 |  |
|
*CAPITOLUL I Moda si vestimentatia
I. Moda si alegerea imbracamintei
I. Particularitatile siluetei
*CAPITOLUL II Criterii artistice in creatia articolelor vestimentare
II. Criterii aplicate in procesul de creatie pentru imbracaminte
II. Culorile si efectele lor asupra vestimentatiei
*CAPITOLUL III Dimensionarea corpului omenesc
III. Dimensiuni ale corpului
III. Determinarea dimensiunilor de baza
*CAPITOLUL IV Metodica proiectarii tiparelor
IV. Elemente geometrice folosite la proiectare tiparelor
IV. Tipuri de tipare proiectate pentru imbracaminte
IV. Tiparul de fusta cu pense de ajustare in talie pentru femei
*CAPITOLUL V Caracteristicile materialelor textile folosite la confectionare
CAPITOLUL I
Imbracamintea este un bun necesar,pe care omul il foloseste din cele mai vechi timpuri pentru a se apara de intemperii impodobirea corpului.
Create si potrivite pentru imprejurari diverse,articolele vestimentare corespund preferintelor utilizatorului
Moda reprezinta o succesiune dapida de forme artistice asupra imbracamintei,a caror calitate esentiala este noutatea.
Moda este o forma de manifestare a dorintei omului de a trai contemporaneitate.Se va imbraca dupa moda este sinonimul cu a fi bine imbracat.
Desi moda isi are compartimentele sale,bine definite,pentru toate ocaziile,caracaterul ei ramane schimbator.Bunul gust in materie de moda,faptul de a sti sa te imbraci bine este o depindere ca oricare alta.Cu maximum de obiectivitate si simt critic,trebuie sa-ti observi cu atentie,linia corpului si defectele.Cunoscand aceste elemente,vei alege imbracamintea potrivita,care sa te reprezinte.
La alegerea produsului pe care il va purta,fiecare, om va incerca prin culoarea,linia,aspectul si amploarea lui,sa-si modeleze o infatisare cat mai apropiata de idealulpe care doreste sa il reprezinte in viatza,ascunzandu-si eventual inperfectiunile.
Creatorii de modele,designerii,concep modelul vestimentar cin stilul caracteristic pe care il impune .
Produsele «unicat » se realizeaza in conditii speciale,pentru ocazii speciale sau pentru utilizatori speciali.Caracaterul « unicat » este dat de amprenta creatorului care concepe produsul respectiv,de renumele acestuia.
Ca urmare a evolutiei sale,imbracaminte a cuprins o diversitate de forme si tipuri.
In permanenta s-a urmarit transformarea imbracamintei intr-un obiect util,frumos si modern.
Moda inregistreaza tendintele si preferintele estetice,creeaza modelul vestimentar atragator,frapant,care se incadreaza in sensul general al stilului estetic dominant.
Nota de fantezie deosebita,data de moda,trebuie perceputa ca ceva nou.
Designerii transforma oboectele vestimentare in adevarate opere de arta.
1. Silueta inalta,plina,proportionala :
Pentru o astfel de silueta se recomanda ca liniile de crioala sa fie pe verticala,lungimea va fi sub genunchi,cordoane inguste.Culorile vor fi armonizate,desene mici.
2. Silueta inalta,slaba,proportionata :
Pentru o astfel de silueta se recomanda rochii cu talie libera care este pusa in evidenta sau subliniata prin atasarea cordoanelor,se recomanda fustele ample,manecile cu volum,tesaturile cu tonuri luminoase,cu desene de orice dimensiune.
Se pot imbina culori in acelasi ton sau contraste.
3. Silueta inalta,umeri ingusti,solduri late.
Pentru o tinuta eleganta se recomanda o rochie cu maneca raglan si fusta solei.
4. Silueta inalta,umeri lati,solduri inguste.
Umerii lati se pot masca prin alegerea modelului cu maneca chimono,vara fiind recomandate rochiile fara maneci.In partea de sus a imbracamintei se recomanda liniile verticale,in croiala,fusta cu clini evazati.Lumgimea foarte aproape de genunchi.
5. Silueta medie,bust mare,sold ingust.
Sunt indicate rochii largi,completate cu saluri sau cu esarfe,linia taliei nu se subliniaza cu cordoane,croiala cu linii verticale.Imbinarea materialelor in combinatii,constraste sau ani.
6. Silueta medie,umeri ingusti,solduri late.
Accentul se muta pe partea de sus a imbracamintei,cu maneci destul de largi,linii orizontale in croiala.Lungimea pana la genunchi si mai jos.Culori sau imprimeuri cu desene ce permit joc de linii.
7. Silueta medie,picioare groase(pline).
Pentru aceasta conformatie moda actuala ofera un ansamblu de rochie si pantaloni,fie in aceeasi nuanta,fie in nuante care se armonizeaza.
8. Silueta medie,talie lunga,picioare scurte.
Se alege o croiala care sa nu sublinieze talia,prin taieturi sau cordoane.O taietura gen « PRINCESS » rezolva ingenios problema.
Culorile se aleg in fuctie de material si destinatia produsului.
TIPURI DE SILUETE (FEMEI)
SILUETA DREAPTA - se caracaterizeaza prin torace lung,drept,care poate parea lat,talia putin evidenta,solduri si coapse late.
SILUETA SUPLA - se caracaterizeaza prin torace scurt si/sau piept jos,talie evidenta,solduri si coapse rotunde,soldurile par inalte.
SILUETA ROTUNDA - se caracaterizeaza prin torace mare si/sau piept inalt,talie evidenta si coapse late,soldurile par joase.
SILUETA PLINA - se caracterizeaza prin piet plin,torace lat,talie putin evidenta,solduri si coapse pline.
SILUETA DREAPTA-STILURI RECOMANDATE :
-haine cu linii drepte,din materiale subtiri cu croiuri ascutine,modele geometrice,gulere indoite,curele,catarame ascutite,pantaloni stramti,jachete inguste,scurte,rochiile si sacourile drepte,camasile lungi,puloverele cu dungi.
SILUETA SUPLA-STILURI RECOMANDATE :
-rochii stramte si evazate,sacouri si jachete nu foarte stramte,curele inguste si joase,cordoane subtiri la fuste si pantalon,haine cu talie joasa,fara centura.
SILUETA ROTUNDA-STILURI RECOMANDATE :
-haine care sa accentueze talia,centuri late,fuste lungi,croiuri drepte,haine din materiale usoare,drapate si modele bine conturate,haine care inconjoara talia,care ajung pana la solduri,coapse.
SILUETA PLINA-STILURI RECOMANDATE :
-haine care sa accentueaza talia,centuri late,fuste largi,croiuri drepte,haine din materiale usoare,drapate.
-fuste,jachete,pulovere largi,drepte,pantaloni cu linie drepta,rochii drepte.
EFECTUL OPTIC AL LINIILOR PE SUPRAFETELE
VESTIMENTARE
liniile diagonale sau dynamism;
liniile orizontale nu dau zveltete;
liniile divergente spre inaltime reduce mijlocul si latesc umerii;
liniile divergente spre partea inferioare latesc talia si partea inferioara a fetei;
liniile convergente focalizeaza privirea sper punctual central;
liniile verticale sunt recomandate pentru siluete mici iar cele orizontale pentru siluete inalte ;
liniile diagonale avatajeaza silueta ;
diagonala se utilizeaza la intreruperea unor anomalii(obezitate,spate arcuit,abdomen proeminent).
TIPURI DE SILUETE (BARBATI)
Pentru silueta triunghiulara sugestiile vestimentare se refera la : costum cu rever ascutit,buzunare cu clape,pantaloni cu pliuri duble,camasa in caroruri,pantaloni cu carouari,blugi stramti.
Sugestii pentru silueta dreptunghiulara : costum cu piept simplu,cu rever alungit,guler simplu,buzunare cu clape,pantaloni cu pliuri simple,camasa cu guler clasic,cravata cu dungi orizontale,bluza cu maneci lungi,cu guler in forma de « V »,blugi danei
In cadrul siluetei conturate sugestiile privind adoptarea produselor vestimentare se refera la : costum cu revere ascutite,buzunare interioare,camasa in carouri,pulovere cu guler rulat,pantaloni mari,largi.
Pentru a corecta o silueta se recomanda efectul prin utilizarea si aplicarea liniilor.
Dungile orizontale pe tricouri largesc,liniile verticale alungesc si slabesc foarte mult.
La siluete scunde si supraponderale se recomanda haine cu linii verticale iar cele orizontale sunt indicate conformatiilor inalte si slabe.
CLASIFICARE CONFORMATIILOR :
A. CONFORMATII NORMALE : care au dimensiuni proportionale atat in lungime cat si in circumferinta.
Toate dimensiunile pe directia de lungime se gasesc intr-un raport croit fata de inaltimea corpului iar dimensiunile de circumferinta sunt proportionale fata de perimetrul bustului considerata dimensiune principala.
1. Dupa inaltime conformitatile pot fi:
-inalte
-mijlocii
-mici
2. Dupa tinuta:
-conformatie cu tinuta normala (corpul are pozitia verticala,dreapta,dezvoltare proportionala)
-conformatii cu tinuta aplecata in fata (specifice persoanelor in varsta) au coloana vertebrala deformata sau sunt conformatii specifice celor care lucreaza in pozitie aplecat).
-conformatii cu tinuta aplecata in spate (spatele drept,corpul supra dezvoltat in fata,conformatii specifice persoanelor cu tendinta de obezitate si a celor care au deformatii datorita muncii depuse)
3. Dupa inaltimea umerilor:
-conformatii cu umeri normali (situati la 3-4 cm de linia orizontala care trece prin a saptea vertebra).
-conformatii cu umerii ridicati (distanta mai mica).
-conformatii cu umerii coborati (distante mai mari).
4. Dupa perimetrele
corpului:
-conformatii normale (perimetrul
taliei si perimetrul soldurilor sunt proportionale cu perimetrul bustului).
-conformatii cu obezitate (perimetrul taliei este mai mare decat la conformatiile normale => spatele este mai scurt).
-conformitati subnominale (slabe) - (dimensiunile de perimetre sunt mai reduse decat la conformitatiile normale => corpul are pozitie aplecata in fata.
B. CONFORMATII CU ANOMALII (anomalii la dimensiuni de perimetru,spate,umeri,picioare)
1. Anomaliile de perimetre apar la persoanele cu obezitate care au dimensiunile de circumferinta a taliei disproportionate fata de circumferinta bustului (SE CRESC DIMENSIUNILE LA LATIME A ATIPARELOR).
2. Anomalii la spate se manifesta prin arcuirea exagerata a coloanei vertebrale si in acest sens TIPARUL SPATELUI SE LUNGESTE IAR CEL AL PIEPTULUI SE SCURTEAZA LA PARTEA SUPERIOARA.
3. Anomaliile umerilor se prezinta prin umeri ridicati si umeri coborati (la cei coborati se aplica perinite).
4. Anomaliile picioarelor - picior oval,arcuit in exterior sau in « X » avand arcuire in exterior la partea inferioara.
CAPITOLUL II
CRITERII ARTISTICE IN CREATIA ARTICOLELOR VESTIMENTARE
CRITERII APLICATE IN PROCESUL DE CREATIE PENTRU IMBRACAMINTE
Imbracamintea a avut o dezvoltare diferita in functie de clima,de materialele si tehnicile de prelucrare disponibile.
Imbracamintea a aparut din urmatoarele cerinte :
-protectia fata de mediul extern (frig,umiditate,caldura)
-rol estetic sau de impodobire si ornamentare.
-rol simbolic determinat de cazuri sociale.
Vestimentatia a devenit un domeniu de creatie in care s-a dezvoltat foarte mult diferentierea prin forma,culoare,decoratie si material.
Creatorii pot fi inspirati la alegerea formei de unde deriva si evolutia permanenta a stilului.
Unele stiluri vestimentare au avut o perioada mai lunga de folosire,altele o durata mai scurta.
Stilurile contemporane in moda urmaresc in primul rand formele functionale ale imbracamintei iar designerii urmaresc ca insusirile estetice ale obiectelor de imbracaminte sa le completeze pe cele functionale.
CRITERIILE IMPUSE MATERIALELOR TEXTILE utilizate la confectionare se refera la durabilitate,rezistenta,confort,higroscopicitate,permeabilitate,comportare electrostatica etc.
La crearea unui model sau a unui produs se i-au in calcul principalele functii ale imbracaminte cum ar fi : capacitatea de retinere a caldurii corpului , eliminarea transpiratiei , posibilitatea de aerisire.
Materialele pentru imbracaminte trebuie sa satisfaca ANUMITE CERINTE cum ar fii: destinatie, anotimp, varsta,
sex, traditie si moda.
In procesul de creatie a unui model vestimentar locul designerului se afla la inceputul procesului de fabricatie si de aceea trebuie sa cunoasca acest proces/
Moda este cea care dirijeaza stilul,armonizarea culorilor materialelor si alegerea pieselor componente imbracamintei fara a-i schimba functionalitatea si utilizarea insa croitotii sunt cei care subliniaza si accentueaza linia modei.
CULORILE SI EFECTELE LOR ASUPRA VESTIMENTATIEI
ALB- este culoarea carea lasa sa se vada formele,este culoarea care IMPLINESTE.
Este foarte potrivita persoanelor INALTE,ZVELTE si nu celor cu forme pline.Este un minunat contrast pentru o piele bronzata.
NEGRU- are intotdeauna proprietatea de a SUBTIA.
Este culoarea decentei,sobrietatii,a solemnitatii,este mare ocazie « de seara ».Vestimentatia poate fi completata cu bijuterii sau cu GARNITURI ALBE.
ROSU- este culoare vie,de fond pentru paltoane,jachete,rochii.Este folosita intr-o adevarata diversitate de nuante,potrivindu-se blondelor,brunetelor,satenelor.
ORANJ- o culoare torida a tineretii,a veseliei si temperamentului vulcanic.Este minunata in combinatie cu alb,stridenta in combinatie cu verde.
MARO- este o culoare de fond,se combina cu mare efect de tonuri de maro insa imbatraneste.
ALBASTRU- este o culoare linistita,uneori rece.
Se recomanda blondelor dar se poate poate purta deopotriva de catre brunete sau satene.Trebuie acordata atentie la schimbarile de lumina: o nuanta foarte deschisa,stralucitoare la lumina zile,poate deveni seara stearsa.
VERDE- este o culoare extrem de agreabila,potrivita tuturor genurilor,este o culoare de zi dar mai ales de seara.
Dezavantajul ei este ca scoate in evidenta un ten palid.Se recomanda cu alb,cu galben.
VIOLET- este o culoare extrem de agreabila,rafinata si socanta in acelasi timp.Considerata culoare dificila se foloseste in nuante deschise.
La lumina artificiala imprima un aspect spectral.
* Nu se folosesc deodata mai mult de trei culori.
* Daca doua culori sunt « UNI » se poate alege un detaliu inflorat sau cu dungi.
* Daca doua culori sunt mai sterse,a treia poate fi mai vie pentru a da stralucire celorlalte doua.
CAPITOLUL III
DIMENSIONAREA CORPULUI
OMENESC
DIMENSIUNI ALE CORPULUI
a) Dimensiuni de INALTIME = IC = reprezinta distanta in linie dreapta din crestetul capului pana la tocul pantofului.
TALIA - exprima un grup de inaltimi de corpuri pentru care se proiecteaza un singur tipar pe directia de lungime,se noteaza cu CIFRE ROMANE(I,II,III . )
b) Dimensiuni de PERIMETRU - se marcheaza in intregime si se utilizeaza in calcule cu valoarea pe jumatate.
- Perimetrul bustului(P.B)-si valoarea pe jumatate,respectiv semiperimetrul bustului(P.b)
- Perimetrul gatului(P.g)-se ia cu valoare intreaga.
IN FUNCTIE DE IMPORTANTA LOR POT FI:
(I) DIMENSIUNI PRINCIPALE:
-I.C} utilizate la calcului dimensiunilor de baza si pentru trasare unor linii de
-P.b} tipar
(II) DIMENSIUNI DE BAZA:- cu ajutorul carora se determina punctele de baza si liniile de baza in constructia tiparului.
a) dimensiuni de baza IN LUNGIME :
- lungimea taliei (Lt)- distanta de la a saptea vertebra la linia taliei.
- lungimea soldului (LS)- distanta de la linia taliei la linia soldurilor.
- lungimea bratului -(Lb)- distanta de la articulatia bratului cu umarul pana la articulatia antebratului cu mana.
b) dimensiuni de baza IN LATIME :
-latimea spatelui(Lsp) = distanta pe jumatate masurata orizontal intre brate la nivelul omoplatilor.
-latimea pieptului(Lpt) = distant pe jumatate masurata intre brate pe directia bustului la partea cea mai dezvoltata.
- latimea rascroituri bratului (Lrb) = dimensiune de latime a grosimii bratului masurat pe linia bustului.
c) dimensiuni de baza IN CIRCUMFERINTA :
- perimetrul taliei(PT) sau masurat pe jumatate (Pt) si se obtine prin masurarea trunchiului la partea cea mai SUBTIRE.
- perimetrul fesier(PS) sau masurat pe jumatate(Ps) se obtine prin masurarea circumferintei corpului pe linia cea mai dezvoltata a soldurilor.
- perimetrul gatului(Pg) se se obtine prin masurarea perimetrului gatului la baza.
DETERMNAREA DIMENSIUNILOR
DE BAZA
La determinarea dimensiunilor de baza se utilizeaza metoda calculului tehnic.
Pentru calculul dimensiunilor de baza in lungime se foloseste I.C iar pentru calculul dimensiunilor de baza in latime se foloseste semiperimetrul bustului (Pb).
Pentru determinarea dimensiunilor de baza in circumferinta se foloseste Pb.
DOMENSIUNI DE BAZA IN LUNGIME
a) Lungimea taliei (Lt) :
Lt = IC + K
b) Lungimea soldului (Ls) :
Ls = IC + K
10
c) Lungimea bratului (Lb) :
Lb = IC + K
3
DIMENSIUNI DE BAZA IN LATIME :
a) Latimea spatelui (Lsp) :
Lsp = Pb + K
3
b) Latimea pieptului (Lpt) :
Lpt = Pb + K
3
DIMENSIUNI DE BAZA IN CIRCUMFERINTA
a) Semiperimetru taliei (Pt) :
Pt = Pb - K
b) Semiperimetrul soldurilor (fesioer) (Ps) :
Ps = Pb - K
c) Perimetrul gatului (Pg) se obtine prin masurarea circumferintei gatului.
CALCULUL LATIMII PRODUSULUI :
La produsele fixate pe umeri :
BB = Pb + Ad
BB = Pb + Ad + R
La produsele fixate pe talie(fuste) :
SS = Ps + Ad
Pb-semiperimetrul bustului
R-coeficientul pentru cresterea latimii tiparului.
CAPITOLUL IV
METODICA PROIECTARII
TIPARELOR
ELEMENTE GEOMETRICE FOLOSITE L APROIECTAREA TIPARELOR
SUPRAFATA - se obtine cu ajutorul liniei inchise in acelasi plan.
Supafata tiparului are doua dimensiuni :
-una de lungime
-si a doua de latime
Suprafata tiparului se obtine pe cale grafica.
LINIA - limiteaza marginile suprafetelor si se obtine cu ajutorul punctului in miscare.
-linia are o singura dimensiune - lungimea.
linia are forma dreapta(orizontala,verticala sau oblica),circuit sau franta.
Clasificarea liniilor
a) LINIA DE BAZA: determina dimensiunile de bazaale tiparului si pot fi:
-linie de baza in lungimea tiparului
-linie de baza in latimea tiparului
b)LINIA AJUTATOARE - care serveste la pozitionarea unei linii de contur,poate fi verticala,orizontala sau oblica.
c) PUNCTUL - se foloseste pentru a stabilii pozitia liniilor de constructie.
Dupa functia pe care o indeplinesc,punctele pot fi:
a) PUNCTELE DE BAZA prin care se determina pozitiile liniilor de baza.
b) PUNCTELE AJUTATOARE prin care se determina pozitia unei linii ajutatoare sau a unei linii de contur.
Liniile de baza si ajutatoare au grosimea de 0,2 - 0,3 mm.
Liniile de contur au grosimea de 0,4 - 0,6 mm
Liniile de simetrie de la spate,piepti,guler etc se traseaza cu linie punct la grosimea liniei de contur.
TIPURI DE TIPARE PROIECTATE PENTRU
IMBRACAMINTE
In procesul de proiectare,tiparele pot avea forme si dimensiuni diferite.
Tipuri de tipare.
1. TIPARUL CLASIC - este construit pentru produse cu linie clasica,simpla si este prevazut FARA REZERVE DE CUSATURI SI DE TIVURI.
Tiparul clasic se construieste pe cale grafica.
ETAPELE DE LUCRU - pentru construirea tiparului clasic :
a)-calculul dimensiunilor de baza.
-in lungime (Lt,Ls,Lb)
-in latime (Lsp,Lpt)
-in perimetru (Pt,Ps)
b)-trasarea liniilor de baza: etapa cuprinde operatii de trasare a liniilor de baza in lungimea si in latimea tiparului.
c)-trasarea liniilor de contur : etapa cuprinde operatii de determinare a punctelor si a liniilor de contur.
2. TIPARUL DE BAZA - este un tipar clasic transformat in model la care S-AU ADAUGAT REZERVELE DE CUSATURI SI TIVURI.
Tiparul de baza este utilizat la operatii de croire sau pentru gradarea tiparelor.
3. TIPARUL GRADAT - este un tipar de baza marit si micsorat
in functie de cerintele productiei industriale.
Scopul tiparului gradat este de obtinere a unui sortiment de tipare corespunzator sortimentului de marimi solicitate in procesul de CROIRE SI CONFECTIONARE.
TIPARUL DE FUSTA CU PENSE DE AJUSTARE IN
TALIE,PENTRU FEMEI
Este un model drept,format din spate,fata si un cordon sau rajansa pentru ajustare.
Fata si spatele au forma asemanatoare insa fata fustei este mai lata decat spatele cu 1,5 - 2 cm.
Mijlocul spatelui si fetei se croieste pe fir dublu dar cele doua detalii se mai pot asambla si prin cusaturi de asamblare.
IC = 168 cm ; Pb = 48 cm ; Ad = 1 cm ;
I. Calculul dimensiunilor de baza :
Ls=IC + K= 168 + 2,2= 19 cm
10 10
Pt=Pb - K=48 - 12=36 cm
Ps=Pb + K=48 + 5=53 cm
II. Trasarea liniilor de baza
Al=Lpr=N∙Z±K=4x16,8-7,2=60 cm(12)
N=4cm
Z=IC=168=16,8 cm
10 10
K=-7,2 cm
As=Ls+2=19+2=21 cm(4,2)
Dimensiunea de latime a tiparului care se stabileste pe linia soldului :
SS =Ps+Ad=53+1=54 cm(10,8)
SS =SS -1.5= 54-1,5=25,5 cm(5,1)
2
III. Trasarea liniilor de contur :
-largimea de ajustat prin pense:
D=SS -Pt=54-36=18 cm
-cand se formeaza cate doua pense la spate si fata,rezerva de ajustatre va fi :
R =6 cm ; r =5 cm ; lateral=7 cm
-cand se formeaza o singura pensa,rezervele vor fi:
r =5 cm; r =5 cm; lateral=10 cm
-ajustarea laterala:
A A =1 cm(0,2)
A A =A A =3,5 cm(0,7)
-ajustarea spatelui:
AP=Pt=36=9 cm(1,8)
4 4
PP =PA =6,5 cm(1,3)
2
PP =P P = PS = 53=13,25 cm(2,6)
-adancimea penselor :
Pa =Pa =Pa =P a =51 = 6 = 1 cm(0,3)
4 5
-ajustarea fetei :
A P =A A =12 cm(2,4)
2
P P =P A =6 cm(1,2)
2
-lungimea penselor:
P P =P P =Ps=53=8,8 cm (1,7)
-adancimea penselor la fata:
P a =P a =P a =P A=52=2,5=1.25 cm (0,2)
L L =L L =2 . . .5 cm
A L =A L =
CAPITOLUL V
CARACTERISTICILE MATERIALELOR TEXTILE FOLOSITE LA CONFECTIONARE
MATERII DE BAZA
Aceste materiale se folosesc pentru realizarea fetei produsului.
In domeniul confectiilor textile materiile prime de baza sunt :
-tesatura
-tricotul
-blana
-pielea
-materiale textile moi
TESATURA este un material textil obtinut prin incrucisarea firelor de urzeala cu firele de batatura in unghi drept,intr-o anumita ordine.
Caracteristicile principale alea tesaturii sunt
-stabilitate dimensionala ;
-grosime ;
-rezistenta la rupere,frecare si pleznire ;
-alungirea ;
-drapajul ;
-permeabilitatea la aer ;
-capacitatea de izolatie termica ;
-flexibilitate ;
-nesifonabilitate ;
-desimea in urzeala si batatura ;
-caracteristici estetice (culoare,luciu,contextura).
Clasificarea tesaturii
-tesaturi de bumbac si tip bumbac = sunt realizate din fire de bumbac sau din amestecuri fibroase,ca aspecte aceste tesaturi,pot fi : albite,vopsite,imprimate,in dungi,in carouri,flausate sau plusate.
-dupa grosime,tesaturile pot fi :
Subtiri,semigroase si groase.
Latimea tesaturii variaza 70 - 240 cm,in functie de masina pe care se produc.
Destinatia tesaturilor de bumbac este :
lenjerie de corp,lenjerie de pat,imbracaminte exterioara subtire,semigroasa si groasa si alte destinatii(draperii,prosoape,fete de masa,huse,articole sanitare etc)
-tesaturile din in si canepa , se realizeaza din fibre de in,canepa si amestecuri fibroase.
Dupa aspect pot fi in culoarea mat,albite,vopsite,in dungi,carouri.
Destinatia tesaturilor din in este : lenjerie de corp,lenjerie de pat,imbracaminte exterioara subtire si semigroasa si pentru alte destinatii.
Tesaturi din lana si tip lana:
Ca aspect aceste tesaturi sunt:iuni,in dungi,carouri.Latimea tsaturilor de lana variaza 9 - 140 cm,iar destinatia tesaturilor de lana este:imbracaminte exterioara subtire,semigroasa si groasa.
Tesaturile din matase: aspect,sunt vopsite iuni,imprimate in dungi si carouri si destinatia lor este ca:imbracaminte exterioara,subtire,semigroasa,lenjerie de corp,alte destinatii.
Tesaturi sintetice: care se pot realiza din :poliamida,poliester,poliacrilanitric,vascoza etc ;aspectul tesaturilor este diversificat,pot fi :albite,vopsite,imprimate,in dungi,carouri plusate sau flausate.
Destinatia tesaturilor sintetice este :articole de lenjerie de corp,de pat,imbracaminte subtire,semigroasa,groasa,alte destinatii.
Proprietatile tesaturilor sintetice :
-prezinte rezistenta mai mare in comparatie din tesaturile din fire naturale ;
-au elasticitate deosebita si se muleaza usor pe conformatia corporala ;
-se realizeaza intr-o gama sortimentala deiversificata dupa contextura,culoare,luciu etc.
-tesaturile nesifonabile(tesaturi din poliamida, poliester, acetat) ;
-firele se asociaza in structura tesuta si creeaza compatibilitate la aer ;
-nu se pot modela prin tratament unidotermic datorita sensibilitatii la caldura (se topesc).
TRICOTUL :este un material textil care se obtine prin buclarea succesiva sau simultana a aunui fir sau a mai multor fire,formarea aducerilor si inlocuirea ochilor intr-o anumita ordine.
Caracteristicile tricotului sunt
-grosimea tricotului ;
-desimea pe orizontala si verticala ;
-permeabilitatea la aer ;
-rezistenta la rupere,frecare si plesnire ;
-nesifonabilitatea;
-flexibilitatea;
-supletea;
-desirabilitatea;
-rularea marginii;
-capacitatea de izolatie termica;
-contractia.
Clasificarea tricoturilor se face dupa urmatoarele CRITERII :
1. Dupa natura materiei prime tricoturile sunt :
a) - tricot din bbc si tip bbc - se realizeaza sub forma de tesaturi subtiri,semigroase,groase si pot fi albite,vopsite,imprimate,cu dungi,longitudinale,transversale,sau tip jacaral(lenjerie,imbracaminte exterioara,alte articole).
b) - tricot din lana si tip lana -se produc sub forma de tricoturi subtiri,semigroase,groase si se folosesc pentru imbracamintea exterioara,
c) - tricoturi din matase -se produc sub forma de tricoturi subtiri,semigroase si se folosesc pentru articole de lenjerie si imbracaminte exterioara suntire.
d) - tricoturi din fire sintetice -se produc cub forma de tricoturi subtiri,semigroase si groase.Se folosesc pentru multe destinatii.
2. Dupa legatura tricoturile sunt :
a) -tricoturi simple-sunte realizate prin buclarea succesiva a unui fir;
b) -tricouri urzite-se produc prin gruparea simultana a unui sistem de fire.
3. Dupa forma tricoturile sunt :
a) -tricot metraj-se produce pe masini de tricotat rectilinii cu o anumita latime;
b) -tricot tubular-se produce pe masini de tricotat tubulare ;
c) -tricot semiconturat-se produce pe masini de tricotat rectilinii sau circulare ;
d) -tricotul conturat-se produce pe masini de tricotat rectilinii sau circulare.
4. Dupa destinatie :
a) -pentru lenjerie ;
b) -pentru imbracaminte exterioara ;
c) -pentru alte destinatii. ;
BLANA
Este un material textil folosit pentru realizarea imbracamintei destinare sezonului rece sau ca material de garnitura pentru imbracamintea de tesatura si tricot.
Blana este obtinuta prinprelucrarea pieilor animaleleor sacrificate sau prin procedee industriale de tesare si tricotare.
PIELEA -este un material textil folosit pentru imbrcamintea exterioara semigroasa si groasa.De asemenea poate fi folosita ca material de garnitura pentru alte produse vestimentare.
MATERIALE TEXTILE NOI
Sunt materiale obtinute in tehnologii neconventionale din materii prime textile si din alte materiale.
MATERIALE AUXILIARE
Sunt acele materiale care completeaza,infrumuseteaza si dau valoare de intrebuintare produselor vestimentare.
Din aceasta grupafac parte :
-captuseli ;
-intarituri ;
-ata de cusut ;
-furnituri ;
-garnituri ;
CAPTUSELI -sunt materiale care dubleaza imbracamintea exterioara subtire,semigroasa,groasa.
Rolul lor consta in
-maresc stabilitatea dimensionala a produselor vestimentare ;
-maresc rezistenta produselor ;
-maresc nesifonabilitatea produselor ;
-maresc capacitatea de izolare termica ;
-finiseaza produsul pe dos ;
-impiedica formarea campului electrostatic.
Captuselile sunt materiale textile(tesatui sau tricoturi) realizate din matase naturala sau artificiala.
Ca structua sortimentala pot fi albite,vopsite,in dungi sau carouri.
Din grupa captuselilor fac parte :
-serj - este o tesatura pentru captusirea imbracamintei destinata barbatilor
-satin - este folosit pentru captusirea imbracamintei destinata femeilor.
-atlaz - este o tesatura mai groasa realizata cu legatura atlaz,pe o parte este foarte neted,foarte lucios
-se foloseste pentru captusirea imbracamintei groase destinata barbatilor si femeilor.
-captuselile golf - tesatura sintetica compacta folosita pentru captuselile de ploaie si vant.
-captuselile de maneci - este o tesatura realizata din matase artificiala de culoare deschisa cu dungi subtiri,longitudinale ;se folosesc pentru captusala manecilor costumelor barbatesti si pentru realizarea vestelor.
-matase naturala -este o tesatura care dubleaza imbracamintea de ocazie.
-crep de China -se foloseste pentru toate tipurile de imbracaminte.
-tafta.
Criterii de alegere :
-rezistenta captuselii sa fie apropiata de cea a materiei prime de baza ;
-finetea captuselii sa fie in concordanta cu materialul de baza ;
-culoare captuselii sa fie in ton cu materia prima de baza ;
-sa aiba stabilitate dimensionala de baza ;
-sa nu se incarce electrostatic.
INTARITURILE : sunt materiale care dubleaza anumite detalii ale produselor vestimentare.
Rolul intariturilor consta in :
-marirea rezistente la purtare si spalare ;
-asigurarea stabilitatii dimensionale ;
-modelarea produselor pe conformatie.
Clasificare
. INTARITURI TESUTE - sunt materiale textile obtinute prin tesere.
Din aceasta categorie face parte
-tesatura vortir,este realizata din fire de bbc in urzeala si bbc in amestec cu in bataturi.
-canafas - este o tesatura realizata in fire de bbc in urzeala si fire de par de cal sau sintetice in batatura.Latimea tesaturii depinde de firele de batatura.
-panza albita si nealbita - este o tesatura de bbc intarita cu adeziv.
2. INTARITURI NETESUTE : sunt obtinute din straturi fibroase ipregnante cu adezivi.
Fibrele sunt obtinute din materiale recuperabile si refolosibile.
PROPRIETATI
-sunt mai ieftine
-sunt mai usoare de 2,5 ori (produse usoare,comode.confortabile)
-sunt stabile dimensional
-se pot croi pe orice directie
-pierderile tehnologice la decupare sun minime
-sunt flexibile si suple
-tehnologia de aplicare este usoara.
INTARITURI DIN FOLII SINTETICE
-se prezinta sub forma unor folii sintetice cu grosimea cuprinsa intre 0,11 - 0,22 mm.Aplicarea intariturii pe detaliu se face prin tratament umidotermic.
INTARITURI TERMOFUZIBILE
-se obtin din materiale textile elastice pe suprafata carora se disperseaza uniform rasini sintetice.Aplicarea intariturii se face prin tratament umidotermic.
INTARITURI CU ASPECT PERMANENT
-se realizeaza din materiale textile clasice pe suprafata carora se lipeste o folie sintetica.
Rolul atei de cusut este :
- sa asigure o buna rezistenta produselor
- sa se foloseasca la toate tipurile de prelucrari
Ata de cusut se clasifica in :
Dupa destinatie poate fi :
-ata pentru prelucrare asamblare si finisare
-ata pentru butoniere este mai grosa,mai uniforma mai rezistenta decat ata folosita la prelucrare.Aceasta se obtine prin rasuciri succesive.
-ata pentru broderie este subtire si poate fii din bumbac mercelizat,matase naturala sau artificiala.
Dupa natura materiilor prime:
-ata din bumbac se foloseste pentru prelucrarea tuturor tipurilor de material datorita propietatile pe care le prezinta
-ata de in si canepa se foloseste in cizmarie,marochinarie si curelarie.
-ata din lana se foloseste pentru prelucrarea si asamblarea tricoturilor din lana.
-ata de matase se foloseste pentru prelucrarea articolelor de matase si pentru broderie.
-ata sintetica se foloseste pentru prelucrarea materialolor sintetice.O categorie de ata sintetica este ata incolora care se foloseste pentru realizarea tivurilor,fixarea rezervelor de cusatura sub forma de cusaturi ascunse.
FURNITURI - sunt materiale care completeaza produsele vestimentare si au rolul :
-modeleaza produsele pe conformatie ;
-maresc capacitatea de izolatie termica ;
-maresc rezistenta produselor ;
-incheie ,fixeaza si ajusteaza produsele pe conformatie ;
-maresc volumuyl de utilizare a produsului.
Din grup furniturilor fac parte :
-VATA este obtinuta din deseuri textile,se prezinta sub forma unei mase fibroase si se foloseste pentru modelarea pernitelor pentru umeri si ca material de umplutura pentru produsele matlasate.
-VATELINA este un material textil obtinut din deseuri fibroase prelucrate prin tesere sau tricotare.Produsul are o anumita structura si rezistenta si se foloseste pentru dublarea produselor groase cu scopul maririi capacitatii de izolatie termica.
-MOLESCHINUL este o tesatura de culoare alba folosita pentru realizarea pungilor buzunarelor.
-ELASTICUL are rolul de a fixa si ajusta produsul pe conformatie,ca forma este rotundsau sub forma de banda plata.
-SPUMA POLIURETANICA este un produs buretos care mareste capacitatea de izolatie termica,asigura permeabilitatea la aer si este usoara.
-NASTURII au rolul de a incheia,fixa sai ornamenta produsele vestimentare.Pot fi metalici din lemn,sidef,ambalati in material textil etc.
-FERMOARUL are rolul de a incheia,fixa,ornamenta produsele vestimentare.
-CAPSE,COPCI sunt furnituri care se folosesc pentru incheiere,fixare,ajustare
-BANDA DE SUSTINERE (SIRET) este o banda tesuta cu latimea cuprinsa intre 1,2 - 2,5 cm,care se aplica la produsele vestimentare pentru a evita deformarea produselor de imbracaminte.
-BANDA CU VANA este o banda tesuta cu latimea de 1,2 -2,5 cm ; pe una din laturi este incorporat un fir gros,aceasta se foloseste pe linia de terminatie la pantalonii barbatesti pentru a marii rezistenta.
-BANDA DE RETENTIE este o banda tesuta cu latimea cuprinsa intre 3- 5cm,care are dispuse in lucngul urzelii fire de cauciuc.aceasta se foloseste pentru fixarea si ajustarea pantalonilo si fustelor pe conformatie.
-PERNITE PENTRU UMERI sunt ferm modelatedin spuma poliuretanica care se aplica pe lini umarului pentru a corecta anomaliile pe conformatii
-GARNITURILE sunt materiale care ornamenteaza produsele destinate femeilor si copiilor si imbracamintea de ocazie.Din aceasta grupa fac parte dantele,coltisorii,suitasul si benzi tesute de diferite latimi.
Acest referat nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte referate despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Cursuri |
Cauta referat |