Deconectarea dinamica in instalatiile de curent continuu

Deconectarea dinamica in instalatiile de curent continuu

Restabilirea tensiunii intre contactele echipamentului de comutatie de curent continuu are loc in mod diferentiat, dupa natura circuitelor in care acesta functioneaza. Analiza calitativa a procesului se poate efectua in ipoteza simplificatoare potrivit careia tensiunea de arc, ua, are o variatie liniara in timp, de forma:

ua(t v

unde sunt constantele relatiei Ayrton iar v-viteza de alungire a

coloanei arcului; drept origine a timpului se considera momentul separarii

pieselor de contact.

La deconectarea dinamica a unui circuit inductiv de curent continuu, intre contactele echipamentului de comutatie se pune in evidenta o supratensiune, avand valoarea maxima um se poate scrie:

um=ua ta U vta>U

Deoarece majoritatea circuitelor instalatiilor de curent continuu are caracter inductiv, supratensiunile inregistrate la deconectare au valori mari, incat se impune limitarea lor. Pentru obtinerea efectului de limitare, se practica doua procedee: suntarea, cu elemente de tip R sau RC, fie a elementelor inductive din circuitul deconectat, fie a contactelor echipamentului de comutatie. In Figura a) este prezentata posibilitatea limitarii supratensiunilor de comutatie cu ajutorul unui rezistor de rezistenta Rp

Solutia prezentata in Fig.1.26a are inconvenientul unui consum suplimentar de energie in regim  permanent. Varianta din Fig.1.26b inlatura acest dezavantaj, grupul de limitare Rp, Cp intrand in functiune numai pe durata regimurilor tranzitorii, deci si la deconectare.

O alta solutie de limitare a supratensiunilor de comutatie consta in utilizarea unei diode D, conectata ca in Fig.1.26d.