QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate constructii

Calculul curentilor de scurtcircuit intr-o retea de inalta tensiune (sursa departe de locul de scurtcircuit)








Calculul curentilor de scurtcircuit intr-o retea de inalta tensiune (sursa departe de locul de scurtcircuit)


In fig.A-1 se prezinta schema retelei de inalta tensiune pentru calculul curentului de scurtcircuit trifazat in punctele K1, K2 si K3. In tabelul A-1 sunt prezentati parametrii elementelor acestei scheme.

In fig.A-2 este reprezentata schema de secventa pozitiva a retelei pentru calculul scurtcircuitului in punctul K1.











Fig. A.1. Schema unei retele de IT. Calculul scurtcircuitului in punctele

K1, K2, K3.










Fig. A.2. Schema de succesiune pozitiva pentru scurtcircuit in punctul K1.


Scurtcircuit in punctul K1

Curentul de scurtcircuit trifazat la t = 0 pentru c = 1,1 este:


Calculul curentului de soc

Deoarece calculul lui Zk in complex este laborios se prefera metoda uzuala a raportului impedantei determinat pe ansamblul retelei sau, pentru mai multa acuratete, metoda frecventei echivalente.

- Metoda raportului impedantei la locul de scurtcircuit

Pentru o impedanta de scurtcircuit Zk = Rk + jXk se calculeaza raportul:

Din curba c = f(R/X), (fig.5), rezulta cb

Se verifica 1,15 1,92 = 2,2 > 2, deci se ia valoarea 2.

isoc = 1,15 cb I'k = 2 12,19 = 34,48 kA.

Valoarea se confirma si pentru determinarea ca suma a aporturilor pe ramuri.


- Metoda frecventei echivalente de 20 Hz.

Impedanta Zk calculata mai sus este echivalenta unei surse cu f = 50 Hz.

Calculul impedantei corespunzatoare unei surse de 20 Hz se face in mod similar. Se obtine:

Zsc = (0,12 + j 0,48) Ω

ZL1c = (0,32 + j 0,34) Ω = ZL2c

Din curba c = f(R/X), rezulta: cbc

Se verifica: 1,15 1,93 = 2,22 > 2, deci se ia valoarea 2.

isoc = 2 12.19 = 34,48 kA.

Curentul de rupere si curentul de scurtcircuit stabilizat la scurtcircuit trifazat in orice punct nu trebuie calculati intrucat sunt egali cu componenta initiala a curentului de scurtcircuit si cu I'k.


Scurtcircuit trifazat in punctul K2



Calculul curentului de soc


- Metoda raportului impedantei la locul de scurtcircuit

, rezulta cb

Se verifica 1,92 1,15 = 2,2 > 2, deci se ia valoare 2:

isoc = 2 12,12 = 34,28 kA.


- Metoda frecventei echivalente

Zc = (0,356 + j 2,3) Ω.

, rezulta cb

isoc = 2 12,12 = 34,28 kA.

Raportul R/X intre ramuri este acelasi:

si valoarea totala obtinuta este aceeasi cu cea determinata prin impedanta echivalenta.

Scurtcircuit trifazat in punctul K3


Calculul curentului de soc.


- Metoda raportului impedantei la locul de scurtcircuit.

, rezulta cb = 1,48

Se verifica: 1,15 1,48 = 1,4 < 2, deci se mentin valorile:

isoc = 1,15 1,48 4,77 = 11,48 kA.


- Metoda frecventei echivalente:

Zc = (3,52 + j 5,69) Ω.

, rezulta cb

isoc = 1,15 1,48 4,77 = 11,48 kA.


Calculul curentilor de scurtcircuit I'K si isoc pentru un scurtcircuit monofazat in punctele K1, K2, K3.

Scurtcircuit in punctul K1

Schemele echivalente de secventa pozitiva, inversa si zero pentru un scurtcircuit monofazat, in punctul K1 sunt prezentate in fig.A.3.









Fig.A.3. Schemele echivalente de secventa pozitiva, negativa si zero pentru un scurtcircuit in punctul K1.


Z+ = Z- = 0,34 + j 5,72

Zd + Zi + Zh = 2(0,34 + j 5,72) + 0,3 + j 4,83 = 0,98 + j 16,27

, ceea ce se explica prin:

Curentul de soc se calculeaza cu aceeasi valoare a lui l (1,92), ca si la scurtcircuitul trifazat:

isoc = 2 12,86 = 36,37 kA

Scurtcircuit monofazat in punctul K2

Z+ = Z- = (0,37 + j 5,75) Ω.

Zk2 = 2(0,37 + j 5,75) + (0,4 + j 4,96) = 1,14 + j 16,46

cb = 1,92 cu 1,15 1,92 = 2,2 > 2, deci se ia valoarea 2.

isoc = 2 12,73 = 36,01 kA.


Scurtcircuit monofazat in punctul K3

Z+ = Z- = 3,52 + j 14,22

Zk = 2(3,52 + j 14,22) + (9,85 + j 30,31) = 16,89 + j 58,75 Ω.

, se explica prin

cb

isoc = 1,151,483,43 = 8,26 kA

Locul de

Scurtcircuit

Z+ = Z-


Z0


I'(3)k

[kA]

isoc3

[kA]


I'(1)k

[kA]

isoc1

[kA]

I'(1)k/I'(3)k


K1


0,34+j5,72

0,3+j4,83






K2


0,37+j5,75

0,4+j4,96






K3

3,52+j14,22

9,85+j30,31










loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }