QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate constructii

Generator echivalent de tensiune la locul de defect



Generator echivalent de tensiune la locul de defect


Determinarea curentului de scurtcircuit la locul de defect K este posibila cu ajutorul unui generator echivalent de tensiune. Pentru aceasta se pot neglija informatiile operationale privind sarcina consumatorilor, pozitia comutatoarelor de ploturi ale transformatoarelor, excitatia generatoarelor; de asemenea nu sunt necesare calculele suplimentare privind circulatiile de puteri in momentul scurtcircuitului.

Generatorul echivalent de tensiune reprezinta tensiunea reala la locul de scurtcircuit inainte de aparitia acestuia, in conditiile cele mai grele. Aceasta va fi singura sursa activa de tensiune a sistemului. Tensiunile interne ale tuturor masinilor sincrone si asincrone se vor considera zero.



Mai mult, in aceasta metoda se neglijeaza toate capacitatile liniilor si toate admitantele paralele ale celorlalte elemente pasive cu exceptia celor de secventa zero (in cazul scurtcircuitelor nesimetrice in retelele de inalta tensiune).

In sfarsit, transformatoarele de inalta tensiune sunt in multe cazuri prevazute cu comutatoare de ploturi sub sarcina, in timp ce transformatoarele care alimenteaza reteaua de medie tensiune au - de regula - putine trepte (± 2 x 2,5%). Pozitiile reale ale comutatorului de ploturi in cazul scurtcircuitelor departe de generator nu sunt importante, eroarea introdusa fiind neglijabila.




Tabelul 1

Calculul curentilor de scurtcircuit cu componente simetrice



Defectul

Relatii intre marimi la locul defectului

Schema echivalenta

Relatii de calcul ale marimilor la locul de defect

Marimi de faza

Componente simetrice

Impedanta echivalenta introdusa in reteaua de succesiune pozitiva

Componente simetrice

Marime de faza

Tensiune intre faze

Scurtcircuit trifazat prin impedanta de defect Z

A

B

C



UA = UB = UC



U = U 0 = 0



U = I + Z

U = U 0 = 0











IA + IB + IC = 0


I = I 0 = 0


Zs = Z

Scurtcircuit bifazat intre fazele B, C  prin impedanta de defect Z

A

B

C



UB - UC = Z IB




U = U + Z I

= I + (Z + Z);

U


U + = (Z + Z I

U = Z I

U

















IA

IB IC

I = I

I




Zs = Z + Z


Tabelul 1 (continuare)

Calculul curentilor de scurtcircuit cu componente simetrice



Defectul

Relatii intre marimi la locul defectului

Schema echivalenta

Relatii de calcul ale marimilor la locul de defect

Marimi de faza

Componente simetrice

Impedanta echivalenta introdusa in reteaua de succesiune pozitiva

Componente simetrice

Marime de faza

Tensiune intre faze



Dubla punere la pamant. Fazele B, C in scurtcircuit puse la pamant prin impedanta de defect  Z

A

B

C



UB = UC =

=Z (IB + IC)



U = U 0 ;

U U Z I
















IA

IB + IC = IP





I + I 0 = I +




IA





Tabelul 1 (continuare)

Calculul curentilor de scurtcircuit cu componente simetrice



Defectul

Relatii intre marimi la locul defectului

Schema echivalenta

Relatii de calcul ale marimilor la locul de defect

Marimi de faza

Componente simetrice

Impedanta echivalenta introdusa in reteaua de succesiune pozitiva

Componente simetrice

Marime de faza

Tensiune intre faze

A
 
Z
 

I

 

I

 

 

U

 

U

 

 

 

U

 

I

 

Z
 


Scurtcircuit monofazat. Faza A pusa la pamant prin impedanta de defect Z

A

B

C







UA = Z IA







U + U + U 0 =

Z I









U + = (Z + Z 0 + 3 Z) I

U Z I

U = -Z 0 I

















IB IC = 0




I = I =I 0




Zs = Z + Z 0 + 3 Z







In toate cazurile de scurtcircuit, componenta pozitiva in punctul de scurtcircuit:


cu ZS conform tabel 1, diferit pentru fiecare tip de defect.




In cazul unor scurtcircuite aproape de generator exista factori speciali de corectie pentru unitatile de transformatoare ale generatoarelor, atunci cand generatoarele sunt conectate bloc cu transformatoarele.    

In fig.3 este prezentat un exemplu de generator echivalent de tensiune la locul de scurtcircuit K, singura sursa activa de tensiune a sistemului in cazul unui sistem de joasa tensiune alimentat printr-un singur transformator.

Toate celelalte tensiuni active din sistem sunt considerate zero. Astfel alimentarea din sistem (in fig.3a) este reprezentata numai prin impedanta interna ZQ. Admitantele paralele (ca de exemplu capacitatile liniilor cu tensiune sub 400 kV si sarcinile pasive) nu se iau in considerare, calculul curentilor de scurtcircuit se efectueaza in concordanta cu fig.3b.

Tensiunea sursei echivalente c·UN/ (conform definitiei), la locul de scurtcircuit K, cuprinde un factor de tensiune c, care este diferit pentru calculul curentilor de scurtcircuit minim sau maxim. In afara cazului ca exista alte norme, este indicat sa se adopte valori ale factorului c conform tabelului 2 considerand ca tensiunea cea mai inalta in functionare normala nu trebuie sa depaseasca, in medie, cu mai mult de aproximativ +5% (in JT), respectiv +10%  (in IT) tensiunea nominala.










Fig.3    Exemplu de schema pentru calculul curentului simetric initial de scurtcircuit I'k in concordanta cu metoda generatorului echivalent de tensiune:

a) schema sistemului

b) schema echivalenta (secventa pozitiva).



Tabelul 2

Valorile factorului de tensiune c


Tensiuni nominale UN

Factorul de tensiune c, pentru calculul curentului de   scurtcircuit maxim

Factorul de tensiune c, pentru calculul curentului de scurtcircuit minim

100 - 1000 V

(joasa tensiune)

1 - 20 kV

( medie tensiune)

20 - 220 kV

(inalta tensiune)

400 kV


Sursa echivalenta de tensiune pentru calculul curentului maxim de scurtcircuit poate fi stabilita, conform tabelului 2, astfel:

in toate sistemele cu tensiune de la 1 kV la 220 kV (2a)

in sistemele cu tensiunea 400 kV si peste (2b)


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:

Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:


Cursuri

Proiecte


Cauta referat