei
betonului din elemente; dimensiunea maxima a agregatelor nu va depasi 3
mm pentru rosturi cu grosimea < 25 mm si 7 mm pentru rosturi > de 25
mm grosime; controlul materialului in rosturi se face la data inceperii
precomprimarii.

Continuitatea si etanseitatea canalelor in rost se poate realiza in una din urmatoarele variante:

mansoane recuperabile din cauciuc sau alt material;

mansoane nerecuperabile din tabla sau PVC.

Pentru asamblare, panourile prefabricate se vor aseza pe reazeme care sa permita scurtarea elementului la precomprimare si descentrarea usoara a reazemelor intermediare, dandu-se o atentie deosebita reazemelor de capat care trebuie sa fie capabile sa preia greutatea proprie a intregului element fara a se produce denivelari importante.

Inainte de inceperea asamblarii se vor examina, inca o data, panourile prefabricate pentru a avea certitudinea ca acestea corespund din punct de vedere calitativ cerintelor proiectului.

De asemenea, este necesar sa se verifice concordanta dintre lungimea reala a elementului si cea prevazuta in proiect.

Nota: in cazul recipientilor precomprimati prin infasurare, valorile abaterilor liniilor admise vor fi corelate cu caracteristicile instalatiei de infasurare.

Prefabricatele pentru pereti se vor realiza in fabrici sau poligoane specializate. Fata convexa a elementului, corespunzatoare fetei exterioare a peretelui, nu se va sclivisi pentru a asigura o mai buna aderenta a stratului de torcret la recipientii precomprimati cu sarma infasurata sub tensiune. In cazul utilizarii tratamentului termic, temperatura maxima nu va depasi 70°C.

Montarea prefabricatelor se face conform proiectului; abaterile de la pozitie in plan, de la dimensiunile rosturilor si de la verticalitate trebuie sa se inscrie in tolerantele limita.

La montare se vor lua masuri corespunzatoare de sprijinire a elementelor prefabricate pana la monolitizarea rosturilor. Fetele dinspre rost ale prefabricatelor se sableaza sau se perie cu perii de sarma inainte de montare, inainte de turnarea betonului de monolitizare, fetele dinspre rost se uda pentru a se evita pierderea apei de amestecare.

La cofrarea rosturilor verticale se interzice folosirea dispozitivelor de fixare a panourilor care sa traverseze rostul. Betoanele si mortarele turnate in rost nu vor depasi fetele exterioare ale elementelor.

Dupa turnarea si compactarea betonului de monolitizare, zona rostului va fi protejata si udata timp de 7 zile, indiferent de intervalul de timp in care se face decofrarea.

Etansarea rosturilor verticale se executa numai dupa betonarea rostului respectand instructiunile de lucru, in functie de solutia de etansare adoptata.

Inainte de asezarea panourilor in pozitia de asamblare:

se vor indeparta praful, murdaria si eventualul strat superficial de lapte de
ciment de pe fetele dinspre rosturi ale boltarilor si panourilor, cu ajutorul
periei de sarma si prin spalarea cu apa;

se va verifica starea canalelor;

se va analiza siguranta la rasturnare atat a panourilor cat si a intregului
element si se vor lua masuri de sprijinire adecvate, care sa nu impiedice
scurtarea elementului la precomprimare.

Dupa asezarea panourilor in pozitia de asamblare si pana la umplerea rosturilor se vor lua masuri pentru a impiedica murdarirea fetelor interioare a rosturilor si ale canalelor.

Compozitia si consistenta materialului de umplere a rostului se vor stabili prin incercari preliminare. Folosirea aditivilor se face pe baza de agrement tehnic, fiind insa obligatorii incercari preliminarii, la santier; utilizarea concomitenta a doua tipuri de aditivi se face numai cu avizul unui laborator autorizat.

Compactarea mortarului in rost se executa in general prin indesare cu sipca sau cu vergeaua metalica. Pentru o mai buna compactare se poate prevedea pe fiecare din fetele panoului o alveola semicirculara, care sa permita introducerea unui previbrator in rost, atunci cand acesta este de grosime mare. In cazul in care se foloseste metoda de compactare interioara a mortarului sau

betonului se va prevedea ca mijloacele de compactare sa nu deterioreze sau sa nu depaseasca tronsoanele pentru realizarea canalelor in rost.

TENCUIELI, SAPE PENTRU PANTE

Executarea tencuielilor se va face in conformitate cu prevederile instructiunilor C 13-78, cu precizarile mentionate in continuare.

Aplicarea tencuielilor se va face numai dupa proba de etanseitate la apa si eventuale remedii. Tencuielile pe care se aplica protectii anticorozive se vor driscui fin. Tencuielile pe care nu se aplica protectii se vor sclivisi daca sunt in contact cu lichidul si se vor driscui daca nu sunt in contact cu lichidul.

Se recomanda utilizarea sablarii pentru pregatirea suportului tencuielilor indiferent de modul de aplicare a acestora. Aplicarea tencuielii se va face in conformitate cu detaliile de tratare a rosturilor prevazute in proiect.

INSTALATII

La intocmirea proiectelor de instalatii se va tine seama de prescriptiile in vigoare care reglementeaza proiectarea recipientilor cu destinatii diverse: rezervoare de apa, decantoare, etc.

In vederea functionarii corespunzatoare a recicpientilor se vor prevedea masuri care sa asigure respectarea parametrilor tehnologici si functionali.

O atentie deosebita se va acorda acestor masuri, in cazul in care depasirea unor parametrii (inaltimea de lichid, temperatura, etc.) poate conduce la cresterea apreciabila a solicitarilor in elementele recipientului sau deteriorarea unor instalatii invecinate.

In punctele in care conductele traverseaza peretii recipientilor se vor prevedea piese speciale de trecere etanse si reglabile, de regula cu posibilitati de interventie din exterior.

3.11 DECOPERTAREA STRATULUI VEGETAL

Conditii pentru realizarea fazei

● Conditionari tehnologice

 Verificarea terenului de fundatie din punct de vedere al cores-pondentei ca natura cu prevederile din proiectul de executie in confor-mitate cu instructiunile tehnice elaborate in 1975 de I. P. Tr. Vuia Timisoara privind folosirea penetrometrului dinamic cu con.

 Defrisarea arborilor, scoaterea radacinilor si executarea eventualelor demolari cu desfacerea fundatiilor si evacuarea materialelor rezultate.

 Devierea traseelor de conducte care traverseaza amplasamentul rezervorului.

● Conditii initiale

 Predare-primire amplasament si documentatie.

 Fixarea depozitului de pamant vegetal rezultat din decopertare si a depozitului rezultat din executarea fundatiei.

 Trasarea pe teren a constructiei conform STAS 9824/I - 75 cu reperi din beton armat fixati in afara amplasamentului constructiei spre a nu fi influentati de executarea lucrarilor.

 Fixarea reperilor de nivel si a cotei ±0.00.

 Mijloacele de sapat, incarcat si transportat (buldozer, excavator, autobasculanta) aduse la punctul de lucru.

 Amenajarea drumurilor de acces intre puntele de lucru si depozitele de pamant (vegetal) si executarea fundatiei.

 Asigurarea iluminatului artificial pentru lucrul de noapte.

● Protectie pana la faza urmatoare

 Protejarea pamantului vegetal depozitat in vederea refolosirii lui prin asigurarea scurgerii apelor pluviale, evitarea amestecului cu alte materiale si a batatoririi prin circulatie.

 Protejarea bornelor reper de trasare si de nivel.

 Evitarea imprastierii pamantului depozitat provizoriu in zonele A necesar umpluturii in jurul rezervorului.

● Succesiunea operatiunilor de executie in cadrul fazelor

 Trasarea constructiei (rezervorului) pe teren de catre topometru cu teodolitul si materializarea axelor acesteia cu ajutorul bornelor fixe din beton.

 Fixarea reperilor de nivel si a cotei ±0.00.

 Saparea si impingerea stratului vegetal cu buldozerul in depozitul provizoriu pe amplasamentul constructiei conform indicatiilor din schema

 Incarcarea din depozitul provizoriu a pamantului vegetal cu excavatorul in autobasculante si transportarea lui in depozitul stabilit.

 Trasarea si materializarea conturului sapaturii fundatiei constructiei.

 Executarea sapaturii mecanice intre cotele ±0.00 si -0.60 in zona placii de fund si ±0.00 si -2.95 in zona basei si camerii de vane si incarcarea pamantului rezultat in autobasculante.

 Executarea manuala a politurii fondului sapaturii pana la cota definitiva si evacuarea cu roaba a pamantului rezultat in depozitele provizorii din zonele A a zonei decopertate pentru umplutura.

 Sprijinirea malurilor verticale mai mari de 140 m.

 Executarea baselor si a rigolelor pentru colectarea apelor meteorice.

● Indicatii la realizarea operatiunilor

 Atacarea lucrarilor de decopertare a stratului vegetal se face dupa indepartarea tuturor resturilor de materiale provenite din demolari de constructii si defrisari de arbori.

 Reperii de trasare si de nivel vor fi din beton si vor avea fata superioara prevazuta cu praznuri sau placi metalice pe care sunt trasate pozitia axelor.

 Amplasarea reperilor se va face in afara zonei de lucru pentru a nu fi influentati de procesul tehnologic de realizare a constructiei.

 Lucrarile de decopertare nu se vor executa pe timp ploios.

 Sapatura mecanica a fundatiei se va executa cu 20 m deasupra cotei finale a sapaturii.

 Atat descoperirea stratului vegetal, cat si sapatura fundatiei se va executa cu buldozerul, iar incarcarea in autobasculanta cu excavatorul E-153 de 0.15 m³ echipat cu lingura inversa.

 Este interzisa trecerea cupei excavatorului peste cabina autobasculantei.

 Pamantul necesar pentru umplutura in jurul rezervorului se va depozita provizoriu in zonele A ale zonei decopertate, transportul facan-du-se cu roaba.

 Politura se va executa imediat inaintea turnarii betonului de egalizare, reducandu-se la minim durata intre aceste doua operatiuni in vederea preintampinarii degradarii terenului de catre precipitatiile atmosferice.

● Utilaje si dispozitive necesare

 Pentru trasarea axelor si unghiurilor: teodolit-tachimetru, jaloane.

 Pentru masurarea lungimilor: panglica cu fir in var, ruleta sau panglica de otel.

 Pentru materializarea axelor: borne reper din beton cu praznuri metalice sau placa metalica inglobata in beton.

 Buldozer cu lama orientabila S650 sau S1300.

 Excavator cu o cupa, hidraulic, pe pneuri E-153 de 0.15 m³ capacitate.

Autobasculanta de 4t pe sasiu SR-101.

Pompa de epuisment E PET 65 debitul de 40 m³/h.

Roaba basculanta de 100L, I-R3.

● Controlul calitatii in timpul executiei fazei

Verificarea masurilor luate pentru protectia bornelor de reper si de nivel pe durata lucrarilor.

Verificarea modului de conservare provizorie a pamantului vegetal.

Verificarea naturii terenului sub cota de fundare conform STAS 1913/2 - 76 sau prin penetratie statica sau dinamica (cel putin la 200 m² de suprafata).

Nota: In cazul cand natura terenului nu corespunde cu cea avuta in vedere la adaptarea la teren a proiectului, lucrarile se vor sista pana la stabilirea noii solutii a proiectului de investitie.

● Masuri NTSM

 Se vor respecta

▪ Normele de protectie a muncii elaborate de MCICR si apro-bate cu ordinul 566/1968, aplicate conform anexei 1 la ordinal M C Ind. nr.32 N din 4.10.1975 si in special capitolul VII "Lucrari de terasamente

▪ Normele republicane de protectia muncii elaborate in comun de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii, aprobate prin ordinele 34 si 60 din 20.02.1975 si modificate cu ordinele M.M. si M.S. 110 si 39 din 1977.

▪ Masurile de protectie a muncii privind folosirea dispozitivelor de inventar specifice si a semnelor conventionale, indicatoare de securitate mentionate in "Catalogul de dispozitive si elemente tipizate pentru lucrari de constructii-montaj" Pr.7098-75, care prin aprobarea Ministerului Muncii nr. 41353 din 1975 au fost generalizate pe ramura constructiilor.

● Normative si instructiuni

 STAS 9824-75 trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si organizatorice.

 Instructiuni privind executarea trasarii de detaliu in constructii C 83-75.

 STAS 1913/2 -76 Determinarea densitatii scheletului pamantului.

 Instructiuni ISCIR nr. R1-73 referitor la folosirea utilajelor.

3.12 EXECUTAREA STRATULUI DE EGALIZARE, STALPULUI CENTRAL, FUNDATIEI INELARE SI A PLACII DE FUND

Conditii pentru realizarea fazelor:

● Conditionari tehnologice

Sapatura executata pinala, cotele definitive din proiect:

▪ 1.20 pentru fundatia inelara;

▪ 0.80 pentru placa de fund;

▪ 3.15 pentru fundul basei;

 Taluzurile verticale ale sapaturilor mai mari de 140 m sprijinire.

 Rigolele de scurgere a apelor meteorice si a baselor de colectare executate.

 Verificarea dimensiunilor din plan si a cotelor de nivel ale sapaturii in comparatie cu cele din proiect si cu reperii de nivel martori.

 Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de fundatie

prin metoda penetratiei sau dinamica (0 det. la fiecare 200 m² de suprafata).

● Conditii initiale

 Curatirea si pregatirea suprafetei pentru turnarea stratului de egalizare.

 Amenajarea cailor de acces pentru transportul betonului marfa, a materialelor necesare si a dispozitivelor de lucru.

 Aducerea la punctul de lucru a

▪ macaralei P&H 325-TC88;

▪ benelor cu furtun de 0.8 m³;

▪ libratoarelor de adancime si suprafata;

▪ cofrajului si dispozitivelor de lucru;

▪ armaturii si confectii metalice;

▪ materialelor pentru etansarea rosturilor orizontale;

 Stabilirea ritmului de livrare a betonului marfa cu statia bazei de productie in concordanta cu ritmul de betonare.

● Protectie pana la faza urmatoare

 Asigurarea conditiilor normale de intarire si reducere a deformatiilor din contractie ale betonului pe o perioada de minimum 15 zile de la turnare.

 Asigurarea mentinerii la pozitia din proiect a :

▪ profilului PVC plastifiat din rosturile orizontale;

▪ armaturii iesita din capatul stalpului central.

● Succesiunea operatiunilor de executie in cadrul fazelor

 Trasarea si materializarea pe teren a stalpilor centrali, conturului placilor de fund si a fundatiilor inelare si executarea stratului de egalizare si a protectiei peretilor baselor din beton marca B100 cu cenusa in grosime de 10 cm pana la cotele:

▪ -1.10 pentru fundatiile inelare;

▪ -0.70 pentru placile de fund;

▪ -0.85 pentru fundatia stalpului central.

 Aplicarea peste stratul de egalizare din zona placii de fund a unui strat hidroizolant de 1 cm grosime din bitum.

 Trasarea si materializarea pe stratul de hidroizolatie a:

▪ axelor x-x si y-y;

▪ contururilor a:

▪▪ fundatiilor stalpilor centrali;

▪▪ peretilor baselor;

▪▪ peretilor camerii vanelor.

 Cofrarea, armarea, pozitionarea profilului PVC plastifiat la nivelul placii de fund si betonarea cu B300 a stalpilor centrali.

 Cofrarea, armarea, pozitionarea profilului PVC plastifiat si betonarea cu beton B300/P8 a fundatiilor inelare (etapa I si II).

 Stropirea si protejarea betonului in elementele executate imediat dupa terminarea betonarii.

 Decastrarea fundatiei inelare si a stalpului central si expedierea cofrajelor si a sustinerilor in depozit.

 Compactarea terenului de fundatie in zona placii de fund cu maiul mecanic.

 Executarea rosturilor orizontale de 3 cm grosime prin montarea de:   

▪ materiale moi (PFL poros) sub profilul PVC plastifiat;

▪ o scandura de 3 cm grosime deasupra profilului PVC plastifiat

care se scoate dupa intarirea betonului din placa de fund.

 Armarea placilor de fund inclusiv in zona baselor.

 Armarea si castrarea peretilor basei si introducerea pieselor metalice de trecere.

 Betonarea cu beton B300/P8 placilor de fund si a peretilor baselor.

 Acoperirea placilor de fund cu un strat de 10-15 cm de nisip mentinut in permanenta umed timp de 28 zile si protejarea peretilor baselor prin stropire si acoperire cu rogojini.

 Decofrarea peretilor baselor si executarea rostului dintre fundul baselor si cel al camerei vanelor, folosind snur de vata minerala si mastic de bitum.

 Executarea fundului si peretilor camerii vanelor. Armarea, cofrarea, betonarea si masurile de protectie a betonului sunt identice ca la basa.

 Scoaterea scandurilor din rosturile orizontale si umplerea golului cu snur de vata minerala Φ 3 cm in plasa de sarma, iar ultimii 3 cm cu mastic de bitum.

● Indicatii la realizarea operatiunilor

 Operatiunile de trasare se executa cu teodolitul si panglica de otel, iar materializarea pe stratul de hidroizolatie se face cu vopsea usor vizibila (alba sau galbena).

 Betoanele, armaturile si confectiile metalice vor fi executate centralizat in sectiile bazei de productie.

 Categoria betonului:

▪ beton greu marca B100/P4 in stratul de egalizare avand reteta:

▪▪ ciment F25 . . . . . . . 150 Kg/m³;

▪▪ cenusa . . . . . . . . ..150 Kg/m³;

▪▪ agregate naturale cu granule maxime de 31 mm.

▪ beton greu marca B300/P8 in elementele de rezistenta (fundatii inelare, stalpi centrali, placi de fund si pereti base, camera vane) cu V=2200-2500 Kg/m³ realizat cu agregate grele naturale de consistenta plastic, cu grad de impermeabilitate P8 si gelivitate G150. Conform instructiunilor tehnice P73-78 pentru realizarea impermeabilitatii P8 in conditiile unui rezervor cu inaltimea coloanei de lichid de 4-12 m se va folosi un beton de marca minima B300 cu urmatoarele caracteristici:

▪▪ agregate naturale grele cu granulatia . 0-31 mm;

▪▪ dozaj de ciment minim . . . . . . . . 390 Kg/m³;

▪▪ factor A/C . . . . . . . . . . . . . =max.0.5.

 In timpul betonariise vor lua masuri pentru mentinerea la pozitia din proiect a profilului PVC plastifiat.

 Betonul se pune in opera cu ajutorul benelor cu furtun de 0.8 m³ capacitate, manipulate cu ajutorul macaralei pe pneuri P&H 325-TC88 sau cu pompa de beton.

 Stratul de egalizare si placile de fund se vor turna in fasii de cca 2.00 m latime incepand de la margine.

 Stalpii centrali se vor betona continuu pe toata inaltimea, evitandu-se rosturile de turnare.

 Compactarea betonului se va face prin vibrare de suprafata la stratul de egalizare si placa de fund si prin vibrare de adancime la fundatiile inelare, stalpii centrali, peretii baselor si camerii vanelor.

 Durata de vibrare va fi cuprinsa intre 15"-16". Grosimea stratului de beton supus vibrarii de adancime va fi egala cu3/4 din lungimea buteliei vibratorului.

 La fundatia inelara, dupa vibrarea si inelarea perfecta a stratului de beton de la cota -0.70, se monteaza cofrajul interior pentru realizarea golului de pozitionare a panourilor de perete.

 Tipul cimentului utilizat: tinand seama de marca betoanelor, conditiile de executie si de exploatare este F25 cu adaos 50% cenusa pentru stratul de egalizare si Pa35 pentru elementele armate.

 Se interzice punerea in opera a betoanelor la care s-a depasit durata maxima prevazuta in tabelul 3.5 din normativul C140-79 (90 minute) intre prepararea si punerea in opera a betonului, sau care prezinta inceput de priza.

 Organizarea executiei se va face astfel incat betonarea placilor de fund si a fundatiilor inelare sa se faca fara intrerupere, evitandu-se rosturile de turnare.

Betonarea fundatiilor inelare se va face in ambele sensuri ale punctului de pornire, astfel ca betonul nou turnat sa faca legatura cu cel turnat anterior fara nici o tratare speciala a fetei de contact.

 Stratul de beton de la cota -0.70 va fi perfect orizontal, el constituind fundul golului din fundatia inelara pentru pozitionarea panourilor de perete.

 Intervalul de timp dintre momentul introducerii betonului in cofraj si compactarea lui nu trebuie sa depaseasca durata de priza a cimentului.

 Turnarea, compactarea si nivelarea betonului pentru stratul de egalizare si placa de fund se va face de pe podine special amenajate

 Suprafata placilor de fund va fi acoperita cu tencuiala hidrofuga driscuita pentru a se asigura gradul de impermeabilitate indicat in proiect (P8).

 Cofrarea stalpilor centrali se va face cu cofraje metalice de inventar CSM pentru zona liniara si cu cofraj de placaj de 8 si 15 mm grosime cu caloti si romanate din dulapi pentru capiteluri.

 Stabilirea rezistentei betonului se va face prin incercarea cuburilor din beton mortar, confectionate si pastrate in conditii similare cu cele ale betonului pus in opera.

 Manipularea cofrajelor de inventar CM5 si a armaturilor se face in containere, pachetizate pe tipodimensiuni cu ajutorul macaralei.

 Tolerantele admise la executia cofrajului vor fi cele din anexa X3-punct A, iar la montarea armaturii cele din anexa X3-punct B din normativul C140-79.

 Udarea betonului se va face cu furtunul orientat cu jetul in sus astfel incat apa sa cada sub forma de ploaie pe suprafata betonului acoperit cu rogojini.

 Placile de fund vor fi acoperite timp de 28 zile de la turnare cu un strat de nisip de 10-15 cm grosime, mentinut in permanenta umed.

● Utilaje si dispozitive necesare

 Autobetoniera de 6 m³ AB-63; Furnizor: Intreprinderea 6 Martie Timisoara.

 Vibrator electric de interior Φ 70 cu motor incorporat, cu cordon flexibil 5.00 m; Furnizor: CMCIM Intreprinderea 6 Martie Timisoara.

 Placa vibrator.

 Bena cu furtun de 0.8 m³ capacitate.

 Automacara P&H 325-TC88

 Cofraj metalic de inventar pentru stalpi (CSM); Furnizor: Intreprinderea de Confectii Metalice si Prefabricate Bucuresti.

 Pompa de beton

 Esafodaj E75; Furnizor: Intreprinderea de Confectii Metalice si Prefabricate Bucuresti.

 Grinzi extensibile; Furnizor: Intreprinderea de Confectii Metalice si Prefabricate Bucuresti.

 Bare tip Iasi 70x40x2.5.

 Teava tubulara Φ 48.

 Topitor de bitum.

 Teodolit-tachimetru.

 Jaloane.

 Ruleta sau panglica.

● Controlul calitatii in timpul executiei fazei

 Controlul va fi permanent la toate operatiunile de lucru ale fazei cu consemnarea constatarilor in procese-verbale de lucrari ascunse referitor la:

▪ pozitia si sectiunea armaturii

▪ forma si dimensiunile cofrajelor

▪ pozitia pieselor inglobate

▪ natura materialelor introduse in rosturile orizontale.

 Calitatea betonului marfa va fi verificata la fiecare transport din punct de vedere al concordantei cu marcile comandate (B100/P4 pentru stratul de egalizare si B300/P8 pentru fundatiile inelare, placile de fund, stalpii centrali si peretii basei si camerii vanelor) si a respectarii duratei de transport prevazuta in tabelul 5.3 din normativul C140-79.

 De asemenea la cantitateade 50 m³ livrat si la cel putin de doua ori pe schimb, santierul va verifica consistenta betonului imediat dupa descarcarea din mijlocul de transport.

 Verificarea ritmului de livrare a betonului marfa de catre statie stabilit pe baza programului de betonare, admitandu-se abateri de ±15'.

 Verificarea stratului de acoperire a armaturii cu beton conform prevederilor din proiect a celor din anexa III.2 punct 1 din normativul C140-79 si a punctului 3.29 din instructiunile

P73-78.

 Verificarea circularitatii si a orizontalitatii golului de pozitionarea panourilor de perete in fundatia inelara, tolerantele admise fiind cele din normativele C140-79 si C21-77 cu precizarile din tabelul 4 din instructiunile P73-78.

 Verificarea verticalitatii stalpilor centrali si a pieselor inglobate in capitelul superior.

 Verificarea masurilor de protectie a betonului imediat dupa turnare:

▪ acoperirea cu un strat de nisip de 10-15 cm mentinut perma-nent umed a placutelor de fund.

▪ acoperirea cu rogojini si stropirea cu furtunul a celorlalte elemente din beton armat (fundatiilor inelare, stalpii centrali si peretii baselor si ai camerii vanelor).

 Verificarea fata de prevederile din proiect a cotelor si formelor rezultate dupa decofrare, cu consemnarea tuturor abaterilor in procese verbale de constatare.

● Masuri NTSM

Se vor respecta:

 Normele de protectia muncii elaborate de MCICR si aprobate cu ordinul 566/1968, aplicate conform anexei 1 la ordinul MC Ind. nr.32N din 4.10.1975 si in special cap.XII "Lucrari de beton armat".

 Normele republicane de protectia muncii elaborate in comun de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii, aprobate prin ordinele 34 si 60 din 20.02.1975 si modificate cu ordinele M.M. si M.S. 110 si 39 din 1977.

● Normative si instructiuni

 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat

C140-79.

 Normativ pentru executarea lucrarilor de constructie pe timp friguros C16-79.

 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton precomprimat C21-77.

 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente C56-79.

 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide P73-78.

3.13 EXECUTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE DE PERETE

Conditii pentru realizarea fazelor

● Conditionari tehnologice

 Fundatia inelara executata.

 Stalpul central si capitelul montati monolitizati.

 Lacasul de pozare a elementelor prefabricate de perete curatat.

 Umplutura de pamant in jurul fundatiei inelare executate.

● Conditii initiale

 Drumurile de acces amenajate.

 Mijloacele de tranport (remorci, tractoare) in stare de functiune.

 Macaraua de manipulare si de basculare receptionate si aduse la locul de montaj.

 Materialele de pozare (placile de cauciuc) si de ancorare provizorie (tiranti, menghine, pene de lemn, tarusi) aduse la obiect.

 Elementele prefabricate de perete executate in industrie sau pe poligoanele de santier receptionate si transportate la obiect in ritm cu planul de montaj.

 Pompe de beton sau autopompa in stare de functiune.

 Instalatie de lumina si forta in stare de functiune.

● Protectie pana la faza urmatoare

 Asigurarea conditiilor normale de intarire pentru reducerea deformatiilor din contractie ale betonului, pe o perioada de minimum 7 zile de la turnare prin masuri de stropire si acoperire cu prelate sau rogojini.

● Succesiunea operatiunilor de executie in cadrul fazelor

 Executarea panourilor de pereti curente si in special, asperizarea cu peria mecanica de sarma a fetelor din zona rostului si transportarea lui la locul de montaj.

 Trasarea si materializarea pe inelul de fundatie a conturului panoului de perete si montarea placilor de cauciuc in zona rosturilor verticale.

 Montarea panourilor si fixarea lor provizorie cu tiranti reglabili si cu menghine pentru aducerea fetei exterioare a panourilor pe aceeasi circumferinta.

 Verificarea verticalitatii panourilor cu firul cu plumb.

 Executarea centurii superioare, lasand in timpul betonarii goluri Φ 5 cm pentru introducerea betonului de matare in zona superioara a rosturilor.

 Demontarea menghinelor.

 Umplerea cu beton a rosturilor verticale folosindu-se beton B400 cu agregate 0-3; 3-7 mm si ciment expansiv sau cu contractie redusa.

 Matarea rostului la partea interioara a rezervorului cu alutchit C dupa o amorsare prealabila prin pensularea suprafetei rostului (fetele panourilor cu grund adeziv G109-1).

 Desfasurarea tirantilor, decofrarea centurii superioare si plombarea golurilor din panourile de perete cu beton marca B400 cu granulatie 0-3; 0-7 mm.

 Montarea conductelor de alimentare si evacuare a instalatiei hidraulice.

 Montarea scarilor metalice in interiorul rezervorului si fixarea lor pe placute in beton.

 Montarea instalatiei de infasurare si executarea probelor in gol.

 Fixarea sarmei pe prima piesa de prindere incepand de la partea inferioara si infasurarea rezervorului cu respectarea pasului din proiect pentru fiecare zona.

 Masurarea efortului din sarma si montarea pieselor de prindere intermediare si terminale.

 Demontarea instalatiei de precomprimare.

 Umplerea rostului dintre perete si fundatie cu mortar M100 si alutchit C (alutchit pentru apa potabila).

 Efectuarea probei de verificare a etanseitatii rezervorului si executarea eventualelor remedieri, conform STAS 4165-74.

● Indicatii la realizarea operatiunilor

 Panourile prefabricate se executa centralizat in industrie sau in cadrul bazei de productie a santierului folosind standul scurt tip INCERC pentru poligoane de santier sau cofrajul autoportant pr.IPC 7294/1 din beton marca B400.

 Fiecare rezervor va avea obligatoriu cate un panou special prevazut cu:

▪ profil pentru introducerea aparaturii de masurare a tensiunii in spire;

▪ piese de prindere a spirelor inglobate in panou la betonare la

cotele indicate in plansa R13.

 Ultimele doua piese de prindere se aseaza la aceeasi cota la 48 cm de la margine.

 Abaterile limita la dimensiunile elementelor prefabricate de perete sunt:

▪ lungime . . . . . . . . . . . . . . . . . ±12.5 mm;

▪ latime. . . . . . . . . . . . . . . . . . . ± 6 mm;

▪ grosime . . . . . . . . . . . . . . . . .     ± 3 mm;

▪ lungimea diagonalelor . . . . . . . . . . . . ±10 mm;

▪ unghiul dintre fata exterioara si fata de rost . . . . ±2^o.

 Abaterile limita la inclinarea fata de verticala a suprafetelor si muchiilor peretelui

3 mm/m dar nu mai mult de 16 mm.

 Betonul si armatura se vor confectiona centralizat in sectiunile bazei de productie.

 Manipularea panourilor se face cu dispozitive adecvate pentru a se evita degradarea muchiilor si colturilor acestora.

 Fixarea provizorie a panourilor se face cu tiranti reglabili si cu menghine pentru realizarea continuitatii fetei exterioare a peretelui.

 Umplerea rosturilor verticale se face cu beton preparat cu ciment expansiv sau cu contractia redusa cu agregate din sorturile 0.3 si 3-7 mm.

 Cofrajul va fi fixat deasupra zonei betonate, fiind interzisa folosirea legaturilor din sarma care sa traverseze sectiunea rostului.

 Fetele de beton pe care se aplica grundul adeziv si chitul de etansare trebuie sa fie rezistente, curate si uscate.

 Abaterea limita de la circularitate masurata fata de lungimea razei va fi cuprinsa intre ±20 mm.

 Abaterea limita de la latimea rosturilor verticale intre elementele prefabricate va fi cuprinsa intre +10 mm si -5 mm.

 Decalarea maxima a fetelor exterioare a panourilor in dreptul rosturilor va fi ≤ 5 mm.

 Centura superioara executata din beton marca B300.

 Fetele laterale vor fi perfect cilindrice iar cea superioara perfect orizontala.

 Mustatile pentru cornisa se indoaie provizoriu la fata betonului din centura, iar dupa demontarea instalatiei de precomprimare se indreapta la pozitia din proiect.

 Plombarea golurilor din panourile de perete (pentru manipularea si fixarea provizorie) se face cu beton marca B400 folosit pentru rosturile verticale, dupa o prealabila amorsare a suprafetei cu mortar de ciment cu aracet.

 Ochetul de fixare pe prima piesa de prindere a sarmei de infasurare va fi matisat pe lungimea minima de 20 cm.

 Toate operatiunile de mai sus se vor face sub supravegherea si controlul permanent a unui personal tehnic cu experienta in acest domeniu.

 Sarma SBP trebuie sa fie curata (fara pete de rugina sau unsoare).

 Pregatirea chiturilor se face imediat inainte de folosirea lor.

Nota:

Forma si dimensiunile profilului de pe fata exterioara a panoului special sunt cele din plansa R15.

Piesele de prindere intermediare se vor aseza in axul profilului pentru a se evita devierea firelor de la conturul peretelui.

 Betonul pentru umplerea rosturilor verticale se executa cu ciment expansiv sau cu contractie redusa si cu agregate marunte (0-3 si 3-7 mm).

 Centura superioara executata din beton B300 va avea fata superioara orizontala iar cele verticale perfect circulare pentru a se asigura o grosime constanta a cesteia. Tolerantele maxime pentru ambele cazuri sunr:

▪ ±1.5 cm pe 3 m lungime pentru fata superioara;

▪ ±1.5 cm pentru grosimea inelului.

 In dreptul fiecarui rost vertical se va lasa cate o gaura Φ5 cm in centura pentru introducerea betonului in rosturi pentru betonarea ultimei zone a acestora.

 Mustatile din centura se indoaie in fata betonului inainte de mantarea instalatiei de precomprimare si se aduc la pozitia din proiect la executia cornisei.

 Golurile lasate in placa de fund pentru fixarea provizorie a panourilor se betoneaza cu beton B300 dupa amorsarea prealabila a suprafetei cu mortar de ciment cu aracet.

 Betonul si armatura pentru panourile de perete se vor confectiona centralizat in sediile bazei de productie.

 Se va folosi beton marca B400 conform prevederilor din instructiunile tehnice P73-78:

▪ grad de impermeabilitate . . min P8

▪ raport A/C . . . . . . . . max 0.5

▪ dozaj minim de ciment . . .. 455 Kg/m³ (beton precomprimat)

390 Kg/m³ (beton armat)

▪ agregate . . . . . . . . .. 0-31 mm.

 Receptionarea betonului marfa se va face conform normativ C140-78.

 Operatia de precomprimare va incepe numai dupa ce betonul din rosturile verticale va atinge marca din proiect - B300.

 Ochetul sarmei de infasurare pentru fixare pe prima piesa de prindere va fi matisat pe o lungime minima de 20 cm.

 La fiecare 10 spire de sarma pretensionata se va face cate o prindere intermediara pentru a se reduce lungimea desfasurata in cazul ruperii sarmei.

 Intarirea sarmei de pretensionare se face prin matisare, care se va face astfel incat capatul colacului anterior sa treaca pe la partea inferioara a surubului de strangere, iar capatul colacului urmator pe la partea superioara a surubului de strangere (matisarea se va situa intre cele doua strangeri consecutive cu aceeasi placuta).

 Capatul final va fi fixat in doua piese de prindere dispuse la 70-90 cm pe orizontala pe acelasi panou (panoul special).

 Piesele de strangere, pentru a se respecta distanta din proiect dintre ele, vor fi montate pe o platforma lunga pe toata lungimea de infasurare prevazuta cu praznuri pentru fixare in beton la formarea panoului.

 Inainte de introducerea mortarului M100 in rostul orizontal, se va curata rostul pe ambele fete ale peretelui de resturile de lemn ramase la decofrare si de diferite corpuri straine (pamant, frunze, hartie, praf, etc).

 Panoul special va fi livrat cu toate accesoriile aferente pieselor metalice inglobate.

 Operatia de precomprimare se va face numai de unitati specializate in acest gen de lucrari.

 Forta totala de pretensionare (media a 10 cilindri egal distantati) pe fiecare zona (banda) nu trebuie sa varieze mai mult de ±5% din forta nominala. Verificarea se face cu aparatul VOGT in cazul precomprimarii cu instalatia tip BW 2000.

 In permanenta se va urmari pasul realizat, astfel incat abaterile sa nu fie mai mari ca ±5 mm pentru fiecare 5 cm de inaltime infasurata.

 Forta de pretensionare in orice spira nu va varia cu mai mult de ±15% fata de forta nominala si nici nu va depasi 80% din rezistenta firului.

 Se vor lua masuri pentru ecranarea rezervorului in vederea protejarii personalului de deservire contra accidentelor.

 Umplerea rostului dintre perete si fundatie se face prin introducerea cu vibratorul M100 de la exteriorul rezervorului.

● Utilaje si dispozitive necesare

 Autobetoniera de 6 m³ AB 63-0; Furnizor: Intreprinderea 6 Martie Timisoara.

 Macara cu pneuri P&H 430-TC.

 Bena cu furtun de 0.8 m³.

 Vibrator electric de interior Φ 36 cu motor incorporat, Furnizor: CMCIM Intreprinderea 6 Martie Timisoara.

 Dispozitiv de basculare.

 Dispozitiv de montare.

 Remorca cu platforma joasa RA-20; Furnizor: Uzina de Utilaj Petrolier Targoviste.

 Tractor U650.

 Instalatia de precomprimare BW 2000 PROCEQ sau 1P/5.

 Scari extensibile STAS 6004-65/K45.

 Agitator si pistol pentru prepararea si introducerea chitului tiocolic.

● Controlul calitatii in timpul executiei fazei

 Controlul va fi permanent la toate operatiunile de lucru ale fazei cu consemnarea constatarilor in procese-verbale de lucrari ascunse referitoare la:

▪ calitatea elementelor prefabricate de perete (tolerante de executie, aspect, pozitia produselor inglobate).

▪ pozitia panourilor prefabricate pe conturul rezervorului.

▪ starea rosturilor verticale de monolitizare (asperizare, curatire armare).

▪ modul de betonare a rosturilor verticale de monolitizare si a masurilor de protejare pe o perioada de minimum 7 zile contra vant soare.

▪ modul de realizare a matarii rosturilor orizontale.

 Rezultatele masuratorilor de efort cu indicarea: data si ora masuratorii; zona si numarul de ordine al spirei; citirea la aparatul de masura si valorificarea efortului masurat; efortul nominal, abaterile admise si efective; eventuale observatii, precum reperi de sarma, reglarea dispozitivului de pretensionare, etc.

 Calitatea betonului preparat centralizat va fi verificata la fiecare transport din punct de vedere al concordantei cu marca comandata B300 si a respectarii duratei de transport prevazuta in tabelul 5.3 din normativul C140-79.

 Verificarea ritmului de livrare a betonului adus de la statie pe baza programului de betonare stabilit, admitandu-se abateri de ±15'.

 Verificarea fetelor superioarelaterale ale inelului superior.

 Verificarea pieselor de prindere a sarmei infasurata.

● Masuri NTSM

Se vor respecta:

 Normele de protectia muncii pentru lucrarile de constructii montaj elaborate de MCICR si aprobate cu ordinul 566/1968, aplicate conform anexei 1 la ordinul MC Ind. nr.32N din 4.10.1975 si in special:

▪ Cap. VI: "Utilaje in constructii si masini de ridicat";

▪ Cap. XII: "Montarea elementelor in constructii".

 Normele republicane de protectia muncii elaborate in comun de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii, aprobate prin ordinele 34 si 60 din 20.02.1975 si modificate cu ordinele M.M. si M.S. 110 si 39 din 1977.

 Muncitorii vor fi echipati cu casti si centuri de siguranta si vor fi supusi unui control medical periodic pentru verificarea indeplinirii conditiilor cerute de lucru la inaltime.

 Indicatiile din cartea tehnica a instalatiei de infasurare.

● Normative si instructiuni

 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat C140-79.

 Instructiuni tehnice privind folosirea cimenturilor in constructii C19-77.

 Instructiuni tehnice privind compactarea prin vibrare a betoanelor monolite si prefabricate C132-78.

 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide P73-78.

 Normativ pentru executarea lucrarilor de constructie din beton si beton armat pe timp friguros C16-78.

 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor din beton si beton armat C56-75.

 Cartea tehnica a instalatiei de infasurare.   

3.14 EXECUTARE SI MONTARE ELEMENTE DE ACOPERIS

Conditii pentru realizarea fazei:

● Conditii tehnologice pentru incepere

 Peretele rezervorului precomprimat cu taroane.

 Conductele de alimentare si evacuare si scara de acces interior montate.

 Umplutura de pamant in jurul rezervoarelor executate.

 Proba de etansare si eventuale remedieri executate.

● Conditii initiale

 Elemente de acoperis receptionate si aduse la locul de montaj.

 Drumurile de acces amenajate.

 Mijloacele de transport (tractoare, remorci) in stare de functiune.

 Macaraua de montaj in stare de functiune.

 Dispozitivul de manipulare si montare, receptionat si adus la locul de montaj.

 Instalatia de lumina si forta in stare de functiune.

● Protectie pana la faza urmatoare

 Asigurarea conditiilor normale de intarire si de reducere a deformatiilor din contractie ale betonului pe o perioada de minimum 7 zile de la turnare.

● Succesiunea operatiunilor de executie in cadrul fazelor

 Executarea elementelor de acoperis si transportarea lor la locul de montaj.

 Indreptarea mustatilor cornisei indoite la executia centurii superioare.

 Trasarea si materializarea axelor A-A si B-B si a pozitiei elementelor de acoperis pe capitelul stalpului central si centura superioara a rezervorului.

 Executarea esafodajului din elementele E-75 pentru sustinerea capitelului pe toata perioada montarii elementelor de acoperis.

 Montarea elementelor de acoperis si fixarea lor pe reazeme prin sudura.

 Armarea, cofrarea si betonarea cornisei inclusiv monolitizarea elementelor de acoperis pe centura.

 Monolitizarea elementelor de acoperis pe capitelul stalpului central.

 Umplerea cu mortar a rostului dintre elementele de acoperis.

 Executarea placii peste capitelul stalpului central.

● Indicatii la realizarea operatiunilor

 Elementele de acoperis se vor executa in unitati specializate (intreprinderi de prefabricate sau poligoane de santier), se vor transporta in raza de actiune a macaralei cu mijloace corespunzatoare (remorci cu platforma joasa) amenajate cu rastere speciale.

 Fetele elementelor care vin in contact cu betonul de monolitizare vor fi curatate si spalate cu apa.

 Prinderea cu sudura a elementelor de acoperis pe reazeme prin intermediul placutelor inglobate pe reazeme (centura si stalp) se va face cu mentinerea elementului in carligul macaralei.

 Betonul din zonele de monolitizare va fi bine compactat prin indesarea lui cu vergele sau sipci concomitent cu vibrarea.

 Abaterile de montaj nu trebuie sa depaseasca tolerantele prevazute in plansa de rezistenta.

 Inainte de ridicarea elementului pentru montaj se executa o saltare provizorie de cca 20 cm pentru verificarea prinderii acestuia in carligele sufei si a blocarii sigurantei carligelor.

 Ridicarea si manevrarea elementului se face cu viteza redusa pentru a limita balansul elementului.

 Manevrarea elementului la asezarea pe reazeme se face cu ajutorul funiilor legate de urechile acestuia in momentul prinderii sufei.

 Fixarea definitiva prin sudura se va face de pe scari extensibile.

● Utilaje si dispozitive necesare

 Remorca cu platforma joasa RA-20 de 20 t.

 Furnizor: Uzina de Utilaj Petrolier Targoviste.

 Tractor U650.

 Macara pe pneuri P&H 325-TC88.

 Aparat de sudura.

 Autobetoniera de 6 m³ AB 6.3-0, Furnizor: Intreprinderea 6 Martie Timisoara.

 Bena cu furtun de 0.8 m³ B5-0-B, Furnizor: Intreprinderea de Aparate si Accesorii Alexandria.

 Vibrator de interior.

 Dispozitiv de manipulare si montare U317.

 Scari extensibile.

● Controlul calitatii in timpul executiei fazei

 Receptionarea elementelor prefabricate inainte de a fi montate.

 Verificarea realizarii latimii minime de rezemare a elementelor de acoperis conform anexei XVI tabel 1 din normativul C140-78.

 Corecta executie a montajului se va mentiona in mod obligatoriu in caietul de procese verbale de lucrari ascunse inainte de turnarea betonului de monolitizare.

● Masuri NTSM

Se vor respecta:

 Normele de protectia muncii pentru lucrarile de constructii montaj elaborate de MCICR si aprobate cu ordinul 566/1968, aplicate conform anexei 1 la ordinul MC Ind. nr.32N din 4.10.1975 si in special:

▪ Cap. VI: "Utilaje in constructii si masini de ridicat";

▪ Cap. XII: "Montarea elementelor in constructii".

 Normele republicane de protectia muncii elaborate in comun de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii, aprobate prin ordinele 34 si 60 din 20.02.1975 si modificate cu ordinele M.M. si M.S. nr. 39 si 110 din 1977.

 Muncitorii vor fi echipati cu casti si centuri de siguranta si vor fi supusi unui control medical periodic pentru verificarea indeplinirii conditiilor cerute de lucru la inaltime.

● Normative si instructiuni

 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat

C140-79.

 Normativ pentru executarea lucrarilor de constructie din beton si beton armat pe timp friguros C16-78.

 Catalog cu fise tehnice a dispozitivelor de prindere pentru manipularea si montarea elementelor prefabricate din beton armat pr. I.P.C. nr. 7025/II-74.

 Catalog cu dispozitive si elemente tipizate pentru protectia muncii la constructii montaj pr. I.P.C. nr. 7098/74.

3.15 TORCRETAREA SI FINISAREA PERETELUI

Conditii pentru realizarea fazelor:

● Conditionari tehnologice

 Elementele de acoperis montate si monolitizate.

 Rosturile dintre elementele de acoperis umplute cu mortar M100.

● Conditii initiale

 Agregatul de torcretat si transportat mortare si betoane ATMB-10 racordat la motocompresorul 2MC9 verificate din punct de vedere tehnic si instalate la punctul de lucru.

 Materialele pentru executarea torcretarii si finisajului depozitate la punctul de lucru.

 Topitorul de bitum adus la punctul de lucru.

 Instalatia de lumina si forta in stare de functiune.

● Protectie pana la faza urmatoare

 Asigurarea conditiilor normale de intarire si de reducere a contractiei si evitarea fisurarii prin mentinerea torcretului in conditii de umiditate corespunzatoare timp de 15 zile.

● Succesiunea operatiunilor de executie in cadrul fazelor

 Pregatirea suprafetei de torcretat prin curatarea:

▪ fetei betonului de impuritati si praf cu jet de aer, spalare cu apa si apoi iarasi cu jet de aer.

▪ zonelor de armatura de rugina cu peria de sarma si jet de aer.

 Aplicarea mortarului torcretat pentru protectia armaturii infasurate in grosime de cca 3 cm format in 3 straturi, din care primul este stratul de amorsare, alcatuit din mortar fin de ciment ( ciment si nisip 0-1 mm impartit egal in greutate) conform marcii de proiect.

 Gletuirea suprafetei torcretate cu nisip fin + aracet DP25.

 Aplicarea hidroizolatiei la acoperis formata din 2 straturi tesatura, unul impaslitura, 3 de bitum.

 Umplutura de pamant in jurul rezervorului, in straturi de 20 cm grosime pe inaltimea din proiect.

 Aplicarea stratului pe fata exterioara a peretelui.

● Indicatii la realizarea operatiunilor

 Suprafata pe care se aplica torcretul se curata prin sablare iar praful se indeparteaza cu jet de aer, de pe suprafata de beton.

 Compozitia mortarului se stabileste tinand seama de:

▪ marca prescrisa prin proiect;

▪ rezistenta la compresiune la termene sub 28 zile;

▪ conditiile speciale cerute elementului torcretat (grad de

impermeabilitate, grad de gelivitate);

▪ conditiile climatice de executie;

▪ natura si marca cimentului;

▪ natura si granulozitatea agregatelor.

Dozajul de ciment la mortare:

 Se va folosi mortar M400 cu dozaj de ciment de cca 600 Kg/m³.

 Inceperea sau reluarea operatiei de torcretare se face prin reglarea consistentei amestecului proiectat pe panoul de control. Se va acorda o atentie deosebita uniformitatii in timp a amestecului pentru a nu se produce perturbatii in fluxul materialului de-a lungul conductei de cauciuc.

 Pentru realizarea grosimilor prescrise in proiect, se recomanda folosirea unor mortari rigizi.

 Orientarea duzei de torcretare trebuie sa fie perpendiculara fata de suprafata pe care se aplica torcretul; distanta medie fata de suprafata suport este in medie de 100 cm.

In cazul torcretarilor armate, duza de torcretare trebuie sa fie tinuta la un unghi de cca 15^o fata de perpendiculara la suprafata pe care se aplica torcretul; in acest fel se reuseste a se introduce materialul si sub armatura.

 Operatia de torcretare se face cu rezervorul plin pana la cota maxima e exploatare (la nivelul preaplinului).

 Aplicarea straturilor de izolatie se va face dupa ce suprafata betonului este bine curatata si perfect uscata.

 Umplutura de pamant se va face in straturi de 20 cm grosime stropite si compactate cu maiul mecanic.

 Ultimului strat i se va asigura o panta spre exterior pentru indepartarea apelor meteorice.

● Utilaje si dispozitive necesare

 Motocompresorul de aer 2MC9; Uzina "Timpuri Noi".

 Malaxor cu amestecare fortata.

 Aparat de torcretat Furnizor: Uzina Steaua Rosie Bucuresti.

 Rezervor tampon de aer.

 Topitor de bitum.

 Mai mecanic.

● Controlul calitatii in timpul executiei fazei

 Inainte de aplicarea mortarului prin torcretare se va verifica:

▪ starea suprafetei pe care se aplica torcretul in ceea ce priveste gradul de curatire, asperitatea suprafetei, etc.

▪ starea armaturii si corespondenta cu proiectul de executie si se

vor consemna in procesul verbal de lucrari ascunse.

 Conducatorul tehnic al lucrarilor are urmatoarele obligatii:

▪ sa verifice functionarea normala a instalatiei de torcretare.

▪ sa verifice calificarea echipei de torcretare.

▪ sa verifice starea esafodajelor de lucru.

▪ sa verifice calitatea agregatelor, a compozitiei granulometrice, a

calitatii cimentului si sa definitiveze reteta de mortar.

▪ sa verifice permanent in timpul torcretarii nivelul apei (lichidului

din rezervor).

▪ sa asigure buna desfasurare a lucrarilor de torcretare in

conformitate cu prevederile instructiunilor tehnice C130-78.

▪ sa examineze impreuna cu dirigintele santierului lucrarea,

imediat dupa torcretare, consemnand in procesul verbal de lucrari ascunse toate defectiunile constatate.

 Verificarea calitatii tencuielii din mortar torcretat si a aderentei ei de suprafata suport prin ciocanirea suprafetei.

 Verificarea suprafetei de beton pe care urmeaza a fi aplicate straturile de izolatie.

 Verificarea asigurarii pantei de scurgere spre exterior a apelor meteorice pe toata zona de umplutura in jurul rezervorului.

● Masuri NTSM

Se vor respecta:

 Normele de protectia muncii pentru lucrarile de constructii montaj elaborate de MCICR si aprobate cu ordinul 566/1968, aplicate conform anexei 1 la ordinul MC Ind. nr.32N din 4.10.1975 si in special:

▪ Cap. VI: "Utilaje in constructii si masini de ridicat";

▪ Cap. XII: "Montarea elementelor in constructii".

 Normele republicane de protectia muncii elaborate in comun de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii, aprobate prin ordinele 34 si 60 din 20.02.1975 si modificate cu ordinele M.M. si M.S. nr. 39 din 1977.

● Normative si instructiuni

 Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor la executarea constructiilor sau a lucrarilor de reparatii si consolidari C130-78.

 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide P73-78.

 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.

 Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii C3-76.

 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii C112-75.

CONTROLUL CALITATIV SI RECEPTIONAREA LUCRARILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT

Executarea lucrarilor de precomprimare va respecta prevederile normativelor in vigoare.

Lucrarile din domeniul betonului precomprimat trebuie sa fie realizate intr-un sistem de asigurare a calitatii prin:

existenta sistemului de asigurari a calitatii in unitatea executanta in
conformitate cu prevederile SR EN ISO 9001-95 "Structura calitatii.
Modul pentru asigurarea calitatii in proiectare, dezvoltare, productie,
montaj si service'.

intocmirea si aplicarea unui plan al calitatii pentru lucrarile respective,
conform prevederilor regulamentului privind conducerea si asigurarea
calitatii in constructii.

Executantul va trebui sa verifice existenta in proiect a datelor necesare verificarii calitatii lucrarilor.

Se vor stabili punctele de stationare pentru care se intocmesc procese verbale de lucrari ascunse legate de:

realizarea canalelor/tecilor si starea lor inaintea operatiilor de introducere
a tecilor sau de tensionare;

realizarea fasciculelor incluzand si ancorajele si starea lor;

verificarea fortei de control si a frecarilor;

aplicarea protectiilor;

De asemenea, executantul va trebui sa intocmeasca fise chestionar de control a calitatii lucrarilor. Intre executantul si proiectantul constructiei trebuie stabilite relatii directe in vederea aplicarii de masuri corective in cazul aparitiei de neconformitati.

Executantul va trebui sa asigure conditiile preliminare si a celor din timpul operatiei de pretensionare. Controlul si certificarea calitatii la

confectionarea si montarea armaturilor preintinse se vor face prin verificarea activitatilor. Controlul si certificarea calitatii pentru operatia de pretensionare a armaturilor se fac prin activitatile si documentele intocmite.

In cazul unor procedee speciale de precomprimare, controlul si certificarea calitatii se vor face conform reglementarilor specifice acestor procedee.

Controlul si verificarea calitatii protectiei armaturilor postintinse prin injectarea amestecului de ciment se fac prin activitatile si documentele intocmite. In cazul altor materiale injectate sau a unor tehnologii speciale, controlul si certificarea se vor face conform normativelor in vigoare.

Controlul si certificarea calitatii protectiei cu beton sau torcret a armaturii pretensionate exterioare se fac conform cu prevederile din NE 012/99 si a instructiunilor C 130/1999.

Controlul si certificarea calitatii elementelor si structurilor din beton precomprimat prin probe de incercare se vor efectua pe baza prezentului caiet de sarcini sau a reglementarilor specifice (STAS 6657/89).

Exigente privind alcatuirea constructiva a rezervorului

La adoptarea solutiilor prefabricate trebuie respectate urmatoarele exigente:

realizarea de rosturi armate cu o latime de minim 25 cm si cu o profilare
si tratare corespunzatoare a fetelor spre rost a elementelor prefabricate;

conceperea/realizarea de imbinari corespunzatoare ale elementelor
prefabricate cu radierul, si, eventual cu acoperisul, bazate pe verificari
experimentale concludente;

In cazul realizarii in solutie prefabricat a peretilor cu radierul si planseul de acoperis, trebuie sa fie o legatura de continuitate, monolita pentru a se reduce pericolul de alunecare pe fundatie si de deplasarea laterala a planseului.

Imbinarea peretelui cu radierul s-a realizat sub forma unei legaturi speciale realizate cu cordoane de cauciuc care sa indeplineasca urmatoarele functiuni:

sa asigure etanseitatea la acest nivel;

sa permita deplasarea cvasilibera a peretelui cilindric la precomprimare;

sa se comporte ca o articulatie in faze de exploatare sau in timpul actiunii
seismice probabile in amplasament;

Se recomanda prevederea de ingrosari locale ale radierului la nivelul legaturilor cu peretele exterior si cu stalpii interiori de sustinere a planseului de acoperis.

Structura de rezistenta a cuvei recipientului se va separa de camera vanelor sau de alte constructii adiacente, cu rosturi etanse definitive, avand latimea de minim 35 cm. Rosturile etanse definitive din radierul si peretii rezervoarelor se dispun in functie de necesitatea diminuarii efectelor negative provocate de contractia betonului. Alegerea schemei rosturilor se va baza pe necesitatea satisfacerii conditiilor de rezistenta si stabilitate la lunecare sau rasturnare a subansamblelor structurale rezultate prin prevederea acestor rosturi.

Trecerile conductelor prin peretii recipientilor vor fi realizate in mod obligatoriu cu piese de trecere etanse. In acelasi timp se va analiza si se va prevedea, daca este necesar, ca la iesirea din recipient sa se monteze compensatori de dilatare pe conducte, ce permit deplasari liniare si unghiulare.

Piesele grele vor fi rezemate separat.

Grosimea placii radierului recipientului s-a stabilit prin calcul in functie de marimile solicitarilor, de clasa si gradul de impermeabilitate a betonului, respectiv de presiunea exercitata de lichidul inmagazinat.

Grosimea elementelor prefabricate pe zona spre rostul vertical de imbinare va fi de minim 20 cm. Ingrosarea va fi realizata avand in vedere urmatoarele conditii:

portiunea cu aceasta grosime va avea cel putin 20 cm latime;

panta ingrosarii nu va depasi %

- dimensiunile si forma aleasa nu vor crea dificultati la realizarea lucrarilor
exterioare si exploatarea recipientului;

Grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton a armaturii de rezistenta din radier si perete sunt conform STAS 10107/0-90.

In general, la recipientii din beton armat, pentru armarea peretilor radierului se vor utiliza bare de otel periodic PC 60 sau PC 52 (STAS 438/1-89).

Otelul cu suprafata neteda, tip OB37, va fi utilizat ca armatura numai in cazurile in care sectiunile rezultate din calcul pentru armaturile cu profil periodic nu satisfac conditiile referitoare la procentul minim de armare, diametrele minime sau respectiv diametrele maxime intre bare.

In afara satisfacerii conditiilor evidentiate prin calcul, armaturile din peretii rezervoarelor din beton armat trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

procentul minim de armare 0,1% din sectiunea de beton, pe fiecare fata si
pe fiecare directie;

diametrul minim 6 mm pentru armaturile orizontale si 8 mm pentru cele
verticale;

distanta maxima dintre armaturile orizontale 20 cm (in baza consideren- telor tehnologice legate de usurarea punerii in opera a betonului, aceasta se poate mari la 25 cm);

distanta maxima dintre armaturile verticale 25 cm;

distanta minima dintre armaturile orizontale 15 cm;

distanta minima dintre armaturile verticale 12,5 cm;

Se mentioneaza faptul ca la stabilirea distantelor efective dintre armaturi trebuie sa se tina seama si de tehnologia de executie, in special in ceea ce priveste turnarea si compactarea betonului.

La fata pe care se face betonarea, reteaua de armaturi va fi astfel conceputa, incat cel putin pe o directie sa respecte distanta de minim 15 cm.

Armaturile din placa radierului trebuie sa respecte aceleasi conditii ca si armaturile orizontale din pereti. Se recomanda ca armatura superioara din placa radierului sa fie d_min =8 cm, la distanta de maxim 20 cm sau d_min=6 mm la max. 15cm.

La peretii precomprimati pe ambele directii, alcatuiti din elemente prefabricate, armatura nepretensionata cu rol constructiv poate fi alcatuita de o plasa sudata ( STNB sau STPB) cu d_min = 4mm la maximum 15 cm pe ambele directii si pe ambele fete, cu respectarea instructiunilor tehnice C170-87.

In functie de inaltimea maxima a coloanei de lichid inmagazinat si de gradul de agresivitate al lichidului sau mediului inconjurator, betonul destinat realizarii recipientilor din beton armat trebuie sa indeplineasca conditiile din tabel.

Nota

In cazul aplicarii unor membrane etanse, rezistente la actiunea
lichidului sau mediului, gradul de impermeabilitate se limiteaza la
P4.

Agregatele (H 16 mm sau de (H20 mm se folosesc pentru prepararea
betonului care urmeaza a fi turnat in pereti si radiere avand
grosimea < 10 cm.

In functie de desimea armaturilor in zona de pozitionare a profilelor
de etansare din PVC plastifiat se poate prevedea prepararea
betoanelor cu agregate 0÷16 mm (0÷20 mm) si pentru elemente cu
grosimi > 10 cm.

In cazul folosirii agregatelor 0÷20 mm, dozajul minim de ciment va
corespunde mediei valorilor prevazute pentru agregate 0 16 mm si
31 mm.

Partile de structura care vin in contact cu lichidul si sunt concepute din beton monolit vor fi turnate continuu, fara intreruperi si rosturi de lucru, cu exceptia rosturilor prevazute in proiect, alcatuite in baza unor masuri speciale.

In vederea evitarii fisurarii radierului datorita contractiei, se recomanda urmatoarele masuri:

la recipientii cu diametrul sau latura 30 m, se vor prevedea rosturi de
contractie, distantele dintre acestea depinzand de marimea contractiei,
procentul de armare si tipul de izolatie (elastica sau rigida);

la realizarea rosturilor de contractie se va asigura continuitatea armaturii
cel putin la plasa inferioara

Rosturile de dilatare se vor prevedea la distanta rezultata din calcul in functie de conditiile specifice constructive si de exploatare.

Alcatuirea rosturilor permanente trebuie sa asigure etanseitatea recipientului, concordanta cu ipotezele de calcul si compatibilitatea cu deformatiile elementelor in fazele de executie a lucrarilor de exploatare, incluzand si eventualele tasari diferentiate.

La alegerea materialelor de etansare, se va tine seama de exigentele privind durabilitatea, in functie de natura lichidului inmagazinat. In cazul peretilor din beton precomprimat la care se prevede rezemarea articulata a peretelui, rostul orizontal se umple cu microbeton C12/15 si cu agregate 0 mm si 3 7 mm.

Blocarea rostului se face dupa precomprimarea peretelui.

In cazul adoptarii fundatiei inelare pentru peretele cilindric, independenta de radier (cu rost) se va executa inaintea terminarii radierului. In continuare, se evidentiaza exigentele care trebuie satisfacute la precomprimarea peretilor recipientilor cu fascicule postintinse, dispuse pe exteriorul peretelui sau prin infasurare cu sarma continua sub tensiune mecanica.

Utilizarea altor sisteme sau procedee de precomprimare se face pe baza de specificatii tehnice.

Precomprimarea se va face dupa un timp suficient de la efectuarea eventualelor reparatii (injectari, fisuri, remedieri ale zonelor segregate), astfel incat zonele reparate sa poata prelua in cele mai bune conditii eforturile de precomprimare.

Caracteristicile principale ale procedeelor de precomprimare cu fascicule postintinse vor fi considerate in conformitate cu prevederile normativului C 21-

Nu se vor prevedea fascicule (verticale) cu capetele inglobate in beton de la turnare, decat cu luarea unor masuri speciale de protectie anticoroziva a sarmelor. In acest caz, durata de la montarea fasciculelor pana la pretensionare si injectare nu va depasi 4 luni.

Torcretarea se face in straturi succesive, astfel incat sa se realizeze o grosime de protectie peste armatura infasurata, egala cel putin cu valorile indicate in anexa 5.4. in functie de agresivitatea mediului.

Protectia prin torcretare se aplica dupa efectuarea probei de etanseitate a recipientului, insa nu mai tarziu de 30 zile de la terminarea precomprimarii in cazul recipientilor amplasati in medii cu agresivitate foarte slaba, respectiv de 15 zile in medii cu agresivitate slaba.

Pe durata executarii si intaririi stratului de protectie, recipientul va fi mentinut plin cu apa la nivelul maxim de exploatare.

Intervalul de timp intre aducerea armaturii la punctul de lucru si pretensionarea prin infasurare nu va depasi 15 zile consecutive. Intervalul de timp intre tensionarea armaturilor si injectarea canalelor nu va depasi 3 zile.

Abaterile si tolerantele admise la executia recipientilor din beton armat si beton precomprimat nu vor depasi valorile mentionate in "Codul de practica pentru executia lucrarilor din beton, beton precomprimat', in C21-85.

In vederea functionarii corespunzatoare a rezervorului se vor prevedea masuri care sa asigure respectarea parametrilor tehnologei si functionali.

O atentie deosebita se va acorda acestor masuri, in cazul in care depasirea unor parametri ( inaltimea de lichid, temperatura) poate conduce la cresterea apreciabila a solicitarilor in elementelor recipientului, deteriorarea unor instalatii invecinate sau degradarea terenului de fundare.

In acest scop:

a)    La proiectarea pieselor de trecere si pozitionarea lor se va prevedea ca
reglarea acestora sa se poata face din exteriorul recipientului;

b)   Piesele de trecere trebuie montate in cofraje inainte de turnarea betonului,
acordandu-se o atentie deosebita compactarii acestuia in jurul pieselor
inglobate;

c)    Nu se admite prevederea de goluri cu dimensiuni mari urmand ca piesele
de trecere sa fie montate si betonate ulterior;

d)  La proiectarea pieselor de trecere prin pereti si a pieselor de racordare a conductelor verticale cu cele orizontale, se va tine seama de eventualele tasari diferentiate, care pot interveni in cazul terenurilor cu compresibilitate mare si al terenurilor sensibile la umezire.

e)   De asemenea vor fi considerate efectele vibratiilor si solicitarilor dinamice potentiale. Se va prevedea izolarea termica a conductelor la care exista pericolul ca

apa sa stagneze si sa inghete. Piesele de fixare a conductelor, instalatiilor si a

altor confectii metalice nu vor strapunge peretele cilindric.

Piesele metalice inglobate in beton vor fi astfel alcatuite incat sa nu

necesite suduri la distante mai mici de 0,20 de la suprafata betonului, evitand

fenomenul de prajire a acestuia.

Verificarea calitatii lucrarilor si remedierea defectelor de executie

Verificarea calitatii lucrarilor se face pe parcursul executiei, pe recipientul in ansamblu, inainte si dupa aplicarea straturilor de protectie.

Se recomanda remedierea defectelor vizibile, inainte de verificarea etanseitatii, prin operatie de injectare sau prin aplicarea unei mase de spaclu cu chit ticolic. La recipientii din beton precomprimat se recomanda ca remedierile necesare sa se faca inainte de precomprimare.

In cazul utilizarii unor membrane etanse, verificarea etanseitatii nu conditioneaza faza de executie a precomprimarii. Verificarea etanseitatii recipientului se face prin proba de umplere cu apa, conform STAT 4165/88.

Instalatiile hidraulice se verifica inaintea umplerii rezervorului cu apa, astfel incat recipientul sa ramana in permanenta plin pana la nivelul indicat, timp de 10 zile. In acest interval, se fac verificari in vederea eliminarii totale a pierderilor de apa prin instalatiile rezervorului sau prin piesele de trecere a conductelor.

Daca se constata existenta unor pierderi de apa la exteriorul peretilor, recipientul se goleste, se executa reparatiile necesare, fara a mai astepta trecerea unui interval de 10 zile, reluandu-se proba in noile conditii.

In etapa a II a se face proba de etansare tot pe parcursul a 10 zile. La inceputul acestui interval se inchide alimentarea cu apa a recipientului.

Etanseitatea acestuia se considera corespunzatoare daca, dupa trecerea intervalului de 10 zile, pierderile de apa observate, excluzand pierderile prin evaporare, nu depasesc valoarea medie de 0,25 l/zi mp de suprafata udata.

Se recomanda ca nivelul apei sa fie masurat zilnic, cu precizia de 0,1 mm, constatand, in acelasi timp, tendinta de colmatare.

In mod suplimentar, se vor considera si urmatoarele recomandari:

umplerea cu apa se va face lent in minimum 24h;

la recipientii compartimentati se vor umple la inceput toate compartimentele, iar verificarea etanseitatii peretilor se va face prin golire succesiva;

se va evita mentinerea recipientului umplut partial cu apa timp indelungat;

se admit pete mici de umezeala pe pereti in cazul in care acestia vor fi tencuiti ulterior pe suprafata interioara; in acest caz, pierderea de apa va fi de maxim 0,51/zi si mp de suprafata udata;

se recomanda o etapa intermediara de verificare a etanseitatii radierului cu inaltimea de umplere de maxim l ,0 m;

la recipientii fundati pe pamanturi sensibile la umezire, se va efectua, in mod obligatoriu o etapa intermediara de verificare a etanseitatii radierului;

in cazul unor pierderi reduse de apa (prin lacrimare sau pete de umezeala) se va mari etanseitatea cu ajutorul unei suspensii de argila sau de ciment in apa.

Verificarea finala a etanseitatii se face dupa aplicarea tencuielilor si a straturilor de protectie. Proba se face prin umplerea recipientului cu apa si se considera satisfacatoare daca nu apar pete la exterior.

Denivelarile, zonele de beton segregate, zonele cu armaturi descoperite sau cu acoperire insuficienta si cele necompletate cu beton, se remediaza conform Instructiunilor C149/87.

In vecinatatea pieselor de trecere se recomanda ca remedierile sa se faca prin injectare cu lapte de ciment sau cu amestecuri pe baza de rasini epoxidice; solutia va fi stabila in urma analizarii cauzelor care au determinat aparitia unor fisuri.

Se va avea in vedere compatibilitatea materialelor utilizate, pentru remedieri cu lichidele inmagazinate.

CAPITOLUL 4

DOCUMENTATIA TEHNICO - ECONOMICA, ELABORATA PENTRU EXECUTIA CONSTRUCTIEI DE INMAGAZINARE A APEI

CAPITOLUL 5

Programarea si organizarea executiei lucrarilor

5.1 GENERALITATI PRIVIND METODELE DE PROGRAMARE SI ORGANIZARE A EXECUTIEI LUCRARILOR

5.2 ANALIZA DRUMULUI CRITIC (ADC)

METODA DE PROGRAMARE SI ORGANIZARE MPM

REALIZAREA GRAFICULUI DE ESALONARE CALENDARISTICA (GRAFICUL GANTT) A EXECUTIEI LUCRARILOR DE CONSTRUCTII-MONTAJ

5.1. GENERALITATI PRIVIND METODELE DE PROGRAMARE SI ORGANIZARE A EXECUTIEI LUCRARILOR

O problema de ordonantare consta in stabilirea unei ordini de efectuare a operatiilor (activitatilor) unui proiect, astfel ca interdependentele dintre ele sa fie respectate in cadrul resurselor disponibile si durata totala de executie a acestuia sa fie minima.

Orice proiect reprezinta o actiune de mare amploare sau un proces complex destinat atingerii unui scop bine precizat. La un proiect deosebim urmatoarele caracteristici:

un obiectiv, care poate fi un produs, o cantitate de informatii sau un rezultat de natura organizatorica;

un ansamblu de activitati (subactiuni, subprocese, operatii), corelate logic si tehnologic, a caror realizare permite atingerea scopului propus;

un proces tehnologic prin care se precizeaza interconditionarilor intre activitati, interesand in special ordinea de executie a acestora.

Pentru a permite o analiza amanuntita a desfasurarii lui, o alegere a variantelor optime de executie si un control continuu al evolutiei sale, trebuie sa descompunem proiectul in parti componente la un nivel care sa permita tratarea unitara a fiecarei parti si stabilirea conexiunilor intre acestea. Aceste componente se numesc operatii sau activitati.

O activitate este o parte distincta dintr-un proiect, un subproces precis determinat, care consuma timp si resurse. Activitatile au urmatoarele proprietati:

fiecare activitate este indivizibila (nu se mai descompune in subactivitati);

fiecare activitate are o durata cunoscuta;

activitate, odata inceputa, nu mai poate fi intrerupta.

Dintre interconditionarile (interdependentele) dintre activitati, intereseaza, in special, cele temporale, numite relatii de precedenta, care pot fi de trei tipuri:

de tip 'terminare - inceput'. Acest tip este cel mai frecvent intalnit si se spune ca o activitate A precede activitatea B printr-o interdependenta de tip 'terminare - inceput' daca activitatea B nu poate incepe decat dupa un interval de timp t_AB de la terminarea activitatii A. Acest interval poate fi egal si cu zero, caz in care se spune ca activitatea A precede direct activitatea B;

de tip 'inceput - inceput'. Acest tip este frecvent intalnit si se spune ca o activitate A precede activitatea B printr-o interdependenta de tip 'inceput - inceput' daca activitatea B nu poate incepe decat dupa un interval de timp t_AB de la inceperea activitatii A. Acest interval poate fi chiar mai mare decat durata activitatii A, caz in care se spune ca exista de fapt o dependenta de tipul 'terminare - inceput', putand chiar privi primul tip ca un caz particular al celui de-al doilea;

de tip 'terminare - terminare'. Se spune ca o activitate A precede activitatea B printr-o interdependenta de tip 'terminare - terminare' daca activitatea B nu se poate termina decat dupa un interval de timp t_AB de la terminarea activitatii A sau ca activitatea A trebuie terminata cu cel putin t_AB unitati de timp inaintea terminarii activitatii B.

Prin durata totala de executie a unui proiect se intelege intervalul de timp in care se efectueaza toate activitatile acestuia, respectand toate interdependentele dintre activitati.

A programa un proiect inseamna a stabili termenele de incepere pentru fiecare activitate in parte, tinand seama de restrictiile impuse de procesul tehnologic, duratele activitatilor si resursele disponibile. Pentru un proiect dat, exista un numar enorm de programari admisibile. Un interes deosebit prezinta programul optim, adica acel program care, pe de o parte, satisface restrictiile impuse iar, pe de alta parte, optimizeaza un anumit criteriu de eficienta economica.

Criteriul de optimizare nu este acelasi pentru toate proiectele, el este stabilit pentru fiecare caz in parte si defineste obiectivele majore ale conducerii proiectului.

In functie de aceste obiective, criteriul poate fi:

durata totala minima;

costul total minim;

folosirea cat mai uniforma a resurselor sau o sinteza a acestora.

Deci, programul optim este acea desfasurare a proiectului, precizata prin termenele de incepere ale activitatilor, care conduce la o eficienta maxima.

Deoarece, asa cum se vede si din cele spuse mai sus, situatiile din practica ce necesita rezolvarea unei probleme de ordonantare sunt foarte variate, s-au propus numeroase modele pentru rezolvarea lor.

5.2. ANALIZA DRUMULUI CRITIC (ADC)

Principiul analizei drumului critic consta in divizarea unui proiect (actiuni complexe) in parti componente, la un nivel care sa permita corelarea logica si tehnologica a acestora, adica sa faca posibila stabilirea interactiunilor intre partile componente. Aceste parti componente sunt activitatile actiunii complexe.

La definirea listei de activitati specialistul sau specialistii care participa la aceasta operatie folosesc experienta lor pentru a raspunde pentru fiecare activitate la intrebarile: "ce alte activitati succed sau preced in mod necesar aceasta activitate ?"; "care este durata activitatii ?". Ia nastere in acest fel un tabel care contine activitatile proiectului, interconditionarile intre activitati si duratele acestora. Un astfel de tabel trebuie sa contina cel putin urmatoarele elemente:

activitati: in aceasta coloana se enumera activitatile proiectului, fiind puse in evidenta printr-o denumire sau printr-un simbol (codul activitatii);

conditionari: se precizeaza, pentru fiecare activitate, activitatile imediat precedente, prin simbolurile lor; activitatile de start nu au activitati precedente, in casuta fiind trecuta o liniuta;

durata: pentru fiecare activitate se precizeaza durata de executie, intr-o anumita unitate de masura. Durata unei activitati este o constanta.

Modelele de analiza a drumului critic se bazeaza pe reprezentarea proiectului printr-un graf, elementele tabelului asociat acestuia fiind suficiente pentru a construi graful corespunzator.

In tabelul de mai jos sunt prezentate activitatile proiectului, notate prin litere mari A, B, C, etc. si cantitatile caracteristice fiecarei activitati, in conformitate cu procesul tehnologic.

Exista mai multe moduri de a reprezenta un proiect printr-un graf, cele mai cunoscute fiind: metoda CPM (Critical Path Method), metoda MPM (Metro Potential Method) si metoda PERT (Program evolution and review technics)

Metodele CPM si MPM furnizeaza informatii care sunt utile in procesul de conducere, insa ele nu tin seama de posibilele variatii ale duratelor de executie ale activitatilor.

5.3. METODA DE PROGRAMARE SI ORGANIZARE MPM

Metodele CPM si MPM analizate anterior furnizeaza, asa cum s-a vazut, informatii care sunt utile in procesul de conducere, insa ele nu tin seama de posibilele variatii ale duratelor de executie ale activitatilor.

Metoda potentialelor Metra permite pe un traseu sau drum posibil ca activitatile urmatoare sa inceapa inaintea finalizarii activitatilor in desfasurare daca sunt create conditii pentru acestea si daca formatiile de lucru nu se deranjeaza reciproc.Aceasta posibilitate se permite prin legaturi numite conditionari intre doua activitati. Conditionarea se exprima in zile lucratoare si reprezinta perioada cuprinsa intre momentele de inceput ale celor doua activitati aflate in interdependenta. Activitatea este reprezentata in nodurile retelei spre deosebire de metoda PERT sub forma unui patrat compartimentat astfel:

unde: - termenul minim de inceput al activitatii;

- durata activitatii;

- termenul minim de terminare al activitatii;

- termenul maxim de inceput al activitatii;

I - activitarea;

- termenul maxim de terminare al activitatii;

- rezerva totala a activitatii.

Reprezentarea activitate - nod permite ca intre activitatile unui proiect sa avem mai multe tipuri de legaturi de precedenta. Cele trei tipuri de precedenta se vor reprezenta astfel:

Legatura 'terminare - inceput' se reprezinta grafic in fig. 1.

Activitatea B incepe dupa ce s-a terminat activitatea A. Putem considera ca arcul (A,B) are el insusi o durata t_AB 0, ceea ce inseamna ca activitatea B poate incepe dupa ce s-au scurs t_AB unitati de timp de la terminarea activitatii A. In general, nu toate legaturile 'terminare - inceput' au durata, cele mai multe avand durata t_AB = 0.

Legatura 'inceput-inceput' poate fi utilizata pentru a arata simultaneitatea executarii a doua activitati prin puncte de inceput. Aceasta este reprezentata in fig. 2.

Activitatea B poate incepe cu cel putin t_AB unitati de timp dupa inceperea activitatii A.

Daca t_AB = 0 activitatile pot incepe in acelasi timp.

Legatura 'terminare - terminare' poate fi, de asemenea, utilizata pentru a indica simultaneitatea executarii a doua activitati prin punctul de terminare (fig. 3). Aceasta legatura arata ca activitatea A este terminata cu cel putin t_AB unitati de timp inaintea terminarii activitatii B.

activitatea de baza este orice activitate folosita ca baza de referinta, fata de care este format timpul de asteptare. In figura 2 activitatea de baza este A iar in figura 3 activitatea de baza este B. Durata de asteptare t_AB se raporteaza la activitatea de baza.

Analiza proiectului consta in determinarea duratei minime a proiectului, determinarea intervalelor de timp in care poate avea loc fiecare din evenimentele reprezentate prin noduri si determinarea intervalelor de timp in care pot fi plasate activitatile, astfel incat sa se respecte toate conditionarile si sa obtinem timpul minim de executie al proiectului.

durata minima de executie a proiectului este cel mai mic interval de timp in care pot fi efectuate toate succesiunile de activitati din proiect. O succesiune de activitati corespunde unui drum in graf si deci, durata minima de executie a proiectului este cel mai mic minorant al lungimilor tuturor drumurilor din graf.

Cum exista un numar finit de drumuri, multimea lungimilor acestora este finita si cel mai mic minorant al ei este maximul acesteia, adica durata drumului de lungime maxima. Deoarece graful nu are circuite si are un singur punct initial si unul singur final, este evident ca cele mai lungi drumuri vor fi cele dintre nodul initial si cel final.

pentru fiecare nod al grafului se calculeaza:

A)    Termenul cel mai devreme de realizare a evenimentului j. Acest termen reprezinta momentul cel mai devreme posibil de terminare a tuturor activitatilor care converg in nodul j si este egal cu valoarea maxima a drumurilor dintre evenimentul initial 1 si evenimentul j, pe care il vom nota cu = d_max(1,j).

Termenul cel mai devreme (numit si termenul minimal) a evenimentului j, conform algoritmului lui Ford in grafuri G = (X,G) fara circuite, se calculeaza astfel:

=

Vom presupune, fara a restrange generalitatea, ca t₁ = 0, pentru evenimentul initial 1 si, in acest caz, termenul de realizare cel mai devreme al unui eveniment oarecare j va fi dat de formula:

=

Aceasta formula permite calculul termenelor pentru evenimente, prin parcurgerea grafului-retea in sens-inainte (parcursul inainte) si durata minima de executie a proiectului va fi termenul cel mai devreme de realizare al nodului final al grafului.

Acest termen devine termenul impus de realizare al proiectului si el nu mai poate fi depasit, depasirea lui insemnand doar o proasta organizare a lucrului.

B)    Termenul cel mai tarziu de realizare a evenimentului i.. Acest termen (numit si termen maximal) reprezinta momentul cel mai tarziu posibil de incepere a activitatilor care pleaca din nodul i astfel incat toate succesiunile de activitati dintre acest nod si nodul final sa mai poata fi efectuate pana la termenul final de realizare al proiectului si este egal cu diferenta intre durata minima de realizare a proiectului si durata drumului de lungime maxima dintre evenimentul i si n. Acest termen se noteaza cu = d_max(1,n) - d_max(i,n).

Pentru calcularea acestor momente trebuie calculate duratele drumurilor de la nodul final spre nodul initial si apoi scazute din durata minima a proiectului.

Conform celor de mai sus, termenul cel mai tarziu de realizare a unui eveniment, cu respectarea duratei minime a proiectului (notata T= d_max(1,n) = ), este data de formula:

=

Intervalul [ ,] se numeste intervalul de fluctuatie al evenimentului j. Evenimentul j se poate plasa in orice moment al acestui interval de fluctuatie, fara a periclita durata totala a intregului proiect. Acest interval il putem defini ca pe o rezerva de timp R(j) a evenimentului j:

R(j) = -

Daca R(j) = 0 evenimentul j trebuie sa aiba loc la termenul fixat = , pentru ca orice intarziere va duce la prelungirea duratei intregului proiect.

graful asociat proiectului este prezentat in figura anexata si in partea desenata a proiectului.

aflarea termenelor intre care trebuie sa se efectueze activitatile constituie urmatoarea etapa in analiza proiectului si consta in calcularea, pentru fiecare activitate (I), a momentului minim de incepere: , a momentului minim de terminare:, a momentului maxim de incepere: si a momentului maxim de terminare: .

Momentul (termenul minim) de incepere cel mai devreme a activitatii (). Deoarece o activitate nu poate incepe decat dupa ce se termina toate cele precedente, momentul minim de incepere este evident termenul cel mai devreme de realizare al evenimentului i:

=

Momentul (termenul minim) de terminare cel mai devreme a activitatii () este egal cu suma dintre termenul cel mai devreme de incepere si durata activitatii:

= + d_I

Momentul (termenul maxim) de terminare cel mai tarziu a activitatii () este definit de termenul cel mai tarziu de realizare a evenimentului j:

=

Momentul (termenul maxim) de incepere cel mai tarziu a activitatii () este egal cu diferenta dintre termenul cel mai tarziu de terminare si durata activitatii:

= - d_I

Aceste momente spun doar in ce interval poate fi situata o activitate, dar nu spun care este diferenta intre o plasare posibila sau alta. In acest scop se calculeaza, pentru fiecare activitate (I), urmatoarele rezerve de timp:

a)    Rezerva totala de timp (R_t) a unei activitati (I), ca fiind diferenta dintre termenul cel mai tarziu de terminare si termenul cel mai devreme de terminare:

R_t(I) = - = - - d_I

Rezerva totala de timp a unei activitati (I) reprezinta timpul maxim cu care se poate amana sau se poate mari durata activitatii, fara depasirea termenului final de executie al proiectului.

Drumul (drumurile) a carui lungime este egala cu durata minima de executie a proiectului se numeste drum critic. Este clar ca orice amanare a unei activitati a acestuia duce la lungirea duratei de executie a proiectului, deci nici una din aceste activitati nu dispune de rezerva de timp. Activitatile de pe drumul critic si prin extensie, orice activitate care nu dispune de rezerva de timp, se numeste activitate critica.

O activitate critica (I) este caracterizata prin:

= , = , - = - = d_I

De aici rezulta ca, pentru o activitate critica, avem:

R_t(I) = 0

timpul necesar executiei fiecarei lucrari se determina cu relatia de tipul:

unde:

t -durata de executie a unei activitati;

Q -cantitatea de lucrari;

NT -norma de productie pentru o persoana sau utilaj;

N_f -numar de formatii de lucru (forte de munca si/sau utilaje de constructii);

t_s -durata schimbului de lucru (t_s=8ore);

i_n -indicele mediu de indeplinire a normei:

pentru FM i_n=1.10

pentru UC i_n=1.05

Pentru activitatile proiectului analizat mai sus, termenele activitatilor sunt date in tabelul de mai jos:

Examinarea reperelor de timp permite cunoasterea posibilitatilor pe care le are un management de program de a interveni la timp pentru executarea la termenele calculate a tuturor activitatilor unui proiect dat.

5.4. REALIZAREA GRAFICULUI DE ESALONARE CALENDARISTICA (GRAFICUL GANTT) A EXECUTIEI LUCRARILOR DE CONSTRUCTII-MONTAJ

Un instrument de mare utilitate in analiza drumului critic il constituie graficul calendaristic tip Gantt, aparut la inceputul secolului. Graficul (diagrama) Gantt exprima la scara timpului, prin linii orizontale, durata activitatilor, si prin linii intrerupte (de exemplu) rezervele de timp. Graficul Gantt presupune divizarea actiunii complexe pe care o reprezinta proiectul, in parti componente (activitati) si esalonarea acestora in timp, tinand seama de succesiunea tehnologica, termene impuse, resurse etc.

Daca este intocmit in urma unei analize temeinice, graficul Gantt ofera informatii bogate si extrem de sugestiv prezentate, privind desfasurarea lucrarilor, precum si o serie de informatii derivate, privind esalonarea resurselor (forta de munca, materii prime, materiale, fonduri banesti). Aceste avantaje scad daca, datorita fie amplorii actiunii considerate, fie nivelului de detaliere dorit, numarul activitatilor ce compun graficul Gantt creste mult, ajungand la cateva sute sau mii.

Graficul Gantt exprima la scara timpului un program de ordonantare:

Pentru trasarea graficului Gantt se procedeaza astfel:

Pasul 1.    Se ordoneaza activitatile proiectului crescator conform unui program de ordonantare.

Pasul 2.    Se reprezinta activitatile prin bare orizontale de lungimi egale cu duratele activitatilor (axa orizontala fiind axa timpului), fiecare bara incepand de la momentul de incepere al activitatii corespunzatoare;

Pasul 3.    Se marcheaza fiecare activitate prin simbolul asociat sau prin numerele de ordine ale evenimentelor de la extremitati deasupra barei corespunzatoare.

Pasul 4.    Rezerva totala de timp se figureaza cu linie intrerupta, adiacent cu durata activitatii, dupa sau inainte (dupa tipul programului).

Pe fiecare linie orizontala se obisnuieste sa se figureze o singura activitate, iar aceasta sa fie imprimata de sus in jos si de la stanga la dreapta.

CAPITOLUL 6

Norme de protectia muncii si prevenirea si stingerea incendiilor

6.1. PROTECTIA MUNCII

6.1.1.Norme comune

6.1.2.Lucrari de organizare de santier

6.1.3.Sapaturi

6.1.4.Cofraje

6.1.5.Fasonarea si montarea armaturilor

6.1.6.Prepararea, turnare si transportul betonului

6.2.PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

6.1 PROTECTIA MUNCII

6.1.1. Norme comune

In scopul executarii lucrarilor de constructii in conditii de siguranta si igiena a muncii precum si de prevenire a incendiilor se fac urmatoarele recomandari Ord. nr. 9/N/15.03.1993 "Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii '.

Constructorul este obligat sa instruiasca angajatii sai la locul de munca si sa tina seama de calificarea profesionala si de modul cum fiecare muncitor poate sa-si insuseasca notiunile din instructajul facut, incat sa poata folosi fara pericol instalatiile, utilajele, sculele si uneltele la locul de munca unde este repartizat, insistand in special asupra accidentelor provenite din nerespectarea instructajului, dandu-se exemple concrete.

Nu se va primi la lucru nici un angajat fara a avea instructajul de protectiea muncii si prevenirea incendiilor facut si insusit.

Obligatia efectuarii instructajului o au cei ce organizeaza, controleaza si conduc procesele de munca.

Santierul va fi imprejmuit pentru a se evita accesul persoanelor straine. Lucrarile in curs de constructie, se vor ingradiri cu imprejmuiri continue.

Masinile si utilajele de constructii vor fi astfel instalate incat sa se asigure stabilitatea si imposibilitatea unor deplasari necomandate. Se interzice lasarea pe santier a utilajelor de constructii, precum si a mijloacelor de transport in pozitii in care stabilitatea nu este asigurata sau in care este posibila deplasarea lor necomandata.

In toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protectie specific si pe care e obligat sa-l poarte in tot timpul lucrarii si pana la parasirea teritoriului santierului.

Accesul la locurile de munca se face exclusiv pe scari definitive sau pe scari mobile corespunzatoare.

6.1.2. Lucrari de organizare de santier

Caile rutiere pentru accesul si circulatia pe santier se vor proiecta si executa inaintea inceperii lucrarilor de baza. Se interzice depozitarea materialelor si utilajelor pe caile rutiere care vor trebui intretinute curate si fara obstacole. Caile de circulatie in santier vor fi astfel amplasate incat intre cale si groapa de fundatie sa fie o distanta mai mare decat de 2 ori adancimea fundatiei.

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se va stabili precis existenta instalatiilor subterane, natura lor si felul cum sunt amplasate sub pamant. In cazul cand exista instalatii subterane, lucrarile de pamant se executa luandu-se toate masurile de protectie sub o supraveghere tehnica permanenta si facandu-se un instructaj amanuntit oamenilor care executa aceste lucrari, pentru prevenirea accidentelor de munca. Cand in timpul lucrarii se descopera constructii si instalatii subterane, care nu s-au cunoscut dinainte, se intrerup lucrarile si se identifica instalatiile descoperite.

Se vor lua masuri contra surparii peretilor sapaturii in cazul cand in apropiere se gasesc utilaje si mecanisme care produc vibratii in timpul lucrului.

Se va asigura alimentarea cu apa potabila pentru baut, nevoi gospodaresti si igiena corporala. Apa pentru necesitatile de productie ale santierului si pentru incendiu va fi asigurata din reteaua de alimentare cu apa potabila.

6.1.3. Sapaturi

Vor fi marcate pe teren toate constructiile si instalatiile subterane (linii electrice sau telefonice, conducte apa, gaze).

La executarea tuturor sapaturilor prin procedee mecanice se vor prevedea urmatoarele conditii minime de protectia muncii:

-starea de echilibru a terenului si a sustinerilor va fi tinuta permanent sub supraveghere;

-la suprafata terenului, sapaturile vor fi marcate vizibil in vederea evitarii oricaror accidente.

Sapaturile din apropierea zonelor de circulatie intensa vor fi avertizate pe timpul zilei si noptii.

La executarea sapaturilor manuale, distanta dintre muncitori va fi de cel putin 2m. Uneltele de munca vor fi in buna stare.

Pamantul rezultat din sapaturi va fi depozitat la o distanta de cel putin 0.5m fata de marginea sapaturii.

6.1.4. Cofraje

Componentele care alcatuiesc cofrajele pentru turnarea rezervorului trebuie asamblate perfect si bine consolidate intre ele.

Montarea si demontarea cofrajelor la inaltimi trebuie facuta dupa podine de lucru asezate pe schele de sustinere prevazute cu parapeti reglementari.

In cazul unui cofraj inclinat, podinele de lucru pe care se monteaza cofrajul se vor construi in trepte cu latimea de cel putin 0.40m.

Decofrarea constructiei din beton armat este admisa numai dupa intarirea suficienta a betonului si in urmatoarea ordine:

-partile laterale ale rezervorului

-celelalte elemente din beton cofrate.

Se interzice utilizarea rangilor si tarnacoapelor la decofrare, precum si fortarea sau izbirea sustinerilor.

6.1.5. Fasonarea si montarea armaturilor

Descolacirea si indreptarea otelului pentru armarea betonului trebuie facuta pe un teren de lucru destinat numai pentru acest scop si imprejmuit. Este interzisa circulatia pe armaturi.

6.1.6. Prepararea, turnarea si transportul betonului

La locurile de preparare a betoanelor se vor afisa instructiuni specifice privind modul de lucru cu instalatiile de preparare a betoanelor, atragandu-se atentia asupra punctelor in care exista pericol de accidente. Se interzice accesul personalului in zona de turnare, unde e pericol de cadere a betonului. Daca tehnologic acest lucru nu este posibil, se vor amenaja viziere de protectie.

Transportul betonului cu autobetoniera se face dupa verificarea zilnica a starii mijlocului de transport. Se va urmari ca durata transportului de la locul de preparare pana la locul de turnare sa nu depaseasca timpul necesar pentru pastrarea compozitiei si mentinerii omogenitatii betonului.

Inainte de inceperea turnarii betonului, se va controla modul de executie a cofrajelor, a schelelor si a podinelor de lucru si soliditatea lor, intocmind un proces verbal de receptie interna.

In cazul turnarii betoanelor la o inaltime mai mare de 1.5m, podinele de lucru vor fi prevazute cu balustrade si scandura de margine. Turnarea betoanelor se va face cu ajutorul jgheaburilor, respectiv a burlanelor fixate corespunzator de elementele de sustinere a cofrajelor.

La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor se vor lua urmatoarele masuri:

-se interzice folosirea vibratoarelor defecte (in acest scop vor fi verificate inaintea inceperii turnarii);

-in cazul in care vibratorul se defecteaza in timpul turnarii, ele vor fi imediat deconectate si trimise la reparat;

-carcasa vibratorului se va lega la pamant, iar personalul ce lucreaza cu vibratoare va purta cizme si manusi electroizolante;

-conductorii electrici care alimenteaza vibratoarele vor fi flexibili si izolati in tub de cauciuc.

Turnarea betoanelor in elemente verticale se va face din bena, prin intermediul unei palnii montata la gura cofrajului, direct in cofrag.

6.2 PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

Se vor asigura pe santier existenta echipelor de pompieri voluntari, iar muncitorii trebuie sa ia toate masurile pentru evitarea producerii incendiilor.

Se va sigura existenta pe santier a apei pentru stingerea incendiilor, precum si echipamentul necesar pentru stingerea incendiilor ca: stingator cu spuma bioxid de carbon de perete, lada cu nisip, tarnacop, rangi, lopeti, furtun.

Pompa de incendiu va fi incarcata cel putin o data pe luna, mentionandu-se aceasta in registru.

In caz de incendiu se fac operatiile:

-se mobilizeaza personalul;

-se deschid vanele de incendiu;

-se asigura debitul de incendiu in caz de avarie de lunga durata.

Instructajul PSI se efectueaza odata cu instructajul de protectia muncii, care se face noului personal angajat, personalului care a lipsit mai mult de 30 zile, personalului transferat sau detasat, personalului care si-a schimbat locul de munca.

Unitatile vor fi dotate cu mijloce de prima interventie constand in:

-lada cu nisip 0.5-1.5m³;

-lopeti;

-casmale;

-toporisti;

-rangi;

-instinctor de mana;

-butoi cu apa de 500l.

Respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor va fi supraveghiata de seful de santier, acesta avand obligatia sa:

-organizeze activitatea de prevenire si stingere a incendiilor la locul de munca;

-fiecare membru al formatiei va sti precis functia si ce va face in caz de incendiu;

-va pastra neblocate caile de acces.